DECIZIE   Nr. 321 din 26 noiembrie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale, aprobata prin Legea nr. 44/1998, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 938 din 20 decembrie 2002

    Costica Bulai         - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Gabor Kozsokar        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Cristina Nicoara      - procuror
    Mihai Paul Cotta      - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale, aprobata prin Legea nr. 44/1998, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, exceptie ridicata de Gheorghe Georgescu in Dosarul nr. 11.283/2001 al Judecatoriei Targoviste.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind inadmisibila. Se arata ca solutionarea cauzei la instanta nu are legatura cu exceptia, deoarece dispozitiile art. 26 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 sunt inaplicabile. Se apreciaza, totodata, ca angajatii care au beneficiat de sumele prevazute la alin. (2) al art. 26 din ordonanta de urgenta nu sunt salariati, ci persoane care au incheiat conventii civile.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 18 aprilie 2002 Judecatoria Targoviste a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997, aprobata prin Legea nr. 44/1998, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 99/1999, exceptie ridicata de Gheorghe Georgescu in Dosarul nr. 11.283/2001.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca textul de lege criticat incalca dispozitiile art. 38, precum si ale art. 20 alin. (2) din Constitutie, cu raportare la prevederile Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii nr. 111/1958 privind discriminarea in domeniul fortei de munca si exercitarii profesiei, si ale Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii nr. 95/1949 privind protectia salariului.
    In dezvoltarea acestor sustineri se considera ca, potrivit celor doua conventii invocate, care, in conformitate cu dispozitiile art. 20 alin. (2) din Constitutie, sunt aplicabile cu prioritate fata de orice dispozitii legale interne [...], salariul este o creanta privilegiata, in timp ce textul de lege criticat prevede o ordine de prioritati diferita fata de documentele internationale respective. Se mai arata, de asemenea, de catre autorul exceptiei, ca, in calitate de director al Societatii Comerciale "Agricola Prodas" - S.A. Razvad, "a efectuat din veniturile obtinute din vanzarea unor active plata salariilor catre angajati si a cheltuit pentru activitatile de productie".
    Judecatoria Targoviste apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate "tine de judecata in fond a cauzei", nefiind necesara interventia Curtii Constitutionale, dar, cu toate acestea, a dispus trimiterea dosarului la Curtea Constitutionala, "in vederea solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate".
    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In motivarea acestui punct de vedere arata ca "in fapt, autorul exceptiei contesta (dispozitiile) alin. (4) al art. 26 din Ordonanta de urgenta nr. 88/1997, care prevede ca sumele prevazute la alin. (2) pot fi utilizate pentru plata drepturilor salariale ale personalului societatilor comerciale doar in cazurile prevazute in conventiile internationale la care Romania este parte". Conform punctului de vedere al presedintelui Camerei Deputatilor, "aceste prevederi se incadreaza in dispozitiile art. 20 alin. (2) din Constitutie". De altfel, se arata in continuare, "Conventia O.I.M. nr. 111/1958 privind discriminarea in domeniul fortei de munca si exercitarii profesiei nu contine dispozitii care sa vina in contradictie cu articolul ce face obiectul exceptiei. Mai mult, art. 10 si 11 ale Conventiei, stipulate de autor, au in vedere notificarea ratificarilor si comunicarea ratificarilor si a actelor de denuntare". In realitate, se arata in punctul de vedere prezentat, autorul exceptiei ar fi trebuit sa se refere la cea de a doua conventie, si anume Conventia O.I.M. nr. 95/1949 privind protectia salariului. Se considera totusi ca nici acest document nu este incalcat, "intrucat art. 10 si 11 din Conventie au in vedere poprirea/cesionarea salariului in limitele si modalitatile prevazute de legislatia nationala, precum si rangul de creditori privilegiati al lucrarilor in caz de faliment sau de lichidare judiciara a unei intreprinderi, ordinea de prioritati a creantei privilegiate, constituita din salariu, fata de celelalte creante privilegiate trebuind sa fie determinata de legislatia nationala". In speta, se apreciaza ca "nu suntem in prezenta unor intreprinderi in stare de faliment sau de lichidare judiciara, ci a unor dispozitii avand la baza accelerarea si finalizarea procesului de privatizare".
    Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In argumentarea acestui punct de vedere, se arata ca textul art. 26 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 prevede ca "Sumele prevazute la alin. (2) nu pot fi utilizate pentru plata drepturilor salariale ale personalului societatilor comerciale, cu exceptia cazurilor prevazute in conventiile internationale la care Romania este parte". Fata de aceasta precizare, care "reia principiul consacrat de art. 20 alin. (2) din Constitutie privind prioritatea reglementarilor internationale la care Romania este parte fata de reglementarile interne si nu afecteaza dreptul la munca sau la protectie sociala a muncii consacrat de art. 38 din Constitutie", se considera ca nu sunt incalcate dispozitiile constitutionale invocate de autorul exceptiei.
