DECIZIE Nr. 32
din 15 ianuarie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 180 alin. (1) lit. b), ale art. 183
alin. (1) lit. c) si ale art. 185 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind
Codul fiscal
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 118 din 14 februarie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 180 alin. (1)lit. b), ale art. 183
alin. (1)lit. c) şi ale art. 185 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Megani" - S.A. din
Târgovişte în Dosarul nr. 1.856/42/2006 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
- Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 12 octombrie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 1.856/42/2006, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ
şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate
a prevederilor art. 180 alin. (1) lit. b), ale art. 183 alin. (1) lit. c) şi
ale art. 185 alin. (3) din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal. Excepţia de
neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Comercială „Megani" -
S.A. din Târgovişte într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului
declarat de Ministerul Economiei şi Finanţelor împotriva sentinţei Curţii de
Apel Ploieşti prin care s-a anulat decizia de revocare a autorizaţiei de antrepozit
fiscal.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile criticate sunt
neconstituţionale, deoarece condiţiile de autorizare pentru un antrepozit
fiscal şi obligaţiile antrepozitarului autorizat sunt atât de oneroase şi de
restrictive încât apar incompatibile cu statul de drept.
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de
contencios administrativ şi fiscal opinează că
dispoziţiile criticate sunt constituţionale deoarece reglementarea unor măsuri
menite să asigure plata accizelor datorate sau prevederea posibilităţii de a fi
revocată autorizaţia nu contravin prevederilor constituţionale referitoare la
libertatea economică, această libertate exercitându-se numai în condiţiile
legii.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece, prin măsurile
prevăzute de dispoziţiile criticate,
statul îşi îndeplineşte obligaţia de a asigura libertatea comerţului.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece accesul liber
al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea
acestora sunt garantate în condiţiile legii.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 180 alin. (1) lit. b), ale art. 183 alin. (1) lit.
c) şi ale art. 185 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, dispoziţii modificate prin Legea nr.
343/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662 din 1 august 2006.
In prezent, dispoziţiile criticate au următorul
cuprins:
- Art. 180 (Condiţii de
autorizare) alin. (1) lit. b): „Autoritatea fiscală competentă eliberează autorizaţia de
antrepozit fiscal pentru un loc numai dacă sunt îndeplinite următoarele
condiţii: [...]
b) locul este amplasat, construit şi echipat astfel
încât să se prevină scoaterea produselor accizabile din acest loc fără plata
accizelor, conform prevederilor din norme;";
- Art. 183 (Obligaţiile
antrepozitarului autorizat) alin. (1) lit. c): „Orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a îndeplini
următoarele cerinţe: [...]
c) să ţină evidenţe exacte şi actualizate cu privire
la materiile prime, lucrările în derulare şi produsele accizabile finite,
produse sau primite în antrepozitele fiscale şi expediate din antrepozitele
fiscale, şi să prezinte evidenţele corespunzătoare, la cererea autorităţilor fiscale competente;";
-Art. 185 (Anularea,
revocarea şi suspendarea autorizaţiei) alin. (3): „Autoritatea fiscală competentă poate revoca autorizaţia pentru un
antrepozit fiscal şi în cazul în care s-a pronunţat o hotărâre definitivă
pentru o infracţiune dintre cele reglementate de prezentul cod, de Ordonanţa
Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, de Legea nr. 86/2006, de Legea nr. '241/2005, de Legea nr. 82/1991,
republicată, de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, sau pentru orice altă faptă contra regimului fiscal, reglementată
de Codul penal al României, republicat, cu modificările şi completările
ulterioare."
Excepţia de neconstituţionalitate este raportată la
prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) referitoare la statul de
drept, ale art. 45 privind libertatea economică şi ale art. 135 alin. (2) lit.
a) privind obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile criticate din Codul fiscal stabilesc condiţiile de
autorizare a unui antrepozit fiscal şi obligaţiile antrepozitarului autorizat.
De asemenea, legiuitorul a instituit sancţiuni pentru nerespectarea acestor
obligaţii, ceea ce dă expresie obligaţiei statului de a asigura protejarea
intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară, în
deplină concordanţă cu prevederile art. 135 alin. (2) lit. a) din Legea
fundamentală. Astfel, acest imperativ nu poate fi realizat decât prin
respectarea legislaţiei economice, în ansamblul său, de către toate persoanele
care participă la activitatea economică, statul având nu numai dreptul, dar şi
obligaţia de a interveni
pentru crearea unui cadru juridic corespunzător apărării intereselor generale.
Astfel, Curtea reţine că susţinerile autorului
excepţiei de neconstituţionalitate potrivit cărora instituirea unor condiţii de
autorizare a unui antrepozit fiscal şi a obligaţiilor antrepozitarului
autorizat contravin libertăţii economice sunt neîntemeiate, deoarece, în
conformitate cu prevederile art. 45 din Constituţie, accesul liber al persoanei
la o activitate economică şi la libera iniţiativă se realizează în condiţiile
legii.
Cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor art. 1
alin. (3) din Constituţie, potrivit cărora România este stat de drept, Curtea
constată că acestea nu au relevanţă în soluţionarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 180 alin. (1) lit. b), ale art. 183 alin. (1) lit. c) şi ale
art. 185 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie
ridicată de Societatea Comercială „Megani" - S.A. din Târgovişte în
Dosarul nr. 1.856/42/2006 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de
contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 ianuarie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean