DECIZIE   Nr. 301 din  8 noiembrie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 din Ordonanta Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adaugata si ale art. 28 din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, republicata, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 40/1998, aprobata si modificata prin Legea nr. 249/1998

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 34 din 18 ianuarie 2002

    Nicolae Popa       - presedinte
    Costica Bulai      - judecator
    Nicolae Cochinescu - judecator
    Constantin Doldur  - judecator
    Kozsokar Gabor     - judecator
    Petre Ninosu       - judecator
    Lucian Stangu      - judecator
    Ioan Vida          - judecator
    Paula C. Pantea    - procuror
    Maria Bratu        - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 din Ordonanta Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adaugata si ale art. 29 din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 40/1998, aprobata si modificata prin Legea nr. 249/1998, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "LEADER LEASE" - S.A. in Dosarul nr. 2.427/1998 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia de contencios administrativ.
    La apelul nominal este prezenta Garda financiara centrala, prin comisarul Danut Sisu, lipsind autorul exceptiei, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul partii prezente solicita respingerea exceptiei, ca inadmisibila, intrucat dispozitiile legale criticate sunt abrogate.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibila, a exceptiei, aratand ca sesizarea Curtii s-a facut fara respectarea prevederilor Legii nr. 47/1992, in ceea ce priveste dispozitiile art. 38 din Ordonanta Guvernului nr. 3/1992, intrucat aceasta ordonanta a fost in intregime abrogata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 17/2000. Cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994, pune concluzii de respingere, aratand ca aceasta dispozitie legala a suferit mai multe modificari, ramanand in vigoare numai alin. (5) al acestui articol, care, in redactarea actuala, nu contine nici o dispozitie care sa contravina prevederilor art. 16 si 21 din Constitutie.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 20 noiembrie 2000, pronuntata in Dosarul nr. 2.427/1998, Curtea Suprema de Justitie - Sectia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 din Ordonanta Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adaugata, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "LEADER LEASE" - S.A.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile art. 38 din Ordonanta Guvernului nr. 3/1992 si ale art. 29 din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 contravin prevederilor art. 21 din Constitutie, intrucat "dreptul de a contesta masurile dispuse de organele de control este blocat prin impunerea unei taxe de a carei plata sa depinda solutionarea contestatiei". Se mai sustine ca aceste texte contravin si dispozitiilor art. 16 din Constitutie, deoarece "obliga contribuabilul sa ceara acelorasi structuri administrative care l-au controlat sa verifice legalitatea controlului", ceea ce, in opinia autorului exceptiei, creeaza "o vadita inegalitate intre contribuabili si autoritati, firesc fiind ca o cenzura a legalitatii si temeiniciei controlului sa fie realizata de justitie, in fata careia partile sunt egale".
    Curtea Suprema de Justitie - Sectia de contencios administrativ, exprimandu-si opinia, considera ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 din Ordonanta Guvernului nr. 3/1992 este nefondata. In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994, considera ca aceasta este inadmisibila, intrucat Curtea Constitutionala s-a pronuntat in acest sens prin Decizia nr. 60 din 20 aprilie 1999.
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a Curtii Constitutionale a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, considera exceptia ca fiind inadmisibila. In acest sens, se arata ca Ordonanta Guvernului nr. 3/1992 a fost abrogata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 17/2000. In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 din Ordonanta nr. 70/1994, Guvernul arata ca ordonanta a fost aprobata cu modificari prin Legea nr. 73/1996 si, ca urmare a republicarii, articolele au capatat o noua numerotare, astfel incat dispozitiile art. 29 au fost preluate in art. 28. Prin Legea nr. 105/1997 au fost abrogate alin. (1) - (4) si alin. (6) ale acestui articol, ramanand in vigoare numai alin. (5) al art. 28.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata urmatoarele:
    I. Ordonanta Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adaugata a fost abrogata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 17/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 113 din 15 martie 2000. Fata de aceasta situatie instanta de judecata avea obligatia sa constate ca dispozitia legala atacata a fost abrogata si, pe cale de consecinta, printr-o incheiere motivata, sa respinga exceptia ca fiind inadmisibila, fara a mai sesiza Curtea.
    Curtea retine ca, potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, "Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare (...)".
    Deoarece in speta, desi sesizarea s-a facut ulterior abrogarii Ordonantei Guvernului nr. 3/1992 (prin Incheierea din 20 noiembrie 2000) si instanta nu a respins exceptia, Curtea constata, in temeiul art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicata, ca exceptia este inadmisibila, urmand sa fie respinsa.
    II. Referitor la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 40 din 12 martie 1997, Curtea observa ca aceasta ordonanta a fost modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 40/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 43 din 30 ianuarie 1998, aprobata si modificata prin Legea nr. 249/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 511 din 30 decembrie 1998.
    Examinand criticile de neconstitutionalitate formulate de autorul exceptiei, Curtea constata ca acestea se refera la dispozitiile art. 28 in redactarea data prin Ordonanta Guvernului nr. 40/1998. Asadar, Curtea urmeaza sa se pronunte asupra acestor dispozitii, care au urmatorul continut: "Obiectiunile, contestatiile si plangerile formulate la actele de control sau de impunere ale organelor fiscale se solutioneaza conform dispozitiilor Legii nr. 105/1997 pentru solutionarea obiectiunilor, contestatiilor si a plangerilor asupra sumelor constatate si aplicate prin actele de control sau de impunere ale organelor Ministerului Finantelor."
    Autorul exceptiei considera ca acest text ar contraveni dispozitiilor art. 16 referitor la egalitatea in drepturi si ale art. 21 referitor la accesul liber la justitie din Constitutie, deoarece "dreptul de a contesta masurile dispuse de organele de control este blocat prin impunerea unor taxe de a caror plata depinde solutionarea contestatiei", precum si faptului ca "obliga contribuabilul sa ceara acelorasi structuri administrative care l-au controlat sa verifice legalitatea controlului", ceea ce creeaza "o vadita inegalitate intre contribuabili si autoritati, firesc fiind ca o cenzura a legalitatii si temeiniciei controlului sa fie realizata de justitie, in fata careia partile sunt egale".
    Analizand aceste critici de neconstitutionalitate, Curtea retine ca acestea sunt neintemeiate.
    Textul legal supus controlului de constitutionalitate nu cuprinde nici o dispozitie de natura sa duca la concluzia ca ar contraveni prevederilor constitutionale mentionate. Potrivit acestui text, obiectiunile, contestatiile si plangerile formulate cu privire la actele de control sau de impunere ale organelor fiscale se solutioneaza conform dispozitiilor Legii nr. 105/1997.
    Curtea constata ca Legea nr. 105/1997 a fost la randul ei abrogata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13 din 26 ianuarie 2001 privind solutionarea contestatiilor impotriva masurilor dispuse prin actele de control sau de impunere intocmite de organele Ministerului Finantelor Publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 62 din 6 februarie 2001. Prin aceasta ordonanta este mentinuta insa procedura administrativ-jurisdictionala de solutionare a contestatiilor impotriva masurilor dispuse prin actele de control sau de impunere intocmite de organele Ministerului Finantelor Publice. Or, in legatura cu legitimitatea constitutionala a unei asemenea proceduri, Curtea a statuat in jurisprudenta sa (de exemplu, prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994 privind liberul acces la justitie al persoanelor in apararea drepturilor, libertatilor si intereselor lor legitime, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994), ca "procedura administrativ-jurisdictionala constituie o masura de protectie care deci nu poate avea ca scop, in nici un mod, limitarea accesului la justitie. Asa fiind, existenta unor organe administrative de jurisdictie nu poate sa duca la inlaturarea interventiei instantelor judecatoresti, in conditiile stabilite de lege. Ca urmare, hotararea organului de jurisdictie administrativa este supusa controlului judecatoresc al instantei de contencios administrativ sau altei instante competente, potrivit legii, iar partilor nu li se poate limita exercitarea acestui drept consfintit de prevederile Constitutiei".
    De asemenea, Curtea observa ca nu este incalcat nici principiul egalitatii prevazut la art. 16 din Constitutie, Curtea a statuat in mod constant in practica sa, ca de exemplu: Decizia nr. 77/1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 270 din 7 octombrie 1997, Decizia nr. 385/1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 333 din 27 noiembrie 1997, si Decizia nr. 323/1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 371 din 22 decembrie 1997, ca principiul egalitatii priveste egalitatea cetatenilor in fata legilor si a autoritatilor publice, si nu egalitatea de tratament juridic intre cetateni si autoritatile publice.
    Curtea constata ca, intrucat nu au intervenit elemente noi de natura sa determine o reconsiderare a acestei jurisprudente, atat considerentele, cat si solutia pronuntata in acele decizii isi mentin valabilitatea si in prezenta cauza.

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    1. Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 din Ordonanta Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adaugata, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "LEADER LEASE" - S.A. in Dosarul nr. 2.427/1998 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia de contencios administrativ.
    2. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, republicata, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 40/1998, aprobata si modificata prin Legea nr. 249/1998, exceptie ridicata de acelasi autor in acelasi dosar.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 8 noiembrie 2001.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Maria Bratu