DECIZIE Nr. 316 din 19 noiembrie 2002
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 166/2001 pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile
militare de stat, precum si a dispozitiilor art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea
nr. 164/2001 si ale art. 23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 901 din 12 decembrie 2002
Costica Bulai - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a Ordonantei
de urgenta a Guvernului nr. 166/2001, precum si a dispozitiilor art. 79 alin.
(1) lit. a) din Legea nr. 164/2001 si ale art. 23 alin. (1) si (6) din Legea
nr. 47/1992, republicata, exceptie ridicata de Ion Dobre in Dosarul nr.
7.266/2001 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civila si contencios
administrativ, intr-un litigiu avand ca obiect reactualizarea pensiei militare.
La apelul nominal raspunde Ministerul Apararii Nationale, prin consilier
juridic Dan Cimpoeru, lipsind autorul exceptiei, fata de care procedura de
citare a fost legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Apararii Nationale arata ca situatia
exceptionala ce a determinat adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
166/2001 a constituit-o faptul ca dupa adoptarea bugetului de stat pe anul 2002
s-a constatat ca resursele financiare nu sunt suficiente pentru plata imediata
a diferentelor rezultate din recalcularea pensiilor militare. Considera ca
aceasta critica este netemeinica.
Modificarea art. 79 din Legea nr. 164/2001 prin Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 166/2001 nu a vizat continutul drepturilor de pensie, ci
esalonarea platilor, procedura prin care nu se aduce atingere dispozitiilor
art. 43 alin. (1) din Constitutie. Solicita respingerea acestei exceptii ca
nefondata.
In ceea ce priveste critica dispozitiilor art. 23 alin. (1) si (2) din
Legea nr. 47/1992, republicata, considera ca aceste norme sunt
neconstitutionale atata vreme cat acestea permit "instantei de judecata sa
respinga o exceptie de neconstitutionalitate ca inadmisibila pe motiv ca
dispozitia legala criticata nu mai este in vigoare". Solicita admiterea
acestei exceptii de neconstitutionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public arata ca delegarea legislativa a
Guvernului se exercita in urma abilitarii de catre Parlament si in cazul
situatiilor exceptionale. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 166/2001 a fost
emisa ca urmare a constatarii, in urma adoptarii Legii bugetului de stat pe
anul 2002, ca resursele financiare nu sunt suficiente pentru reactualizarea
pensiilor militare in acel an. Critica dispozitiilor art. 23 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, republicata, nu este intemeiata, deoarece acestea nu dau
dreptul instantei de sesizare in fata careia s-a ridicat exceptia sa se pronunte
asupra constitutionalitatii legilor sau ordonantelor, ci numai de a se pronunta
asupra inadmisibilitatii acestora. In fine, dispozitiile art. 23 alin. (6) din
Legea nr. 47/1992, republicata, nu contin prevederi contrare Legii
fundamentale.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 21 mai 2002, pronuntata in Dosarul nr. 7.266/2001,
Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civila si contencios administrativ a
sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 166/2001, precum si a dispozitiilor art.
79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001 si ale art. 23 alin. (1) si (6) din
Legea nr. 47/1992, republicata, exceptie ridicata de Ion Dobre.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine
urmatoarele: 1. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 166/2001 a fost emisa cu
incalcarea dispozitiilor art. 114 alin. (1) si (4), ale art. 58 alin. (1) si
ale art. 43 alin. (1) din Constitutie, intrucat: nu a existat un caz
exceptional; actul normativ putea fi adoptat numai de catre Parlament, ca unica
autoritate legiuitoare in Romania; ordonanta criticata este in contradictie cu
obligatia statului de a lua masuri de protectie sociala care sa asigure un
nivel de trai decent; ordonanta reglementeaza intr-un domeniu rezervat legilor
organice, desi aceasta interdictie constitutionala este general valabila pentru
toate tipurile de ordonante emise de Guvern; 2. dispozitiile art. 79 alin. (1)
lit. a) din Legea nr. 164/2001, dupa modificarea lor prin Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 166/2001, nu permit plata pensiei reactualizate conform
prevederilor textului initial; 3. dispozitiile art. 23 alin. (1) si (6) din
Legea nr. 47/1992, republicata, sunt contrare prevederilor art. 144 lit. c) din
Constitutie, intrucat permit instantelor judecatoresti sa se substituie
autoritatii de jurisdictie constitutionala si sa respinga o exceptie de
neconstitutionalitate ca fiind inadmisibila pentru faptul ca dispozitiile
legale criticate nu mai sunt in vigoare. Totodata se sustine ca prevederile
art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, sunt contrare si
dispozitiilor art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale.
Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civila si contencios administrativ
apreciaza ca exceptia ridicata nu este intemeiata, intrucat dispozitiile legale
criticate nu incalca nici una dintre prevederile constitutionale invocate,
avand in vedere ca: pentru ordonanta de urgenta nu exista interdictia ca
Guvernul sa reglementeze in domenii rezervate legilor organice; cazul
exceptional ce a determinat emiterea ordonantei de urgenta a fost dat de lipsa
fondurilor financiare necesare pentru plata pensiilor reactualizate de la data
initial prevazuta; ordonanta criticata nu incalca nici prevederile art. 43
alin. (1) din Constitutie si "nu a creat un climat de insecuritate
sociala"; sunt constitutionale si dispozitiile art. 23 alin. (1) si (6)
din Legea nr. 47/1992, republicata, deoarece, in temeiul lor, "Instantele
judecatoresti nu se pronunta sub nici o forma asupra unor exceptii de
neconstitutionalitate", iar "o lege sau o ordonanta, care nu mai este
in vigoare, nu poate produce efecte juridice, dat fiind principiul activitatii
legii".
In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de
vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este
nefondata sub toate aspectele. In acest sens, arata ca actul normativ criticat
a fost emis in temeiul delegarii legislative prevazute de art. 114 alin. (4)
din Constitutie, fiind o ordonanta de urgenta, situatie in care nu opereaza
"interdictia de a se interveni in domeniul legilor organice".
Caracterul exceptional al situatiei "a fost determinat de necesitatea de a
se corecta inechitatile generate de aplicarea Legii nr. 164/2001". In ceea
ce priveste dispozitiile art. 23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,
republicata, Guvernul sustine ca acestea nu au legatura cu solutionarea cauzei
aflate pe rolul instantei judecatoresti si, prin urmare, exceptia de
neconstitutionalitate a acestor texte de lege este inadmisibila.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor
de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
judecatorului-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii
nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia
de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate:
Autorul exceptiei a criticat initial, ca fiind neconstitutionala, Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 85/2001 pentru suspendarea aplicarii prevederilor
art. 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, ordonanta
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 325 din 18 iunie
2001, prin care s-a dispus suspendarea aplicarii prevederilor art. 79 din Legea
nr. 164/2001 pana la data de 31 decembrie 2001.
Dupa ce aceasta ordonanta si-a incetat aplicabilitatea, Ion Dobre a ridicat
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 alin. (1) si (6) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale,
republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 187 din 7 august 1997,
dispozitii care, in opinia autorului exceptiei, contrar prevederilor art. 144
lit. c) din Constitutie, permit instantelor judecatoresti, altele decat unica
autoritate de jurisdictie constitutionala, sa respinga, ca fiind inadmisibila,
o exceptie de neconstitutionalitate pe motivul ca dispozitiile legale criticate
nu mai sunt in vigoare, cu toate ca solutionarea obiectului cererii supuse
judecatii depinde de acele dispozitii legale.
Totodata, a criticat prin exceptia de neconstitutionalitate si Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 166/2001 pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind
pensiile militare de stat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 815 din 18 decembrie 2001, sustinand ca acest act normativ a fost emis
cu incalcarea prevederilor constitutionale referitoare la delegarea
legislativa. In realitate, autorul exceptiei este nemultumit de modificarea
art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de
stat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 183 din 10
aprilie 2001, modificare din cauza careia nu a putut beneficia de pensia
reactualizata conform dispozitiilor initiale ale textului de lege vizat.