    Referitor la sustinerea autorului exceptiei, ca sunt incalcate prevederile Conventiei nr. 111/1958 privind discriminarea in domeniul fortei de munca si exercitarii profesiei si cele ale Conventiei nr. 95/1949 privind protectia salariului, Guvernul apreciaza ca aceasta nu este intemeiata. Conform punctului de vedere al Guvernului, prevederile Conventiei nr. 111/1958 "nu sunt incidente in cauza", iar cu privire la aplicarea prevederilor Conventiei nr. 95/1949 "urmeaza sa se pronunte instanta de judecata, facand aplicatia alin. (4) al articolului de lege criticat."
    Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale, intrucat, potrivit alin. (4) al art. 26 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997, "sumele rezultate din vanzarea activelor nu pot fi utilizate pentru plata drepturilor salariale ale personalului societatilor comerciale, cu exceptia cazurilor prevazute in conventiile internationale la care Romania este parte". In consecinta, in acest punct de vedere se retine ca "textul de lege invocat ca neconstitutional este in conformitate cu art. 20 alin. (2) din Constitutia Romaniei, care consacra prioritatea pactelor si tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, fata de legile interne".
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Curtea retine ca obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 26 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 381 din 29 decembrie 1997, aprobata prin Legea nr. 44/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 88 din 25 februarie 1998, astfel cum au fost modificate prin pct. 34 al art. I din Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 236 din 27 mai 1999.
    Autorul exceptiei a mentionat in motivarea exceptiei, in mod gresit, in loc de Legea nr. 99/1999, Legea nr. 95/1999 care reglementeaza un cu totul alt obiect (ratificarea unui acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Orientale a Uruguayului privind serviciile aeriene).
    Dispozitiile art. 26 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 au urmatorul cuprins: "Sumele rezultate din vanzarea activelor potrivit art. 24 vor fi utilizate, in urmatoarea ordine, pentru:
    a) plata datoriilor catre bugetul de stat si bugetele locale, inclusiv a datoriilor provenind din platile efectuate de Ministerul Finantelor in contul garantiilor executate pentru credite interne si externe, precum si din credite externe contractate direct de stat din care s-au facut subimprumuturi;
    b) plata datoriilor catre bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale;
    c) plata altor datorii;
    d) efectuarea de investitii;
    e) finantarea activitatilor cuprinse in obiectul de activitate;
    f) efectuarea cheltuielilor legate de indeplinirea obligatiilor legale de conformare la cerintele de protectie a mediului, dupa caz;
    g) alte destinatii."
    Autorul exceptiei critica prevederile inscrise in acest text, invocand incalcarea dispozitiilor art. 38 din Constitutie, precum si ale art. 20 alin. (2) din Constitutie, cu raportare la prevederile Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii nr. 111/1958 privind discriminarea in domeniul fortei de munca si exercitarii profesiei, precum si ale Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii nr. 95/1949 privind protectia salariului, ambele conventii ratificate de Romania prin Decretul nr. 284/1973, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 81 din 6 iunie 1973.
    Dispozitiile art. 20 alin. (2) si ale art. 38 din Constitutie au urmatorul continut:
    - Art. 20 alin. (2): "Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale.";
    - Art. 38. - "(1) Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei si alegerea locului de munca sunt libere.
    (2) Salariatii au dreptul la protectia sociala a muncii. Masurile de protectie privesc securitatea si igiena muncii, regimul de munca al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repausul saptamanal, concediul de odihna platit, prestarea muncii in conditii grele, precum si alte situatii specifice.
    (3) Durata normala a zilei de lucru este, in medie, de cel mult 8 ore.
    (4) La munca egala, femeile au salariu egal cu barbatii.
    (5) Dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu al conventiilor colective sunt garantate".
    Analizand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997, Curtea constata ca textul criticat stabileste ordinea utilizarii sumelor rezultate din vanzarea activelor detinute de societatile comerciale la care statul sau autoritatile administratiei publice detin majoritatea capitalului social, in cadrul procedurilor pentru accelerarea si finalizarea privatizarii. In consecinta, Curtea retine ca aceste dispozitii nu contravin prevederilor art. 38 din Constitutie, care consacra dreptul la munca si la protectia sociala a muncii, durata normala a zilei de munca, egalitatea salarizarii femeilor si barbatilor pentru munca egala, dreptul la negocieri colective in domeniul muncii, precum si caracterul obligatoriu al conventiilor colective de munca, neavand nici o legatura cu dispozitiile legale criticate. De altfel, autorul exceptiei nici nu a argumentat in inscrisul depus la instanta in ce consta incalcarea dispozitiilor art. 38 din Constitutie.
