DECIZIE   Nr. 326 din 14 septembrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 32 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 1001 din 30 octombrie 2004

    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Aurelia Popa          - procuror
    Valentina Barbateanu  - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 32 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, exceptie ridicata de Valeriu Mangu in Dosarul nr. 2.823/2004 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia civila.
    La apelul nominal se prezinta autorul exceptiei de neconstitutionalitate, personal.
    Cauza aflandu-se in stare de judecata, Curtea acorda cuvantul autorului exceptiei, care solicita admiterea acesteia.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neintemeiata. In acest sens arata ca activitatea desfasurata de judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie in cadrul Biroului Electoral Central are caracter temporar si nu prezinta caracterul de continuitate specific exercitarii unei functii publice, astfel incat nu se poate sustine ca art. 32 din Legea nr. 67/2004 incalca prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 22 aprilie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 2.823/2004, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 32 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale. Exceptia a fost ridicata de Valeriu Mangu, intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unei contestatii privind componenta Biroului Electoral Central.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost ridicata in fata instantei de judecata, se sustine ca textul de lege criticat contravine art. 125 alin. (3) si art. 126 alin. (1) si (5) din Constitutie, republicata. Autorul exceptiei considera ca este neconstitutional ca un judecator sa indeplineasca functia de membru al Biroului Electoral Central si sa exercite atributii specifice acestui organ, intrucat art. 125 alin. (3) din Constitutie, republicata, prevede ca functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior. Autorul exceptiei sustine, in continuare, ca judecatorul nu poate emite acte de putere publica de alta natura decat judecatoreasca, adica nu poate infaptui decat acte de justitie, inclusiv acte de procedura. Conform art. 126 alin. (1) din Constitutie, republicata, justitia se realizeaza prin intermediul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si al celorlalte instante judecatoresti, care, potrivit Legii nr. 92/1992, sunt judecatoriile, tribunalele si curtile de apel, or Biroul Electoral Central nu este o astfel de instanta. De asemenea, Biroul Electoral Central nu poate fi considerat nici instanta extraordinara, intrucat art. 126 alin. (5) din Constitutie, republicata, interzice infiintarea acestora.
    Printr-un memoriu adresat Curtii Constitutionale, autorul exceptiei critica prevederile art. 32 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale si in raport cu dispozitiile art. 1, 2, 21, 24, 41, 42, 73 si ale art. 124 din Constitutie, republicata. De asemenea, considera ca sunt neconstitutionale prevederile art. 115 alin. (2) din Legea nr. 67/2004, dar si legea in ansamblul ei, precum si acele articole din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca ce contin dispozitii care permit judecatorilor sa faca parte din birourile electorale.
    Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, fara sa isi motiveze opinia.
    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul opineaza in sensul respingerii exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, considerand ca textul de lege criticat nu incalca prevederile art. 125 alin. (3) si ale art. 126 alin. (1) din Constitutie, republicata.
    Apreciaza ca "avand in vedere atributiile pe care judecatorii urmeaza sa le indeplineasca in calitate de membri ai Biroului Electoral Central, acestia nu indeplinesc <<o alta functie publica>>, ci, in temeiul art. 33 din Legea nr. 67/2004, exercita atributii care, potrivit legii, revin autoritatii judecatoresti". Arata, in continuare, ca "indeplinirea acestor atributii direct ca membri ai Biroului Electoral Central este dictata de ratiuni de interes public si de desfasurarea cu celeritate a procesului electoral". In plus, precizeaza ca Biroul Electoral Central asigura interpretarea unitara, precum si respectarea si aplicarea corecta a dispozitiilor legale privitoare la alegeri pe intreg teritoriul tarii, iar hotararile acestuia, ca si cele ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie si ale celorlalte birouri electorale, prin care se solutioneaza orice contestatie cu privire la organizarea si desfasurarea alegerii autoritatilor administratiei publice locale, in conditiile legii, sunt definitive si irevocabile, potrivit dispozitiilor art. 35 din Legea nr. 67/2004.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 32 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 271 din 29 martie 2004, al caror continut este urmatorul:
    Art. 32: "(1) Biroul Electoral Central este alcatuit din 7 judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele si vicepresedintii Autoritatii Electorale Permanente si 11 reprezentanti ai partidelor politice, aliantelor politice si aliantelor electorale.
    (2) Desemnarea judecatorilor se face in sedinta publica, in termen de cel mult 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorti, de catre presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dintre judecatorii in exercitiu ai acesteia. Rezultatul tragerii la sorti se consemneaza intr-un proces-verbal semnat de presedinte si de consultantul-sef al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care constituie actul de investire. Data sedintei pentru tragerea la sorti se aduce la cunostinta publica prin presa scrisa si audiovizuala, de catre presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu cel putin 24 de ore inainte.
    (3) In termen de 24 de ore de la investire, cei 7 judecatori aleg din randul lor, prin vot secret, presedintele Biroului Electoral Central si loctiitorul acestuia.
    (4) In termen de 24 de ore de la alegerea presedintelui Biroului Electoral Central, biroul se completeaza cu presedintele si vicepresedintii Autoritatii Electorale Permanente si cu cate un reprezentant al partidelor politice parlamentare.
    (5) In termen de 48 de ore de la ramanerea definitiva a candidaturilor, partidele politice neparlamentare, aliantele politice si aliantele electorale ale acestora, care au depus liste complete pentru consiliile judetene in cel putin 18 judete, pot propune cate un reprezentant in Biroul Electoral Central pana la completarea numarului de 11 membri.
    Completarea se face in functie de numarul candidaturilor depuse pentru consiliile judetene de catre partidele politice, aliantele politice si aliantele electorale, iar in caz de egalitate, prin tragere la sorti."