Art. 79 lit. a) din Legea nr. 164/2001 prevede ca: "Pensiile militare
stabilite in baza legislatiei anterioare datei intrarii in vigoare a prezentei
legi se recalculeaza astfel:
a) cuantumul pensiei in plata se actualizeaza, avand ca baza de calcul
solda lunara bruta in vigoare la data aplicarii prezentei legi, corespunzatoare
functiei maxime a ultimului grad avut in activitate, pe baza unei metodologii
aprobate prin hotarare a Guvernului, emisa in termen de 30 de zile de la data
publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, la
propunerea institutiilor prevazute la art. 5 alin. (1)."
Aceasta reglementare nu a fost modificata in continut, ci doar in
redactare, utilizandu-se formula "corespunzatoare functiei maxime a
gradului militar avut la data trecerii in rezerva".
Faptul ca pensionarii militari, din categoria carora face parte si autorul
exceptiei, nu beneficiaza de pensia actualizata incepand cu data intrarii in
vigoare a Legii nr. 164/2001 a fost determinat de suspendarea aplicarii
prevederilor art. 79, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 85/2001, pana
la data de 31 decembrie 2001, iar apoi de completarea, prin Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 166/2001, a art. 79 cu alin. (2), care prevede:
"(2) Sumele rezultate ca diferenta intre pensiile in plata si pensiile
recalculate prin aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) se acorda esalonat
incepand cu anul 2002, pana la incheierea procesului de recalculare a pensiilor
din sistemul public de pensii, dupa cum urmeaza:
a) pentru anul 2002, 10% din cuantumul diferentei, incepand cu 1 ianuarie
2002, si 10% incepand cu 1 iulie 2002;
b) pentru anul 2003, 20% din cuantumul diferentei, incepand cu 1 ianuarie
2003, si 20% incepand cu 1 iulie 2003;
c) pentru anul 2004, 20% din cuantumul diferentei, incepand cu 1 ianuarie
2004, si 20% incepand cu 1 iulie 2004."
Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate sunt contrare
urmatoarelor prevederi constitutionale:
- Art. 43 alin. (1): "Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare
economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de
trai decent.";
- Art. 58 alin. (1): "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al
poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.";
- Art. 114 alin. (1) si (4): "(1) Parlamentul poate adopta o lege
speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care nu
fac obiectul legilor organice. [...]
(4) In cazuri exceptionale, Guvernul poate adopta ordonante de urgenta.
Acestea intra in vigoare numai dupa depunerea lor spre aprobare la Parlament.
Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca in mod
obligatoriu.";
- Art. 144 lit. c): "Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii:
[...]
c) hotaraste asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti
privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor."
Autorul a mai sustinut ca prevederile art. 23 alin. (1) din Legea nr.
47/1992 sunt contrare dispozitiilor art. 6 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, facand referire la dreptul
la un proces echitabil prevazut de alin. (1) al acestui articol, dispozitii
care au urmatorul continut: "1. Orice persoana are dreptul la judecarea in
mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de
catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari
fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie
asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa.
Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de
sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului
sau a unei parti a acestuia in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al
securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele
minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in
masura considerata absolut necesara de catre instanta atunci cand, in
imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere
intereselor justitiei."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata urmatoarele:
Curtea Constitutionala, in jurisprudenta sa, a statuat in mod constant ca
prin alin. (1) si (4) ale art. 114 din Constitutie s-au reglementat doua
institutii distincte ale delegarii legislative. Cea prevazuta la alin. (4) nu
are la baza o lege speciala de abilitare a Guvernului, ci situatia
exceptionala, in care Guvernul trebuie sa actioneze urgent si din proprie
initiativa. In acest caz nu opereaza interdictia inscrisa in alin. (1) de a nu
reglementa in domenii care fac obiectul legilor organice.
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 166/2001 a fost emisa cu respectarea
normelor constitutionale. Delegarea legislativa a Guvernului este o prerogativa
acordata de dispozitiile art. 114 alin. (4) din Constitutie, prin care nu se
contrazice principiul potrivit caruia Parlamentul este unica autoritate
legiuitoare.
Situatia exceptionala care a determinat emiterea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 166/2001 a constituit-o constatarea facuta de executiv, dupa
adoptarea bugetului de stat pe anul 2002, ca resursele financiare bugetare sunt
insuficiente pentru plata imediata a diferentelor rezultate din recalcularea
pensiilor militare si se impune esalonarea platii acestor diferente.