    In ceea ce priveste invocarea incalcarii dispozitiilor art. 20 alin. (2) din Constitutie, intrucat, in cauza, ar fi aplicabile cu prioritate prevederile Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii nr. 111/1958 privind discriminarea in domeniul fortei de munca si exercitarii profesiei si ale Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii nr. 95/1949 privind protectia salariului, care stabilesc principiul potrivit caruia "salariul este o creanta privilegiata si are ordine de prioritate fata de celelalte creante", Curtea constata ca aceste sustineri nu sunt intemeiate.
    In legatura cu invocarea dispozitiilor Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii nr. 111/1958 privind discriminarea in domeniul fortei de munca si exercitarii profesiei, Curtea retine ca acestea nu au incidenta in cauza, intrucat contin prevederi vizand, la modul general, angajamentele statelor membre ale Organizatiei Internationale a Muncii de a asigura promovarea egalitatii de sanse si de tratament in materie de angajare si de profesiune, in vederea eliminarii oricaror discriminari in aceasta materie, fara sa existe legatura cu ordinea de prioritate a platii creantelor din salarii. Referirea din memoriul autorului exceptiei, depus in instanta, la prevederile art. 10 si 11 ale Conventiei nr. 111/1958, este eronata, prevederile respective privind obligatiile directorului general al Biroului International al Muncii de a notifica membrilor Organizatiei Internationale a Muncii inregistrarile ratificarilor si denuntarilor Conventiei si, respectiv, de a comunica Secretarului general al O.N.U. informatii complete cu privire la aceste ratificari si denuntari.
    In ceea ce priveste dispozitiile Conventiei nr. 95/1949 privind protectia salariului, intrata in vigoare la 24 septembrie 1952, revizuita in anul 1992 prin Conventia nr. 173, Curtea observa ca aceasta prevede la art. 10 si 11 urmatoarele:
    - Art. 10: "1. Salariul nu va putea face obiect de sechestru sau de cedare decat conform modalitatilor si in limitele prescrise de legislatia nationala;
    2. Salariul trebuie protejat impotriva sechestrului sau cedarii in masura apreciata necesara pentru a asigura intretinerea lucratorului si a familiei sale.";
    - Art. 11: "1. In caz de faliment sau de lichidare financiara a unei intreprinderi, lucratorii angajati in aceasta vor avea rang de creditori privilegiati fie pentru salariile care le sunt datorate cu titlu de servicii furnizate in cursul unei perioade anterioare falimentului sau lichidarii si care va fi prevazuta de legislatia nationala, fie pentru salariile care nu depasesc un nivel prevazut de legislatia nationala.
    2. Salariul care constituie o creanta privilegiata va fi platit integral inainte ca creditorii ordinari sa poata revendica cota lor parte.
    3. Ordinea de prioritate a creantei privilegiate constituita de salarii, in raport cu alte creante privilegiate, trebuie sa fie determinata de legislatia nationala".
    Examinand criticile formulate de autorul exceptiei, Curtea retine ca prin dispozitiile art. 26 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 nu se aduce atingere prevederilor art. 10 si 11 din Conventie.
    Mai mult, chiar prevederile art. 11 pct. 3 din Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr. 95/1949 stabilesc ca "Ordinea de prioritate a creantei privilegiate constituita de salarii, in raport cu alte creante privilegiate, trebuie sa fie determinata de legislatia nationala". De altfel, in mod prudent, dispozitiile alin. (4) al art. 26 din actul normativ criticat interzic utilizarea sumelor rezultate din vanzarea activelor societatilor comerciale pentru plata drepturilor salariale ale personalului societatilor comerciale, "cu exceptia cazurilor prevazute in conventiile internationale la care Romania este parte." In consecinta, Curtea constata ca exceptia de neconstitutionalitate a art. 26 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997, cu modificarile ulterioare, este neintemeiata.

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale, aprobata prin Legea nr. 44/1998, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, exceptie ridicata de Gheorghe Georgescu in Dosarul nr. 11.283/2001 al Judecatoriei Targoviste.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 26 octombrie 2002.

                     PRESEDINTE,
           prof. univ. dr. Costica Bulai

                              Magistrat asistent,
                              Mihai Paul Cotta