DECIZIE   Nr. 320 din 20 noiembrie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 din Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN:            MONITORUL OFICIAL  NR. 34 din 18 ianuarie 2002

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Paula C. Pantea       - procuror
    Laurentiu Cristescu   - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 din Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, exceptie ridicata de Primaria Municipiului Onesti in Dosarul nr. 848/2001 al Tribunalului Bacau - Sectia comerciala si contencios administrativ.
    La apelul nominal raspund: Primaria Municipiului Onesti prin consilier juridic, Societatea Comerciala "Onedil" - S.A. Onesti prin consilier juridic si Consiliul Local al Municipiului Onesti prin consilier juridic, lipsind celelalte parti, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Curtea, din oficiu, pune in discutie conexarea Dosarului nr. 256C/2001 la Dosarul nr. 216C/2001. Partile prezente si reprezentanta Ministerului Public nu se opun conexarii. In consecinta, pentru o mai buna administrare a justitiei, Curtea, in temeiul art. 164 din Codul de procedura civila si al art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicata, dispune conexarea celor doua dosare. Se face apelul si in Dosarul nr. 256C/2001 unde, fiind vorba de aceleasi parti, situatia prezentei este aceeasi ca in Dosarul nr. 216C/2001.
    Reprezentantul Primariei Municipiului Onesti solicita admiterea exceptiei, aratand ca prin Legea nr. 219/1998 s-au acordat privilegii societatilor comerciale create prin reorganizarea regiilor autonome de interes local, incalcandu-se astfel dispozitiile art. 134 alin. (1) si (2) din Constitutie, conform carora economia Romaniei este o economie de piata in care statul trebuie sa asigure libertatea comertului si concurenta loiala intre agentii economici. Prin Decizia nr. 136 din 2 mai 2001 Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra neconstitutionalitatii prevederilor art. 40 alin. 1 fraza intai din Legea nr. 219/1998.
    Reprezentantul Consiliului Local al Municipiului Onesti pune aceleasi concluzii ca si reprezentantul autorului exceptiei.
    Reprezentantul Societatii Comerciale "Onedil" - S.A. Onesti solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate deoarece, Curtea Constitutionala admitand intr-o alta cauza exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 din Legea nr. 219/1998, aceasta a devenit inadmisibila.
    Reprezentantul Ministerului Public, avand cuvantul, arata ca o data ce Curtea Constitutionala s-a pronuntat, constatand neconstitutionalitatea art. 40 alin. 1 fraza intai din Legea nr. 219/1998, exceptia a devenit inadmisibila potrivit dispozitiilor art. 23 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992, republicata. In ceea ce priveste celelalte dispozitii ale normei legale criticate exceptia este neintemeiata si se solicita respingerea acesteia.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 23 februarie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 8.933/2000, si prin Incheierea din 8 martie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 848/2001, Tribunalul Bacau - Sectia comerciala si contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 din Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, exceptie ridicata de Primaria Municipiului Onesti, in ambele dosare ale acelei instante, avand ca obiect anularea unei hotarari emise de Consiliul Local al Municipiului Onesti.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arata, in esenta, ca prin textul de lege criticat se incalca principii de baza ale organizarii si functionarii administratiei publice locale prevazute la art. 119 si art. 120 alin. (2) din Constitutie, care consacra autonomia locala.
    Instanta de judecata, exprimandu-si opinia asupra exceptiei ridicate, considera exceptia intemeiata, intrucat textul criticat "este neconstitutional deoarece se incalca prevederile art. 119 si art. 120 alin. (2) din Constitutie privind principiul autonomiei locale in rezolvarea treburilor publice din orase si comune".
    Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In argumentarea acestui punct de vedere se arata, in esenta, ca textul de lege criticat "nu aduce atingere principiului autonomiei locale, ci, dimpotriva, consacra acest principiu, reglementand competenta consiliilor locale de a concesiona bunurile in cauza, in conditiile prevazute de lege". De altfel, potrivit punctului de vedere exprimat de Guvern, insusi textul constitutional face trimitere la lege, prevazand "in mod expres ca primarii si consiliile locale functioneaza ca autoritati administrative autonome in conditiile legii".
