DECIZIE Nr. 303 din 12 noiembrie 2002
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 372, 373,
376 si 377 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 897 din 11 decembrie 2002
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Florentina Balta - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 372, 373, 376 si 377 din Codul de procedura civila, exceptie
ridicata de Societatea Comerciala "HITROM" - S.A. Vaslui in Dosarul
nr. 8.538/2001 al Judecatoriei Vaslui.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare a fost legal indeplinita.
Magistratul-asistent invedereaza Curtii ca la dosarul cauzei autorul
exceptiei a depus o cerere prin care intelege sa renunte la judecarea exceptiei
de neconstitutionalitate a prevederilor art. 372, 373, 376 si 377 din Codul de
procedura civila.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea cererii de
renuntare la judecata, aratand ca aceasta este inadmisibila.
Curtea Constitutionala, avand in vedere ca exceptia de
neconstitutionalitate este de ordine publica, in temeiul art. 25 din
Regulamentul de organizare si functionare a Curtii si tinand seama de
jurisprudenta sa constanta, constata ca renuntarea la judecarea exceptiei este
inadmisibila.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 372, 373, 376 si 377 din Codul de
procedura civila, ca neintemeiata, apreciind ca dispozitiile legale criticate
nu ingradesc accesul liber la justitie si nici nu limiteaza dreptul la aparare.
In acest sens, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 134
din 23 aprilie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
469 din 1 iulie 2002, prin care a respins, ca nefondata, exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 372, 373, 376 si 377 din Codul de
procedura civila.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 30 octombrie 2001, Judecatoria Vaslui a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 372,
373, 376 si 377 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea
Comerciala "HITROM" - S.A. Vaslui in Dosarul nr. 8.538/2001, avand ca
obiect solutionarea unei contestatii la executare.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile
articolelor de lege criticate sunt contrare dispozitiilor constitutionale ale
art. 21 si 24 privind accesul la justitie si, respectiv, dreptul la aparare.
Autorul exceptiei arata, in esenta, ca executarea unei hotarari
judecatoresti definitive, desi atacata cu recurs, "poate avea consecinte
dramatice pentru prezumtivul debitor, pentru care exista posibilitatea de a
nu-si mai putea recupera bunurile sau banii pe calea intoarcerii
executarii".
De asemenea, autorul exceptiei considera ca "pe aceasta cale, se
lipseste de continut institutia recursului, intrucat, conform dispozitiilor
legale criticate, existand posibilitatea executarii unei hotarari judecatoresti
definitive, partea recurenta poate ajunge in situatia de faliment, desi a
solicitat, potrivit legii, indreptarea hotararii definitive pentru motivele
prevazute de lege". In acest mod, potrivit sustinerii autorului exceptiei,
"se aduce atingere unor principii fundamentale ale procedurii civile, cum
sunt: principiul accesului liber la justitie, al dreptului la aparare,
principiul aflarii adevarului, al exercitarii drepturilor procesuale cu
buna-credinta, al interesului in promovarea unei actiuni sau exercitarea unei
cai de atac".
Judecatoria Vaslui considera ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata. Se arata ca textele criticate "nu ingradesc sub nici o forma
accesul liber la justitie si nici nu limiteaza dreptul la aparare, prevazute la
art. 21 si 24 din Constitutie".
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Presedintele Camerei Deputatilor considera exceptia de
neconstitutionalitate neintemeiata. Potrivit acestui punct de vedere, debitorul
obligatiei de executat are posibilitatea de a face contestatie la executare,
precum si de a utiliza cai de atac impotriva hotararii judecatoresti, ceea ce
demonstreaza ca nu sunt incalcate dispozitiile art. 21 si 24 din Constitutie,
invocate de autorul exceptiei.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
In argumentarea acestui punct de vedere se arata ca textele criticate se
constituie intr-o reglementare unitara, in cadrul careia stabilirea temeiului
executarii silite, precum si a sferei titlurilor executorii, fara a leza
dreptul la aparare ori chiar accesul liber la justitie, a tinut cont de
necesitatea respectarii acestor drepturi constitutionale fundamentale. Astfel,
in unele cazuri se prevede ca recursul suspenda executarea, iar pe de alta
parte, conform art. 300 alin. 2 din Codul de procedura civila, instanta
sesizata cu judecarea recursului poate dispune, motivat, suspendarea executarii
hotararii recurate si in alte cazuri. De asemenea, Guvernul considera ca nu se
poate sustine nici incalcarea dreptului la aparare, intrucat partile au
posibilitatea sa isi faca toate apararile in cadrul judecatii in fata instantei
de recurs. Guvernul face referire si la dispozitiile art. 125 alin. (3) din
Constitutie, care prevad ca reglementarea procedurii de judecata se face prin
lege.
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al presedintelui Camerei
Deputatilor si cel al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor,
concluziile partilor si ale procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine
urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
372, 373, 376 si 377 din Codul de procedura civila, care au urmatorul cuprins:
- Art. 372: "Executarea silita se va efectua numai in temeiul unei
hotarari judecatoresti ori al unui alt inscris care, potrivit legii, constituie
titlu executoriu.";
- Art. 373: "Hotararile judecatoresti si celelalte titluri executorii
se executa de executorul judecatoresc din circumscriptia judecatoriei in care
urmeaza sa se efectueze executarea ori, in cazul urmaririi bunurilor, de catre
executorul judecatoresc din circumscriptia judecatoriei in care se afla
acestea. Daca bunurile urmaribile se afla in circumscriptiile mai multor
judecatorii, este competent oricare dintre executorii judecatoresti care
functioneaza pe langa acestea.
Instanta de executare este judecatoria in circumscriptia careia se va face
executarea, in afara cazurilor in care legea dispune altfel.";
- Art. 376: "Se investesc cu formula executorie hotararile care au
ramas definitive ori au devenit irevocabile, inscrisurile autentificate, precum
si orice alte hotarari sau inscrisuri, pentru ca acestea sa devina executorii,
in cazurile anume prevazute de lege.
Actele autentificate de o reprezentanta diplomatica sau consulara a
Romaniei se vor putea investi cu formula executorie de judecatoria domiciliului
uneia din partile partase la actul autentic.
Daca nici una din parti nu are domiciliul cunoscut in tara, investirea cu
formula executorie se face la judecatoria sectorului III din Capitala
Romaniei.";
- Art. 377: "Sunt hotarari definitive:
1. hotararile date in prima instanta, potrivit legii, fara drept de apel;
2. hotararile date in prima instanta care nu au fost atacate cu apel sau,
chiar atacate cu apel, daca judecata acestuia s-a perimat ori cererea de apel a
fost respinsa sau anulata;
3. hotararile date in apel;
4. orice alte hotarari care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu apel.
Sunt hotarari irevocabile:
1. hotararile date in prima instanta, fara drept de apel, nerecurate;
2. hotararile date in prima instanta, care nu au fost atacate cu apel;
3. hotararile date in apel, nerecurate;
4. hotararile date in recurs chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul
pricinii;
5. orice alte hotarari care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu
recurs."
Critica de neconstitutionalitate se bazeaza pe sustinerea potrivit careia
textele de lege mentionate incalca dispozitiile constitutionale ale art. 21 si
24 privind accesul liber la justitie si dreptul la aparare, texte care au
urmatorul cuprins:
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
- Art. 24: "(1) Dreptul la aparare este garantat.
(2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un
avocat, ales sau numit din oficiu."
Analizand aceste sustineri, Curtea constata ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata pentru considerentele ce urmeaza:
Din examinarea textelor de lege criticate pentru neconstitutionalitate
rezulta ca acestea reglementeaza titlurile executorii, inclusiv hotararile
judecatoresti, care se investesc cu formula executorie in cazul in care au ramas
definitive ori au devenit irevocabile, iar punerea lor in executare se
realizeaza de executorul judecatoresc, in conditiile prevazute strict de lege.
In acelasi timp prevederile art. 377 din Codul de procedura civila precizeaza
care sunt hotararile definitive, precum si cele irevocabile.
Curtea retine ca aceste texte de lege stabilesc conditiile in care, in urma
judecarii unui litigiu, se poate realiza executarea silita a obligatiei
stabilite de instanta judecatoreasca fara ca prin aceasta sa se aduca atingere
dispozitiilor constitutionale invocate in sustinerea exceptiei.
De altfel, in conformitate cu prevederile art. 125 alin. (3) din
Constitutie, stabilirea procedurii de judecata, in care este inclusa si
procedura executarii silite, se face prin lege. Prin urmare, reglementarea
conditiilor in care hotararile definitive sunt executorii este o problema care
tine de optiunea legiuitorului. Cand a considerat necesar, legiuitorul a
prevazut, in mod limitativ, cazurile in care recursul suspenda executarea (art.
300 alin. 1 din Codul de procedura civila).
Curtea constata, in consecinta, ca este neintemeiata sustinerea potrivit
careia dispozitiile legale criticate ar fi contrare principiului liberului
acces la justitie si dreptului la aparare, consacrate de art. 21 si 24 din
Constitutie. Art. 300 alin. 2 si 3 din Codul de procedura civila prevede
posibilitatea instantei sesizate cu judecarea recursului de a dispune, la
cerere, motivat, suspendarea executarii hotararii recurate "si in alte
cazuri decat cele la care se refera alin. 1", iar, potrivit dispozitiilor
cuprinse in sectiunea a VI-a a Cartii V din Codul de procedura civila - art.
399 - 404 -, impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de
catre cei interesati sau vatamati prin executare. Totodata, pana la
solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea
silita, instanta competenta poate suspenda executarea. In acelasi timp,
potrivit art. 404^1 si 404^2 din Codul de procedura civila, in toate cazurile
in care se desfiinteaza titlul executoriu sau insasi executarea silita cel
interesat are dreptul la intoarcerea executarii, prin restabilirea situatiei
anterioare acesteia.
Cat priveste critica referitoare la necorelarea prevederilor legale
criticate cu unele principii fundamentale ale procedurii civile, Curtea
constata ca aceasta, chiar daca ar fi intemeiata, nu intra sub incidenta
controlului de constitutionalitate, problema concordantei dintre normele legale
fiind de resortul legislatorului pozitiv.
De altfel, textele Codului de procedura civila criticate prin exceptia de
neconstitutionalitate ce formeaza obiectul prezentului dosar au mai fost supuse
controlului de constitutionalitate. Prin Decizia nr. 134 din 23 aprilie 2002,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 469 din 1 iulie 2002,
Curtea Constitutionala, prin raportare la aceleasi texte constitutionale, a
respins ca nefondata exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 372,
373, 376 si 377 din Codul de procedura civila, formulata intr-un alt dosar de
acelasi autor al exceptiei.
Solutia pronuntata anterior si considerentele care au stat la baza acesteia
isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata, intrucat nu sunt invederate
elemente noi de natura sa determine modificarea jurisprudentei Curtii in
aceasta materie.
Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin.
(2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 372, 373,
376 si 377 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea
Comerciala "HITROM" - S.A. Vaslui in Dosarul nr. 8.538/2001 al
Judecatoriei Vaslui.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 12 noiembrie 2002.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Mihai Paul Cotta