DECIZIE   Nr. 315 din 20 noiembrie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 si 25 din Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 44 din 22 ianuarie 2002

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Paula C. Pantea       - procuror
    Mihai Paul Cotta      - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 si 25 din Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale in Dosarul nr. 1.440/2000 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia civila.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, ca fiind inadmisibila, deoarece sesizarea Curtii Constitutionale s-a facut cu nerespectarea dispozitiilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicata. Autorul exceptiei avea calitatea de tert in cauza, deoarece prin sentinta instantei de fond a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale active a acestuia. De altfel, exceptia de neconstitutionalitate este si neintemeiata, jurisprudenta Curtii Constitutionale fiind in acest sens.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 6 martie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 1.440/2000, Curtea Suprema de Justitie - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 si 25 din Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Star 2 Impex 95" - S.R.L. din Bucuresti. Dosarul instantei de judecata are ca obiect judecarea recursului declarat de Societatea Comerciala "Star 2 Impex 95" - S.R.L. din Bucuresti impotriva deciziei Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civila, prin care a fost respins apelul declarat de autorul exceptiei impotriva sentintei civile pronuntate de Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civila. Prin aceasta sentinta a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale active si, pe cale de consecinta, s-a respins actiunea formulata de Societatea Comerciala "Star 2 Impex 95" - S.R.L. din Bucuresti, cu motivarea ca reclamanta ar fi putut cere anularea certificatului de inregistrare a modelului industrial, pe temeiul dispozitiilor art. 8 si 9 din Legea nr. 129/1992.
    Prin motivele de recurs, precum si prin memoriul intitulat "Precizari privind exceptia de neconstitutionalitate" s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 si 25 din Legea nr. 129/1992 "referitor la posibilitatea atacarii in contencios administrativ a hotararilor Comisiei de reexaminare a Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci, in raport cu prevederile art. 21, 41, 48, ale art. 134 alin. (2) lit. a) si c) si ale art. 135 alin. (6) din Constitutie".
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca art. 24 si 25 din Legea nr. 129/1992 instituie o discriminare negativa fata de solutiile reglementate prin Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, intrucat impotriva hotararilor Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci nici titularii certificatului de inregistrare a desenului sau modelului industrial, nici tertii, persoane interesate, nu pot exercita caile de atac prevazute de Legea nr. 64/1991. Astfel, conform sustinerilor autorului exceptiei, la situatii juridice identice (protectia drepturilor de proprietate industriala) cele doua legi ofera solutii diferite, ceea ce contravine dispozitiilor art. 16 din Constitutie. Se mai arata totodata ca prevederile legale criticate contravin si dispozitiilor art. 21 din Constitutie, privind liberul acces la justitie. Cu privire la neconstitutionalitatea prevederilor legale criticate, in raport cu dispozitiile art. 41 alin. (1) si (2) din Constitutie, se apreciaza ca prin posibilitatea Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci de a acorda doua certificate de inregistrare pentru acelasi desen/model industrial "se goleste de continut" dreptul de proprietate industriala acordat primului detinator de certificat, incalcandu-se totodata principiul ocrotirii proprietatii, prevazut la art. 135 din Constitutie. Se mai arata de catre autorul exceptiei ca prevederile art. 24 si 25 din Legea nr. 129/1992 contravin si dispozitiilor art. 48, precum si ale art. 49 din Constitutie, deoarece, desi este vatamat prin hotararea Comisiei de reexaminare, nu poate cere anularea acestor hotarari conform Legii nr. 129/1992, ceea ce, in opinia sa, reprezinta o restrangere nejustificata a dreptului sau de a se adresa instantei de contencios administrativ. Prevederile legale criticate contravin, in opinia autorului exceptiei, si dispozitiilor art. 134 alin. (2) lit. a) si c) si ale art. 135 alin. (6) din Constitutie, deoarece "valorificarea factorului de productie (desenul protejat) este grav periclitata prin emiterea altui certificat de inregistrare pentru un model/desen identic", fiind in acelasi timp "distrusa stimularea cercetarii stiintifice". In final autorul exceptiei arata ca dispozitiile legale criticate contravin prevederilor art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale prin aceea ca procedura administrativa instituita prin art. 24 si 25 din lege depaseste "termenul rezonabil" prevazut de conventie cu privire la dreptul la un "proces echitabil".
    Curtea Suprema de Justitie - Sectia civila, exprimandu-si opinia, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 si 25 din Legea nr. 129/1992 nu este intemeiata.
