DECIZIE Nr. 314 din 19 noiembrie 2002
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 alin.
1 si 2 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 14 din 10 ianuarie 2003
Costica Bulai - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ioan Vida - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Ioana Marilena Chiva - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 118 alin. 1 si 2 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de
Vasile Suciu si Georgeta Suciu in Dosarul nr. 3.773/2002 al Judecatoriei Iasi.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare este legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de
neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, apreciind ca obligativitatea
intampinarii, reintrodusa prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000,
este o masura de simetrie, utila partilor si instantei, care nu contravine
prevederilor constitutionale invocate de autorii exceptiei. Considera, de
asemenea, ca paratul se bucura in procesul civil de toate garantiile procesuale
legale si constitutionale, iar alin. 3 al art. 118 din Codul de procedura
civila reprezinta o garantie a dreptului la aparare, care atenueaza
consecintele decaderii din dreptul de a mai propune probe, ca sanctiune legala
pentru nedepunerea intampinarii in termenul prevazut de lege.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 5 iunie 2002, pronuntata in Dosarul nr. 3.773/2002,
Judecatoria Iasi a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 alin. 1 si 2 din Codul de
procedura civila, exceptie ridicata de Vasile Suciu si Georgeta Suciu intr-o
cauza civila avand ca obiect o actiune in pretentii.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin ca
dispozitiile criticate incalca prevederile constitutionale privind accesul
liber la justitie, deoarece prin obligativitatea depunerii intampinarii
"se impune exprimarea unui punct de vedere referitor la problema dedusa
judecatii", iar in mod corect trebuia pastrata libertatea de atitudine a
partii chemate in judecata, intampinarea trebuind sa fie doar facultativa. De
asemenea, autorii exceptiei arata ca, prin instituirea sanctiunii decaderii din
dreptul de a mai propune probe, se incalca dispozitiile constitutionale
referitoare la garantarea dreptului la aparare, paratul trebuind sa beneficieze
de posibilitatea de a-si formula aparari oral sau prin intampinare, care sa
poata fi depusa la prima zi de infatisare.
Judecatoria Iasi apreciaza ca exceptia ridicata este neintemeiata, deoarece
intre ratiunile depunerii obligatorii a intampinarii pot fi inscrise
accentuarea prefigurarii substantei procesului civil inca din faza scrisa a
acestuia, asigurarea celeritatii judecatii, exprimarea principiului simetriei
intre partile procesului si prevenirea formelor abuzive de manifestare a
paratului in procesul civil. Conform opiniei instantei, decaderea paratului din
dreptul de a mai depune probe si de a invoca exceptii, in afara celor de ordine
publica, este sanctiunea pentru pasivitatea, reaua-credinta sau neglijenta
paratului si, ca atare, nu se poate retine o incalcare a prevederilor
constitutionale. Totodata instanta apreciaza ca in acest caz devin incidente
prevederile art. 171 din Codul de procedura civila, conform carora partea decazuta
din dreptul de a administra o proba va putea totusi sa se apere, discutand in
fapt si in drept temeinicia sustinerilor si a dovezilor partii potrivnice.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, potrivit
dispozitiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a
solicitat si punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul considera ca exceptia este neintemeiata, retinand ca
obligativitatea intampinarii este o solutie care a existat in legislatia
romaneasca, ca regula, pana in anul 1952 si care, printr-o succesiune de
modificari legislative, a fost desfiintata prin Decretul nr. 52/1969.
Reintroducerea prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 a
obligativitatii intampinarii se datoreaza importantei deosebite a acestui act
procedural, prin intermediul caruia paratul raspunde la pretentiile formulate
de reclamant, aratand totodata si apararile sale. Prin depunerea obligatorie a
intampinarii i se ofera si reclamantului posibilitatea de a lua cunostinta de
apararile paratului, fiind utila in acelasi timp si pentru instanta de
judecata. Datorita importantei intampinarii si pentru a realiza obiectivul
consacrarii caracterului ei obligatoriu, legiuitorul a prevazut sanctiunea
pentru nedepunerea intampinarii, si anume decaderea din dreptul de a mai
propune probe si de a invoca exceptii, in afara de cele de ordine publica. Cu
toate acestea, paratul va putea discuta probele si temeinicia sustinerilor
reclamantului, instanta avand obligatia de a pune in vedere paratului, la prima
zi de infatisare, sa arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele de aparare.
