DECIZIE Nr.
337 din 17 martie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 alin. (1 1) din Ordonanta
Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 298 din 7 mai 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (11) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003
privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, excepţie ridicată de
Gheorghe Onofrei şi alţii în Dosarul nr. 1.219/62/2008 al Curţii de Apel Braşov
- Secţia contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura
de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei ca inadmisibilă, deoarece Curtea Constituţională nu
poate modifica textul de lege.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 7 octombrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 1.219/62/2008, Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios
administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (11) din Ordonanţa Guvernului
nr. 38/2003, excepţie ridicată de Gheorghe Onofrei
şi alţii în cauza ce are ca obiect judecarea cererii privind drepturi băneşti.
In motivarea
excepţiei de neconstituţionalitate autorii
acesteia susţin că prevederile art. 21 alin. (11) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 sunt neconstituţionale în
raport cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie. Sunt invocate
totodată şi prevederile art. 23 pct. 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor
Omului, art. 2 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi
politice şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale. Se arată că textul legal criticat instituie o
salarizare discriminatorie între poliţiştii care desfăşoară activităţi privind
prevenirea şi combaterea corupţiei şi ceilalţi poliţişti de poliţie judiciară,
prin instituirea în favoarea primei categorii a unui spor de anticorupţie de
30% din salariul de bază. Se apreciază că, în realitate, toţi poliţiştii ar
trebui să beneficieze de acest spor.
Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios
administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de
neconstituţionalitate este întemeiată. Se apreciază că prevederile legale criticate încalcă
dispoziţiile art. 16 din Constituţie.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale. Se arată că aplicarea
prin textul de lege a unui tratament juridic diferenţiat în cadrul aceleiaşi
categorii de persoane reprezentată de poliţişti, fără ca această diferenţă să
fie justificată obiectiv şi raţional, constituie o încălcare a principiului
egalităţii în drepturi a cetăţenilor.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei,
precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 21 alin. (11) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte
drepturi ale poliţiştilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 2 februarie 2003, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 353/2003, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 519 din 18 iulie
2003, cu modificările şi completările ulterioare.
Textul de lege considerat a fi neconstituţional are
următorul conţinut:
- Art. 21: „(11) Poliţiştii care desfăşoară activităţi privind prevenirea şi
combaterea corupţiei în rândul personalului Ministerului Administraţiei şi
Internelor beneficiază de un spor lunar de 30% din salariul de bază."
Se susţine că au fost încălcate dispoziţiile
constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în
drepturi, precum şi ale art. 23 pct. 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor
Omului privind dreptul la salariu egal pentru muncă egală, art. 2 din Pactul
internaţional cu privire la drepturile civile şi politice referitor la
egalitate şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale privind interzicerea discriminării.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată următoarele:
Textul de lege criticat prevede
acordarea unui spor lunar de 30% din salariul de bază acelor poliţişti care
execută activităţi privind prevenirea şi combaterea corupţiei.
Referitor la criticile formulate, Curtea constată,
conform jurisprudenţei sale, că sporurile, adaosurile şi alte drepturi
salariale suplimentare nu reprezintă drepturi fundamentale. Instituirea şi
diminuarea acestora, acordarea într-o anumită perioadă de timp, modificarea lor
ori încetarea acordării, stabilirea categoriilor de personal salarizat care
beneficiază de acestea, ca şi a altor condiţii şi criterii de acordare ţin de
competenţa şi de opţiunea exclusivă a legiuitorului, cu singura condiţie de
ordin constituţional ca măsurile dispuse să vizeze deopotrivă toate categoriile
de personal care se află într-o situaţie identică. Or, este evident că
poliţiştii care participă la activităţi de prevenire şi combatere a corupţiei
se află într-o situaţie diferită de ofiţerii de poliţie judiciară.
De asemenea, autorii excepţiei sunt nemulţumiţi pentru
că acordarea sporului lunar de 30% s-a dispus numai pentru poliţiştii care
desfăşoară activităţi privind prevenirea şi combaterea corupţiei, iar nu şi
pentru ceilalţi poliţişti. Prin aceste susţineri autorii excepţiei solicită, în
realitate, modificarea textului de lege, ceea ce, potrivit art. 2 alin. (3) din
Legea nr. 47/1992, excedează competenţei Curţii Constituţionale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (11) din Ordonanţa Guvernului nr.
38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, excepţie
ridicată de Gheorghe Onofrei şi alţii în Dosarul nr. 1.219/62/2008 al Curţii de
Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din
data de 17 martie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta