DECIZIE   Nr. 308 din 10 iulie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 547 din 30 iulie 2003

    Nicolae Popa             - presedinte
    Costica Bulai            - judecator
    Nicolae Cochinescu       - judecator
    Constantin Doldur        - judecator
    Kozsokar Gabor           - judecator
    Petre Ninosu             - judecator
    Serban Viorel Stanoiu    - judecator
    Lucian Stangu            - judecator
    Ioan Vida                - judecator
    Aurelia Popa             - procuror
    Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de Elisaveta Cristea in Dosarul nr. 937/2002 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia civila.
    La apelul nominal se prezinta autoarea exceptiei de neconstitutionalitate, prin avocat, precum si partile, Liliana Ionescu si Carmen Benga, de asemenea, prin aparator, lipsind partea, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul autoarei exceptiei sustine neconstitutionalitatea textului de lege criticat, aratand ca art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 creeaza o discriminare intre reclamant si parat in cadrul unui litigiu avand ca obiect imobile preluate de stat in mod abuziv. Intrucat partile nu se afla in situatii juridice diferite, de natura a justifica un tratament diferentiat, ci doar pe pozitii procesuale distincte, posibilitatea recunoscuta exclusiv reclamantului de a alege calea Legii nr. 10/2001, renuntand la judecarea cauzei aflata in curs de desfasurare pe rolul instantei judecatoresti sau solicitand suspendarea acesteia, reprezinta un privilegiu acordat persoanei indreptatite, care infrange dispozitiile art. 16 din Constitutie, referitoare la egalitatea in drepturi a cetatenilor.
    Avocatul partilor Liliana Ionescu si Carmen Benga apreciaza ca nu poate exista identitate de tratament intre persoanele deposedate in mod abuziv de catre stat in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 si cele care, avand calitatea de chiriasi, au dobandit imobilele in baza unor reglementari ulterioare. Situatiile juridice sunt in mod evident diferite, astfel incat tratamentul aplicabil nu poate fi decat diferit. Critica de neconstitutionalitate este cu atat mai nefondata cu cat paratul intr-un proces nu este in masura de a renunta la judecata sau de a cere suspendarea cauzei aflate pe rolul instantei judecatoresti, in ceea ce il priveste negasindu-si aplicare principiul disponibilitatii.
    Se mai arata ca finalitatea textului de lege criticat este aceea de a asigura mijloace procesuale egale persoanelor indreptatite, care au intreprins demersuri inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 10/2001, ca si celor care au formulat actiuni in temeiul legii noi, ceea ce este in deplina concordanta cu principiul constitutional al egalitatii in drepturi.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, sustinand ca art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 nu incalca prevederile constitutionale invocate de autoarea exceptiei. In acest sens, arata ca textul de lege criticat da expresie principiului disponibilitatii in procesul civil, fara a crea privilegii sau discriminari intre partile aflate in litigiu.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 21 februarie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 937/2002, Curtea Suprema de Justitie - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, exceptie ridicata de Elisaveta Cristea.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca din redactarea art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 reiese ca, in cazul litigiilor aflate pe rolul instantelor in momentul intrarii in vigoare a acestei legi, numai reclamantul ("persoana indreptatita") poate beneficia de prevederile noii legi, nu si paratul care este, in cele mai multe cazuri, fostul chirias dobanditor, in conditiile Legii nr. 112/1995, al imobilului revendicat.
    Legea nr. 10/2001 nu se aplica in mod egal tuturor partilor din proces si, drept urmare, ne aflam in fata unui caz neechivoc de violare a principiului constitutional al egalitatii cetatenilor in fata legii.
    Curtea Suprema de Justitie - Sectia civila apreciaza exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul considera ca textul de lege care face obiectul criticii de neconstitutionalitate da expresie principiului disponibilitatii, in temeiul caruia reclamantul are dreptul de a stabili cadrul procesual. Din aceasta perspectiva, notiunea de "persoana indreptatita" trebuie inteleasa ca desemnand persoana care are dreptul si, in acelasi timp, obligatia de a arata temeiul juridic al pretentiilor sale, deci reclamantul care solicita restituirea in natura a imobilului sau masuri reparatorii.
    Legea nu se aplica "in mod egal tuturor", daca aceasta aplicare presupune o pozitie procesuala diferita a partilor. Acest lucru nu reprezinta insa o incalcare a principiului constitutional al egalitatii in fata legii.
    Se considera, in consecinta, ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 este neintemeiata.
    Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 se refera la doua situatii distincte, si anume, situatia fostului proprietar care revendica imobilul (el fiind persoana indreptatita sa beneficieze de masurile reparatorii prevazute de Legea nr. 10/2001) si situatia fostului chirias care a cumparat imobilul in baza Legii nr. 112/1995. Aceste situatii distincte creeaza premisele unui tratament juridic diferit si, prin urmare, nu se incalca principiul egalitatii in drepturi.
    Asa fiind, se apreciaza ca dispozitiile art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, modificata si completata, sunt constitutionale.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001. Textul legal criticat are urmatorul continut:
    - Art. 47 alin. (1): "Prevederile prezentei legi sunt aplicabile si in cazul actiunilor in curs de judecata, persoana indreptatita putand alege calea acestei legi, renuntand la judecarea cauzei sau solicitand suspendarea cauzei."
    Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale:
    - Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca textul de lege criticat da expresie principiului disponibilitatii, consacrat de legea procesuala romana, care confera reclamantului - in anumite limite - dreptul de a decide cu privire la continuarea procesului pe care l-a declansat si, prin urmare, nu constituie o incalcare a drepturilor partilor litigante si nu creeaza discriminari pe plan procesual intre acestea. In concordanta cu ceea ce Curtea a statuat in mod constant, egalitatea de tratament presupune in mod necesar identitatea de situatii juridice, calificarea unei reglementari ca fiind discriminatorie justificandu-se doar atunci cand, pentru situatii similare, instituie regimuri juridice diferite pentru persoanele carora li se aplica. Or, in cauza, regimul juridic diferit este determinat de apartenenta partilor la categoria de "persoane indreptatite", cu semnificatia conferita prin art. 3 din Legea nr. 10/2001, apartenenta care, procesual, le confera calitate procesuala activa sau, dimpotriva, la categoria beneficiarilor preluarii abuzive care, ca detinatori ai bunurilor in litigiu, au calitate procesuala pasiva. Asa fiind, situatiile diferite in care se gasesc partile in proces justifica un tratament diferentiat si, prin urmare, critica de neconstitutionalitate a reglementarii in cauza, in raport cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, este neintemeiata.
    Pe de alta parte, Curtea constata ca dispozitiile art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 au caracter derogator de la dreptul comun in materie, care instituie anumite limite ale exercitarii dreptului reclamantului de a se desista temporar sau definitiv de la judecata (art. 242 alin. 1 din Codul de procedura civila prevede ca "Instanta va suspenda judecata: 1. cand amandoua partile o cer; [...]", respectiv art. 246 alin. 4 din acelasi cod dispune ca atunci "Cand partile au intrat in dezbaterea fondului, renuntarea nu se poate face decat cu invoirea celeilalte parti"). Aceasta derogare este justificata de scopul Legii nr. 10/2001, si anume repararea prejudiciilor suferite de fostii proprietari, care se realizeaza prin restituirea in natura a imobilelor preluate in mod abuziv de catre stat sau, in cazul in care restituirea nu mai este posibila, prin stabilirea unor masuri reparatorii prin echivalent. Astfel, finalitatea textului de lege criticat este aceea de a crea posibilitatea tuturor persoanelor indreptatite de a beneficia in egala masura de dispozitiile Legii nr. 10/2001, indiferent de momentul in care au formulat actiuni avand ca obiect restituirea imobilelor de care au fost deposedate, respectiv inainte sau dupa intrarea in vigoare a legii mentionate. In virtutea acestei reglementari, persoanele indreptatite la masuri reparatorii sunt supuse aceluiasi tratament juridic, in deplina concordanta cu principiul egalitatii in drepturi a cetatenilor, fara ca, in ceea ce le priveste, norma legala sa consacre diferente pe planul regimului juridic, singura ipoteza in care s-ar fi putut retine ca este discriminatorie, deci neconstitutionala.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de Elisaveta Cristea in Dosarul nr. 937/2002 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia civila.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 10 iulie 2003.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Mihaela Senia Costinescu