Toate aceste dispozitii legale criticate nu incalca prevederile
constitutionale, fiind, de asemenea, in concordanta cu exigentele cerute de
art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale. In final, Guvernul considera ca "reglementarea
intampinarii, ca si procedura de judecata in intregul ei, se intemeiaza pe
dispozitiile art. 125 alin. (3) din Constitutia Romaniei, care prevad in mod
expres ca reglementarea competentei si a procedurii de judecata se face prin
lege, dand astfel libertatea legiuitorului ordinar sa statueze in aceste
domenii".
Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata
este neintemeiata, iar asupra dispozitiilor legale criticate Curtea
Constitutionala s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 128 din 16 aprilie 2002,
prin care a respins exceptia de neconstitutionalitate a art. 118 din Codul de
procedura civila.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
118 alin. 1 si 2 din Codul de procedura civila, astfel cum au fost modificate
prin art. I pct. 44 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie
2000. Ca urmare a acestor modificari, dispozitiile criticate de autor ca fiind
neconstitutionale au urmatorul continut: "Intampinarea este obligatorie,
afara de cazurile in care legea prevede in mod expres altfel.
Nedepunerea intampinarii in termenul prevazut de lege atrage decaderea
paratului din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, in afara
celor de ordine publica."
In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia apreciaza
ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate urmatoarele prevederi
constitutionale:
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
- Art. 24: "(1) Dreptul la aparare este garantat.
(2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un
avocat, ales sau numit din oficiu."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca dispozitiile
legale criticate instituie, in cadrul procesului civil, obligativitatea
depunerii intampinarii, precum si sanctiunea nedepunerii acesteia in termenul
legal, solutii legislative care au fost reintroduse prin Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 138/2000.
Intampinarea reprezinta actul procesual prin care paratul raspunde in scris
la cererea de chemare in judecata, urmand sa se apere fata de pretentiile
reclamantului. Depunerea obligatorie a intampinarii este justificata de
necesitatea asigurarii egalitatii de "arme" dintre reclamant si
parat, fiind util si firesc ca atat partile, cat si instanta sa cunoasca de la
inceput apararile, pretentiile si mijloacele de proba ale celorlalte parti. In
acest fel se evita tergiversarea judecatii si se asigura judecarea cu
celeritate a cauzelor, ceea ce este in concordanta cu exigentele cerute de art.
6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale.
In vederea realizarii obiectivului urmarit prin reintroducerea
obligativitatii intampinarii, legiuitorul a instituit sanctiunea decaderii din
dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, in afara de cele de
ordine publica.
Curtea constata ca dispozitiile criticate nu incalca prevederile
constitutionale ale art. 21 si 24, deoarece paratul beneficiaza de toate
garantiile legale ale respectarii dreptului la aparare si accesului liber la
justitie. In acest sens paratul poate invoca pe tot parcursul procesului
exceptiile de ordine publica, iar alin. 3 al art. 118 din Codul de procedura
civila contine o dispozitie menita sa atenueze consecintele grave ale
decaderii, pentru ipoteza in care paratul nu este reprezentat sau asistat de
avocat. In acest caz presedintele ii va pune in vedere paratului, la prima zi
de infatisare, sa arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele sale de
aparare, instanta putand acorda un termen pentru pregatirea apararii si
depunerea intampinarii. De asemenea, in cazul nedepunerii intampinarii in
termenul legal (cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru judecata,
asa cum prevede art. 114^1 alin. 2 din Codul de procedura civila), isi vor gasi
aplicare prevederile art. 171 din Codul de procedura civila, potrivit carora
partea decazuta din dreptul de a administra o proba va putea totusi sa se apere
discutand in fapt si in drept temeinicia sustinerilor si a dovezilor partii
adverse. Exista, de asemenea, posibilitatea pentru parat de a cere
administrarea dovezilor in sprijinul apararii sale, in conditiile art. 138 din
Codul de procedura civila. Tot o garantie legala a accesului liber la justitie
si a respectarii dreptului la aparare o reprezinta dispozitiile art. 103 din
Codul de procedura civila, care dau posibilitatea partii de a solicita
repunerea in termen, in cazul in care, dintr-o imprejurare mai presus de vointa
sa, nu a efectuat un act de procedura in termenul legal.
Curtea retine ca asupra dispozitiilor legale criticate s-a mai pronuntat
prin Decizia nr. 128 din 16 aprilie 2002, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2002. Neintervenind elemente noi de
natura sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii, considerentele si
solutia acestei decizii raman valabile si in prezenta cauza.
Fata de cele mai sus aratate, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 alin. 1
si 2 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Vasile Suciu si
Georgeta Suciu in Dosarul nr. 3.773/2002 al Judecatoriei Iasi.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 19 noiembrie 2002.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICA BULAI
Magistrat asistent,
Ioana Marilena Chiva