Referitor la dispozitiile art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001,
Curtea constata ca modificarea acestora prin Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 166/2001 nu a dus la schimbarea continutului lor. Alin. (2) al aceluiasi
articol prevede esalonarea platii diferentelor rezultate din recalcularea
pensiilor militare pe o perioada de 3 ani si o punere de acord a acestei
operatiuni cu reglementarile generale aplicabile in sistemul public de pensii.
Aceste dispozitii nu aduc atingere dreptului la pensie prevazut de art. 43
alin. (2) din Constitutie. Statul este indreptatit sa dispuna un nou mod de
calcul al drepturilor de pensie, incepand de la data intrarii in vigoare a
noilor reglementari legale, cu conditia ca prin aceasta sa nu se aduca atingere
drepturilor anterior castigate. De asemenea, poate dispune recalcularea
pensiilor anterior stabilite, in vederea majorarii lor, ca o masura de
protectie sociala. Data de la care opereaza asemenea majorari, precum si
cuantumul lor sunt determinate in mod obiectiv de resursele financiare
existente care pot fi alocate acestui scop.
In ceea ce priveste dispozitiile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, critica autorului exceptiei se indreapta impotriva solutiei
instantei de sesizare care a respins, ca fiind inadmisibila, exceptia de
neconstitutionalitate a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 85/2001,
respingere ce a avut ca temei de drept tocmai prevederile art. 23 alin. (1) si
(6) din Legea nr. 47/1992, republicata. Partea a ridicat exceptia de
neconstitutionalitate a acestor dispozitii legale cu scopul de a preintampina
respingerea de catre instanta, fara sesizarea Curtii Constitutionale, a unei
alte exceptii de neconstitutionalitate.
Respingerea, ca fiind inadmisibila, a unei exceptii de
neconstitutionalitate, chiar de catre instanta judecatoreasca in fata careia
s-a ridicat aceasta, este justificata in situatiile in care dispozitiile legale
vizate nu sunt incidente in cauza sau cand exista vreunul dintre celelalte motive
de inadmisibilitate prevazute la alin. (1), (2) si (3) ale art. 23 din Legea
nr. 47/1992, republicata.
Instituirea prin alin. (1) al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, a
inadmisibilitatii unei exceptii de neconstitutionalitate pe motivul ca
dispozitiile legale criticate nu mai sunt in vigoare nu contravine nici unei
dispozitii constitutionale si nu este de natura sa conduca la ideea ca prin
aceasta instanta care judeca fondul se substituie, sub acoperirea unei
dispozitii legale, Curtii Constitutionale. Dispozitiile alin. (1), (2) si (3)
ale art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sunt norme de procedura pe care
instanta care a fost sesizata cu exceptia de neconstitutionalitate este
obligata sa le aplice in vederea selectarii doar a acelor exceptii care,
potrivit legii, pot face obiectul controlului de constitutionalitate exercitat
de Curtea Constitutionala, unica autoritate de jurisdictie constitutionala.
Aceasta procedura nu face posibila respingerea sau admiterea exceptiei de
neconstitutionalitate de catre instanta judecatoreasca, ci doar pronuntarea, in
situatiile date, asupra oportunitatii sesizarii Curtii Constitutionale.
Alin. (6) al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, nu contine nici o
dispozitie contrara prevederilor constitutionale. Acest text de lege stabileste
doar procedura de urmat in cazul constatarii existentei vreunui caz de
inadmisibilitate a exceptiei de neconstitutionalitate.
Referitor la sustinerea ca prevederile art. 23 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicata, sunt contrare dispozitiilor art. 6 - privind dreptul la
un proces echitabil - din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale, Curtea constata ca, desi autorul nu arata in ce
consta aceasta incalcare, afirmatia sa este contrazisa chiar de existenta
procesului in care s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit.