    In opinia autorului exceptiei, asa cum a fost exprimata aceasta in fata instantei de fond, prevederile de lege criticate contravin art. 125 alin. (3) si art. 126 alin. (1) si (5) din Constitutie, republicata, al caror continut este urmatorul:
    Art. 125: "(3) Functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.";
    Art. 126: "(1) Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.
    (...)
    (5) Este interzisa infiintarea de instante extraordinare. Prin lege organica pot fi infiintate instante specializate in anumite materii, cu posibilitatea participarii, dupa caz, a unor persoane din afara magistraturii."
    Ulterior sesizarii Curtii Constitutionale, autorul exceptiei a depus un supliment de motivare, in cadrul caruia critica prevederile art. 32 din Legea nr. 67/2004 si in raport cu dispozitiile constitutionale ale art. 1 - "Statul roman", art. 2 - "Suveranitatea", art. 21 - "Accesul liber la justitie", art. 24 - "Dreptul la aparare", art. 41 - "Munca si protectia sociala a muncii", art. 42 - "Interzicerea muncii fortate", art. 73 - "Categorii de legi" [cu referire expresa la alin. (3) lit. a) privind reglementarea prin lege organica a organizarii si functionarii Autoritatii Electorale Permanente] si ale art. 124 - "Infaptuirea justitiei". Prin acelasi memoriu pretinde ca sunt neconstitutionale prevederile art. 115 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 si legea in ansamblul ei, precum si acele articole din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca ce contin dispozitii care permit judecatorilor sa faca parte din birourile electorale.
    In ceea ce priveste criticile de neconstitutionalitate intemeiate pe dispozitiile art. 1, 2, 21, 24, 41, 42, 73 si ale art. 124 din Legea fundamentala, Curtea Constitutionala observa ca acestea nu pot fi primite, intrucat au fost formulate ulterior sesizarii instantei de contencios constitutional, or, potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea este competenta sa se pronunte numai in limitele sesizarii. Extinderea temeiurilor constitutionale fata de cele invocate in fata instantei de fond ar conduce la exercitarea din oficiu a controlului de constitutionalitate, ceea ce este contrar prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, conform carora Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial. Ca atare, Curtea urmeaza sa analizeze constitutionalitatea textului de lege criticat doar in raport cu dispozitiile art. 125 alin. (3) si ale art. 126 alin. (1) si (5) din Constitutie, republicata, invocate in motivarea exceptiei de neconstitutionalitate formulate in fata instantei de fond.
    Curtea Constitutionala nu poate exercita controlul de constitutionalitate asupra celorlalte texte de lege criticate de autorul exceptiei prin notele scrise depuse ulterior sesizarii Curtii, deoarece din interpretarea art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, si a art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, rezulta ca instanta de contencios constitutional nu hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate direct in fata sa. In consecinta, prin prezenta decizie, Curtea Constitutionala urmeaza a se pronunta numai cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a art. 32 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale.
    Astfel, Curtea retine ca autorul exceptiei de neconstitutionalitate critica art. 32 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, referitor la organizarea si componenta Biroului Electoral Central, in special in ceea ce priveste includerea in componenta acestuia a sapte judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea Constitutionala observa ca organizarea si desfasurarea operatiunilor electorale trebuie realizate de organisme neutre, alese sau desemnate prin procedee democratice si transparente. Rolul Biroului Electoral Central este de a veghea la buna organizare si desfasurare a alegerilor si la stabilirea corecta a rezultatului voturilor, la asigurarea si garantarea egalitatii de sanse pentru toti candidatii, indiferent de apartenenta politica a acestora.
    Cat priveste componenta acestuia, alaturi de reprezentanti ai partidelor politice, aliantelor politice si aliantelor electorale, legiuitorul a optat si pentru sapte judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, atat pentru neutralitatea lor politica, pe de o parte, cat si pentru faptul ca ei fac parte dintr-o alta putere a statului - cea judecatoreasca -, pe de alta parte.
    Din aceasta perspectiva, participarea judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie ca membri in Biroul Electoral Central se constituie intr-o garantie privind desfasurarea corecta a intregului proces electoral, cata vreme, prin statutul lor, acestia nu pot face parte din partide politice, nu pot candida, nu pot fi alesi si se supun, in intreaga lor activitate, numai legii. Pe perioada cat isi desfasoara activitatea in cadrul Biroului Electoral Central, judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au statutul de detasati, exercitand numai atributii proprii procesului electoral.
    Functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie nu este incompatibila cu calitatea de membru al Biroului Electoral Central, intrucat aceasta din urma reprezinta o imputernicire legala de a face parte dintr-un organism electoral. Incompatibilitatea presupune imposibilitatea exercitarii concomitente a doua functii publice ireconciliabile. Or, in speta, judecatorul care este desemnat in calitate de membru al Biroului Electoral Central inceteaza sa desfasoare activitatea de judecata in cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dar, in virtutea legii, el desfasoara o alta activitate in cadrul unei alte autoritati publice. De altfel, in aceasta perioada de timp, el este considerat detasat, potrivit articolului 116 alineatul (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, iar detasarea exclude existenta situatiei de incompatibilitate, tocmai prin faptul ca impiedica, pe o perioada limitata de timp, exercitarea concomitenta a celor doua functii.
    Curtea retine si faptul ca desemnarea unor judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie in Biroul Electoral Central nu transforma aceasta autoritate electorala in organ judecatoresc, hotararile acestuia putand fi atacate la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Intervenind in faza de contencios electoral, prezenta judecatorilor confera un caracter de impartialitate intregii activitati a Biroului Electoral Central.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1 - 3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 32 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, exceptie ridicata de Valeriu Mangu in Dosarul nr. 2.823/2004 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia civila.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 14 septembrie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Valentina Barbateanu