DECIZIE   Nr. 299 din 11 martie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin. (1) si (3) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 243 din 28 martie 2008

Ioan Vida                               - preşedinte

Nicolae Cochinescu               -judecător

Aspazia Cojocaru                  -judecător

Acsinte Gaspar                      -judecător

Petre Ninosu                          -judecător

Ion Predescu                         -judecător

Puskas Valentin Zoltan          -judecător

Tudorel Toader                      -judecător

Augustin Zegrean                  -judecător

Ion Tiucă                                - procuror

Mihai Paul Cotta                    - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Societatea Comercială „April Investiţii" - S.R.L. în Dosarul nr. 1.632/94/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, considerând că textele legale criticate sunt constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Incheierea din 4 octombrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 1.632/94/2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, excepţie ridicată de Societatea Comercială „April Investiţii" - S.R.L. în cauza ce are ca obiect judecarea recursului declarat de autorul excepţiei împotriva sentinţei privind contestaţia acestuia la procesul-verbal de constatare a contravenţiei.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 19 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 contravin prevederilor art. 24 alin. (1) din Constituţie, întrucât permit agentului constatator să încheie procesul-verbal de constatare a contravenţiei în lipsa persoanei sancţionate.

Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia este neîntemeiată. Se arată că dispoziţiile criticate nu încalcă dreptul la apărare al contravenientului.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Se arată că textul legal criticat prevede suficiente garanţii care să împiedice încheierea abuzivă a procesului-verbal de constatare a contravenţiei.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 19 alin. (1)şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, având următorul cuprins:

- Art. 19: „(1) Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator şi de contravenient. In cazul în care contravenientul nu se află de faţă, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face menţiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puţin un martor. In acest caz procesul-verbal va cuprinde şi datele personale din actul de identitate al martorului şi semnătura acestuia.[...]

(3) In lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod."

In opinia autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 24 alin. (1) referitoare la dreptul la apărare.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:

Prevederile legale criticate stabilesc modul în care agentul constatator şi contravenientul semnează procesul-verbal de constatare a contravenţiei, fără a reglementa, sub nicio formă, norme de procedură aplicabile fazei de judecată. In situaţia în care contravenientul este nemulţumit de felul în care a fost semnat procesul-verbal, acesta se poate adresa justiţiei, unde îşi poate exercita, fără nicio restricţie, toate drepturile procedurale, inclusiv dreptul la apărare.

Prin Decizia nr. 164 din 6 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 397 din 9 iunie 2003, s-a reţinut că dispoziţiile art. 19 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 nu încalcă dreptul la apărare, consacrat de art. 24 din Constituţie, întrucât încheierea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei în absenţa contravenientului are loc numai în situaţia în care nu există altă posibilitate, iar dispoziţiile ordonanţei prevăd suficiente garanţii pentru împiedicarea unor eventuale abuzuri, contravenientul putându-şi exercita dreptul la apărare prin plângerea introdusă în justiţie împotriva procesului-verbal. Soluţia adoptată şi considerentele deciziei citate sunt valabile şi în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (1)şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Societatea Comercială „April Investiţii" - S.R.L. în Dosarul nr. 1.632/94/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 martie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta