DECIZIE   Nr. 296 din  6 noiembrie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III alin. (1) lit. a) si e) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 39 din 21 ianuarie 2002

    Nicolae Popa       - presedinte
    Costica Bulai      - judecator
    Nicolae Cochinescu - judecator
    Constantin Doldur  - judecator
    Kozsokar Gabor     - judecator
    Petre Ninosu       - judecator
    Lucian Stangu      - judecator
    Ioan Vida          - judecator
    Gabriela Ghita     - procuror
    Doina Suliman      - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III alin. (1) lit. a) si e) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicata de Elena Cioara in Dosarul nr. 1.941/2000 al Judecatoriei Medgidia.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public, considerand ca prevederile constitutionale invocate in sustinerea exceptiei nu pot fi retinute, deoarece un act nul nu poate constitui temei al dobandirii valabile a dreptului de proprietate, solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 28 februarie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 1.941/2000, Judecatoria Medgidia a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a art. III alin. (1) lit. a) si e) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. Exceptia a fost ridicata de Elena Cioara intr-un proces de constatare a nulitatii unui titlu de proprietate dobandit in procedura prevazuta de Legea nr. 18/1991.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile legale criticate sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 41 alin. (2) si (3) referitoare la protectia proprietatii private. De asemenea, se considera ca se contravine "unor principii fundamentale ale dreptului civil: principiul bunei-credinte, cel al dreptului castigat, precum si principiul exprimat de adagiul latin error comunis facit jus".
    Judecatoria Medgidia, exprimandu-si opinia ca urmare a interventiei Curtii Constitutionale, apreciaza ca exceptia este neintemeiata, "intrucat prevederile atacate constata expres nulitati preexistente, rezultate din caracterul imperativ al dispozitiilor legale incalcate, in vigoare la momentul incheierii actului juridic". Se mai considera ca nu se pot retine nici referirile la efectuarea unei etatizari sau exproprieri si nici cele la incalcarea principiilor fundamentale ale dreptului civil.
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Presedintele Camerei Deputatilor, in punctul sau de vedere, considera ca exceptia nu este intemeiata. Aceasta deoarece consecintele nulitatii absolute nu pot fi confundate cu exproprierea; actul nul este desfiintat de la incheierea lui, neputand in nici un fel sa constituie un temei pentru dobandirea unui drept.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca exceptia este neintemeiata, deoarece nu se poate sustine ca dispozitiile referitoare la nulitatea absoluta a actelor incheiate cu incalcarea prevederilor exprese ale Legii fondului funciar nr. 18/1991 aduc atingere dreptului de proprietate, fiind contrare art. 41 alin. (2) si (3) din Constitutie.
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul intocmit in cauza de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. III alin. (1) lit. a) si e) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 229 din 4 noiembrie 1997), dispozitii care au urmatoarea redactare: "(1) Sunt lovite de nulitate absoluta, potrivit dispozitiilor legislatiei civile aplicabile la data incheierii actului juridic, urmatoarele acte emise cu incalcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991:
    a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, in favoarea persoanelor fizice care nu erau indreptatite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri; [...]
    e) actele de constituire a dreptului de proprietate, in conditiile art. 20, in localitatile in care s-a aplicat cota de reducere prevazuta de lege."
    Autorul exceptiei considera neconstitutional acest text de lege, intrucat, in conditiile in care constituirea dreptului de proprietate asupra terenului a fost realizata cu respectarea normelor prevazute de Legea nr. 18/1991, actiunea in constatarea nulitatii, promovata in conformitate cu dispozitiile art. III alin. 1 lit. a) si e) din Legea nr. 169/1997, reprezinta o expropriere, ceea ce contravine prevederilor art. 41 alin. (2) si (3) din Constitutie.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca nu poate fi primita aceasta critica de neconstitutionalitate.
    Dispozitiile legale criticate prevad ca sunt lovite de nulitate absoluta, potrivit legislatiei civile aplicabile la data incheierii actului juridic, printre altele, actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate emise cu incalcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, in favoarea persoanelor fizice care nu erau indreptatite la asemenea reconstituiri sau constituiri, precum si actele de constituire a dreptului de proprietate, in conditiile art. 20 din lege, in localitatile in care s-a aplicat cota de reducere prevazuta de lege. Acestea nu aduc nici o noutate din punct de vedere legislativ; ele nu fac decat sa precizeze inca o data sanctiunea nulitatii actelor translative de proprietate incheiate cu incalcarea unor norme legale imperative. Or, cum un act nul nu poate produce efecte, el fiind desfiintat retroactiv, asemenea acte nu au putut sa constituie temeiuri ale dobandirii valabile a dreptului de proprietate. In aceste conditii este fortata invocarea prevederilor constitutionale privind ocrotirea dreptului de proprietate si, cu atat mai mult, referirea la asa-zisa "expropriere deghizata".
    In ceea ce priveste celelalte critici, Curtea constata ca exced competentei sale, acestea urmand sa fie rezolvate de instantele judecatoresti.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III alin. (1) lit. a) si e) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicata de Elena Cioara in Dosarul nr. 1.941/2000 al Judecatoriei Medgidia.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 6 noiembrie 2001.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Doina Suliman