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 si 25 din Legea nr. 129/1992 este neintemeiata. Se arata ca aceste prevederi nu creeaza discriminari intre cetateni, in conditiile in care situatiile juridice reglementate prin cele doua acte normative in materia proprietatii industriale, Legea nr. 64/1991 si Legea nr. 129/1992, desi prezinta unele caracteristici comune, nu pot fi considerate identice. Totodata in punctul de vedere al Guvernului se considera, in esenta, ca nu este incalcata nici una dintre prevederile constitutionale invocate in motivarea exceptiei cu privire la protectia proprietatii, accesul la justitie, dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica, restrangerea unor drepturi, obligatia statului de a asigura cadrul favorabil pentru valorificarea factorilor de productie si stimularea cercetarii stiintifice. Se arata ca certificatul de inregistrare a desenului sau modelului industrial confera titularului sau, potrivit art. 2 si 29 din Legea nr. 129/1992, un drept exclusiv de exploatare, precum si dreptul de a interzice tertilor sa efectueze, fara autorizare, anumite acte expres prevazute. Cu privire la exigentele impuse de Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale se considera ca, "instituind o singura faza administrativ-jurisdictionala si reglementand o singura cale de atac impotriva hotararii Comisiei de reexaminare din cadrul Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci, dispozitiile legale atacate asigura un termen rezonabil pentru judecarea cauzelor in materia desenelor si modelelor industriale, fiind respectate astfel prevederile art. 6 paragraful 1 din conventie".
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor, concluziile procurorului, dispozitiile criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 24 si 25 din Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1 din 8 ianuarie 1993, dispozitii care au urmatorul continut:
    - Art. 24: "Hotararile privind cererile de inregistrare a desenului sau modelului industrial pot fi contestate pe cale administrativa, in scris si motivat, la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, in termen de 3 luni de la comunicare.
    Contestatia va fi examinata, in termen de 3 luni de la inregistrarea acesteia, de o comisie de reexaminare din cadrul Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci, a carei componenta este alta decat aceea a comisiei prevazute la art. 22 alin. 1.";
    - Art. 25: "Hotararea Comisiei de reexaminare se comunica partilor in termen de 15 zile de la pronuntare si poate fi atacata la Tribunalul municipiului Bucuresti, in termen de 3 luni de la comunicare.
    Hotararile Comisiei de reexaminare si hotararile judecatoresti ramase definitive se publica in Buletinul oficial de proprietate industriala al Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci."
    In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate se invoca incalcarea urmatoarelor dispozitii constitutionale:
    - Art. 16: "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege.";
    - Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
    - Art. 41: "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
    (2) Proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor.";
    - Art. 48: "(1) Persoana vatamata intr-un drept al sau de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins, anularea actului si repararea pagubei.
    (2) Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege organica.";
    - Art. 134 alin. (2) lit. a) si c): "Statul trebuie sa asigure:
    a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie. [...];
    c) stimularea cercetarii stiintifice nationale;";
    - Art. 135: "(1) Statul ocroteste proprietatea. [...];
    (6) Proprietatea privata este, in conditiile legii, inviolabila."
    Sunt invocate totodata si dispozitiile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, potrivit carora: "1. Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinte poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta atunci cand, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei."
    Analizand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine ca aceasta este neintemeiata.
    Astfel, o prima critica formulata de autorul exceptiei consta in aceea ca la situatii juridice identice (protectia drepturilor de proprietate industriala) exista doua solutii diferite (una reglementata prin art. 24 si 25 din Legea nr. 129/1992, iar cealalta reglementata prin Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, intrucat impotriva hotararilor Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci nu se poate actiona pentru anularea lor de catre alte persoane interesate pentru anularea lor), ceea ce contravine dispozitiilor art. 16 din Constitutie.
    Examinand aceasta critica, Curtea constata ca este neintemeiata. Avand in vedere caracterul special al celor doua legi (Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale si Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventii), precum si obiectul si scopul diferite ale acestora, este justificata existenta unor solutii diferite in ceea ce priveste modalitatea de exercitare a cailor de atac. De aceea optiunea legiuitorului cu privire la reglementarea acestui aspect nu contravine dispozitiilor art. 16 din Constitutie.
    In ceea ce priveste sustinerea autorului exceptiei cu privire la neconcordanta dintre cele doua acte normative, Curtea retine ca aceasta nu poate forma obiect al contenciosului constitutional.
    De asemenea, in legatura cu critica dispozitiilor art. 25 din Legea nr. 129/1992, potrivit carora hotararea se comunica partilor care o pot ataca la tribunal, Curtea constata ca aceasta este o norma de procedura. In consecinta, sunt incidente dispozitiile constitutionale ale art. 125 alin. (3), conform carora "Competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege". Legea speciala, prevazand ca numai partile pot ataca in justitie hotararea pronuntata de Comisia de reexaminare din cadrul Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci, nu incalca principiul constitutional al liberului acces la justitie prevazut la art. 21 din Constitutie. De altfel, Curtea retine ca aceasta prevedere este conforma cu principiul efectului relativ a hotararilor judecatoresti, care se aplica si in cazul hotararilor pronuntate de organele administrativ-jurisdictionale, principiu in baza caruia numai partile din proces pot exercita caile de atac impotriva hotararilor pronuntate. Ca atare, nu se poate retine ca aceasta dispozitie ar constitui o incalcare a dreptului la liberul acces la justitie pentru alte persoane care nu au avut calitatea de parti in proces, dar care isi pot realiza dreptul de a se adresa justitiei, in conditiile legii, inclusiv potrivit Legii nr. 129/1992.
    Cu privire la sustinerea ca prin posibilitatea Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci de a acorda doua certificate de inregistrare pentru acelasi desen sau model industrial "se goleste de continut" dreptul de proprietate acordat primului detinator de certificat, Curtea constata ca nici aceasta nu este intemeiata. Din interpretarea dispozitiilor legale criticate rezulta ca acestea instituie o procedura prealabila administrativ-jurisdictionala cu privire la contestarea hotararilor privind cererile de inregistrare a desenului sau modelului industrial (art. 24), precum si posibilitatea ca hotararile pronuntate de Comisia de reexaminare din cadrul Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci sa fie atacate la Tribunalul Bucuresti in termen de 3 luni de la comunicare. Rezulta deci ca aceste dispozitii, prin ele insele, nu pot fi de natura sa incalce dreptul de proprietate al altor persoane care reclama drepturi in legatura cu desenul sau modelul industrial. In realitate, conform legii, autorul exceptiei, ca si orice alta persoana interesata, dispune de calea prevazuta de un alt text al legii, si anume art. 21 din Legea nr. 129/1992, care prevede dreptul de a ridica obiectii scrise la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci privind inregistrarea desenului sau modelului industrial, in termen de 3 luni de la data publicarii cererii de inregistrare si a reproducerii acestuia in Buletinul oficial de proprietate industriala al oficiului, publicare prevazuta, tocmai in acest scop, de art. 20 din lege. De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 37 din lege "Certificatul de inregistrare a desenului sau modelului industrial, eliberat de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, poate fi anulat, in tot sau in parte, la cererea unei persoane interesate, in cazul cand se constata ca, la data inregistrarii cererii, nu erau indeplinite conditiile pentru acordarea protectiei.
    Anularea poate fi ceruta pe toata durata de valabilitate a certificatului si se judeca de catre Tribunalul municipiului Bucuresti [...]". De altfel, legea prevede la art. 41 si 42 si mijloace de drept penal pentru apararea calitatii de autor al desenului sau modelului industrial ori reproducerea fara drept a acestora. In consecinta, Curtea retine ca nu sunt intemeiate criticile aduse Legii nr. 129/1992, privind incalcarea dispozitiilor constitutionale referitoare la protectia proprietatii private si la obligatiile statului in economia de piata, prevazute la art. 41 alin. (1) si (2), art. 135 alin. (1) si (6) si la art. 134 alin. (2) lit. a) si c) din Constitutie.
    In legatura cu procedura prealabila, jurisdictional-administrativa, reglementata de art. 24 din Legea nr. 129/1992, Curtea Constitutionala s-a pronuntat, in principiu, in jurisprudenta sa, in sensul ca o asemenea procedura administrativ-jurisdictionala nu poate fi considerata neconstitutionala atat timp cat hotararile pronuntate in cadrul acestei proceduri pot fi atacate in justitie. In acest sens mentionam, de exemplu, Decizia nr. 163/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 502 din 28 decembrie 1998.
    In ceea ce priveste invocarea incalcarii dispozitiilor art. 48 din Constitutie, privind dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica, si ale art. 49 din Legea fundamentala, privind restrangerea exercitiului unor drepturi, Curtea retine ca, intrucat legea prevede cai speciale de atac in justitie pentru persoanele interesate, precum si proceduri speciale, adecvate situatiilor juridice pe care aceasta lege speciala le protejeaza, nu se poate retine ca prevederile legale criticate incalca dispozitiile constitutionale invocate de autorul exceptiei.
    In sfarsit, Curtea constata ca este neintemeiata si sustinerea potrivit careia prevederile art. 24 si 25 din Legea nr. 129/1992 contravin dispozitiilor art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Dispozitiile privind posibilitatea de a se contesta pe cale administrativ-jurisdictionala hotararile privind cererile de inregistrare a desenului sau modelului industrial, precum si exercitarea caii de atac la instanta de judecata impotriva hotararilor Comisiei de reexaminare sunt in concordanta cu dispozitiile art. 6 paragraful 1 din conventie, nefiind de natura sa prelungeasca excesiv durata procesului. Dimpotriva, textele legale criticate instituie termene de natura sa asigure celeritatea in solutionarea litigiilor.
    In consecinta, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 si 25 din Legea nr. 129/1992 urmeaza sa fie respinsa.

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 12, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 si 25 din Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Star 2 Impex 95" - S.R.L. din Bucuresti in Dosarul nr. 1.440/2000 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia civila.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 20 noiembrie 2001.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Mihai Paul Cotta