A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu
majoritate de voturi in ceea ce priveste dispozitiile art. 23 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 166/2001 pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile
militare de stat, precum si a dispozitiilor art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea
nr. 164/2001 si ale art. 23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, exceptie
ridicata de Ion Dobre in Dosarul nr. 7.266/2001 al Tribunalului Bucuresti -
Sectia a V-a civila si contencios administrativ.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 19 noiembrie 2002.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICA BULAI
Magistrat-asistent,
Laurentiu Cristescu
OPINIE SEPARATA
Contrar solutiei adoptate cu votul majoritatii membrilor Curtii
Constitutionale, apreciem ca exceptia de neconstitutionalitate solutionata prin
prezenta decizie este intemeiata in privinta dispozitiilor art. 23 alin. (1)
din Legea nr. 47/1992, republicata, respectiv a conditiei impuse de acest text
de lege pentru admisibilitatea supunerii controlului de constitutionalitate a
posteriori numai a dispozitiilor legale care sunt "in vigoare",
aceasta sintagma reprezentand o adaugare la prevederile constitutionale,
contrara spiritului acestora.
Potrivit prevederilor art. 144 lit. c) din Constitutie, Curtea
Constitutionala "hotaraste asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor
judecatoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor",
fara alte conditionari referitoare la natura actelor normative respective.
Dezvoltarea normei constitutionale in art. 23 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicata, in sensul concretizarii conditiilor pe care trebuie sa le
indeplineasca o lege sau o ordonanta pentru a putea fi supusa controlului de
constitutionalitate pe calea exceptiei, chestiune prejudiciala, ridicata in
fata instantei judecatoresti, este, in cvasitotalitate, justificata si
corespunde vointei constituantei.
In sistemul romanesc de control de constitutionalitate a legilor
neadoptandu-se posibilitatea declansarii controlului pe baza sesizarii de catre
orice persoana a Curtii Constitutionale, prin "actio popularis", se
are in vedere declansarea acestui tip de control doar pe cale incidentala, prin
exceptii ridicate in fata instantelor judecatoresti. Rezulta, asadar, ca se
poate solicita controlul de constitutionalitate numai al acelor dispozitii
legale care, in cazuri concrete, sunt incidente pentru solutionarea litigiilor
aflate pe rolul instantelor judecatoresti, legi sau ordonante in ansamblu ori
doar anumite reglementari din cuprinsul acestora. Conditia ca de dispozitia
legala criticata pentru neconstitutionalitate sa depinda solutionarea cauzei
este, evident, necesara, dar si suficienta, fara cerinta ca acea dispozitie
legala sa fie si formal in vigoare. Scoaterea sau iesirea formala din vigoare a
unei norme juridice nu inseamna neaparat si in toate situatiile
inaplicabilitatea sa.
Conform principiului general, o norma juridica actioneaza in timp din
momentul intrarii ei in vigoare si pana in momentul iesirii sale din vigoare.
Sunt unele exceptii si de la acest principiu general, cum sunt retroactivitatea
si ultraactivarea legii penale mai favorabile sau ultraactivarea legii penale
temporare. Chiar si legea civila poate ultraactiva in unele situatii potrivit
principiului "tempus regit actum". Astfel, o lege posterioara nu
poate atinge dreptul nascut sub imperiul legii anterioare, aceasta urmand sa
guverneze dreptul respectiv, inclusiv solutionarea litigiului legat de
realizarea acelui drept, chiar si ulterior iesirii sale din vigoare.
Prin aplicarea rigida a conditiei ca legea sau ordonanta sa fie "in
vigoare" la data ridicarii exceptiei, ca si la data solutionarii acesteia
de Curtea Constitutionala, se inlatura de la controlul de constitutionalitate
dispozitiile legale determinante in solutionarea cauzei. In asemenea situatii
instanta judecatoreasca are doua posibilitati: aplica dispozitiile legale
respective, chiar daca acestea contravin in mod flagrant prevederilor
constitutionale sau refuza aplicarea lor pe motiv ca sunt neconstitutionale. In
prima ipoteza se incalca insasi Constitutia, iar in cea de a doua instanta
judecatoreasca se subroga in atributiile Curtii Constitutionale care, potrivit
art. 1 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, "este unica
autoritate de jurisdictie constitutionala in Romania".
Judecator,
Kozsokar Gabor
Judecator,
Nicolae Cochinescu