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele intocmite de judecatorii-raportori, sustinerile partilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 40 din Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, text care are urmatorul cuprins: "(1) Bunurile proprietate publica ori privata a statului, orasului sau comunei, precum si activitatile si serviciile publice de interes national sau local se atribuie direct, printr-un contract de concesiune, societatilor comerciale sau companiilor nationale ori societatilor nationale, infiintate prin reorganizarea regiilor autonome care au avut in administrare aceste bunuri, activitati ori servicii. Contractul de concesiune se incheie cu autoritatea concedenta competenta pe o durata care se stabileste prin hotarare a Guvernului sau a consiliului judetean ori local de infiintare a societatii comerciale respective.
    (2) Contractele de concesiune incheiate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi isi pastreaza valabilitatea.
    (3) In cazul privatizarii companiilor nationale ori a societatilor nationale sau societatilor comerciale, infiintate prin reorganizarea regiilor autonome care au avut incheiat contract de concesiune in conditiile alin. (1), concedentul poate cere renegocierea acestuia."
    Dispozitiile constitutionale invocate in motivarea exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind incalcate de prevederile legale criticate au urmatorul cuprins:
    - Art. 119: "Administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiul autonomiei locale si pe cel al descentralizarii serviciilor publice.";
    - Art. 120 alin. (2): "Consiliile locale si primarii functioneaza, in conditiile legii, ca autoritati administrative autonome si rezolva treburile publice din comune si din orase."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca prin Decizia nr. 136 din 3 mai 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 647 din 16 octombrie 2001, s-a pronuntat asupra constitutionalitatii dispozitiilor legale criticate prin raportare la art. 16 alin. (1), art. 119 si la art. 120 alin. (2) din Constitutie. Prin aceasta decizie, pronuntata ulterior sesizarii Curtii cu exceptia de neconstitutionalitate ce formeaza obiectul prezentului dosar, s-a statuat ca prevederile art. 40 alin. (1) fraza intai din Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor sunt neconstitutionale in masura in care autoritatile publice sunt obligate sa atribuie direct, prin contract de concesiune, bunurile proprietate publica sau activitatile si serviciile publice de interes local unor persoane juridice nominalizate. Referitor la celelalte dispozitii ale art. 40 din Legea nr. 219/1998, Curtea a retinut ca acestea sunt constitutionale.
    Pentru a se pronunta solutia de constatare a neconstitutionalitatii dispozitiilor art. 40 alin. (1) fraza intai din Legea nr. 219/1998, Curtea a decis ca textul respectiv incalca dispozitiile art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie.
    De asemenea, prin Decizia nr. 144 din 8 mai 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 416 din 26 iulie 2001, Curtea avand de solutionat o exceptie de neconstitutionalitate cu acelasi obiect, a respins, ca devenita inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate cu privire la prevederile art. 40 alin. (1) fraza intai din Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, avand in vedere decizia anterioara, prin care a fost constatata neconstitutionalitatea acestui text. Totodata Curtea a respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate pentru celelalte prevederi ale art. 40 din Legea nr. 219/1998, intrucat a retinut ca acestea nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate in motivarea exceptiei.
    Fata de aceasta jurisprudenta a Curtii, cu privire la dispozitiile art. 40 alin. (1) fraza intai din Legea nr. 219/1998, declarate neconstitutionale, se constata ca in cauza de fata sunt incidente dispozitiile art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata, care prevad ca "Nu pot face obiectul exceptiei [...] prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale". Potrivit dispozitiilor art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicata, in acest caz exceptia de neconstitutionalitate urmeaza sa fie respinsa ca devenita inadmisibila.
    In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a celorlalte dispozitii ale art. 40 din Legea nr. 219/1998, intrucat nu au intervenit elemente noi de natura sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii, aceasta urmeaza sa fie respinsa ca nefondata.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    1. Respinge, ca devenita inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 40 alin. (1) fraza intai din Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, exceptie ridicata de Primaria Municipiului Onesti in dosarele nr. 848/2001 si nr. 8.933/2000 ale Tribunalului Bacau - Sectia comerciala si contencios administrativ.
    2. Respinge exceptia de neconstitutionalitate ridicata de acelasi autor in aceleasi dosare, cu privire la celelalte dispozitii ale art. 40 din Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 20 noiembrie 2001.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Laurentiu Cristescu