Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Ramona Mihaela Viczian, personal şi în calitate de reprezentant legal al minorilor Rareş Patric Viczian, Carla Beatrice Viczian şi Pavel Adrian Viczian, în Dosarul nr. 457/108/2015 al Tribunalului Arad - Secţia I civilă. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.479D/2015.2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 6 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 457/108/2015, Tribunalul Arad - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ramona Mihaela Viczian, personal şi în calitate de reprezentant legal al minorilor Rareş Patric Viczian, Carla Beatrice Viczian şi Pavel Adrian Viczian, într-o cauză având ca obiect o acţiune în răspundere delictuală.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că „în orice acţiune în care este vorba despre încălcarea oricărui drept al personalităţii (drept nepatrimonial), drept pentru a cărui apărare/reparare se solicită stabilirea şi acordarea de despăgubiri sub forma unei sume de bani cu titlu de daune morale, nu se datorează taxă judiciară de timbru, sau, in extremis, se va datora o taxă judiciară în sumă fixă de 100 RON." Altfel spus, în opinia acesteia, „nicio acţiune în stabilirea şi acordarea daunelor morale pentru atingeri aduse oricărui drept al personalităţii nu va putea fi supusă incidenţei dispoziţiilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, cu a sa taxă variabilă, calculată în funcţie de suma solicitată cu titlu de daune morale."6. În acest context, autoarea excepţiei susţine că „atingerea/încălcarea/vătămarea adusă onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice se poate realiza printr-o paletă aproape infinită de fapte, nu doar prin proferarea de expresii insultătoare, calomnii ori denigrări." Arată, astfel, că onoarea, demnitatea, reputaţia nu sunt altceva decât drepturi ale personalităţii, sens în care face trimitere la art. 58 din Noul cod civil, care consacră drepturile personalităţii, printre acestea fiind dreptul la viaţă, la sănătate, la integritate fizică şi psihică, la demnitate, la propria imagine sau la respectarea vieţii private.7. Prin urmare, autoarea excepţiei apreciază că „art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 este neconstituţional în măsura în care priveşte/vizează/acoperă exclusiv dreptul la onoare, demnitate sau reputaţie, cu excluderea tuturor celorlalte drepturi ale personalităţii, unele din aceste drepturi infinit mai importante (ca de exemplu, dreptul la viaţă, la integritate fizică şi psihică etc.). Susţine, totodată, că art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 este neconstituţional în măsura în care impune o taxă judiciară de timbru variabilă, în funcţie de cuantumul daunelor morale solicitate, pentru atingerile tuturor celorlalte drepturi ale personalităţii, altele decât dreptul la onoare, demnitate şi reputaţie.8. Tribunalul Arad - Secţia I civilă opinează în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, precum şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii. Totodată, arată că legiuitorul a instituit, prin art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, posibilitatea instanţei de a acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în situaţiile în care partea nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale.9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, exemplu fiind Decizia nr. 112 din 24 februarie 2005, prin care s-a statuat că dispoziţiile art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele în justiţie, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora „Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice", a arătat Curtea, plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor. Sa reţinut, de asemenea, că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii.11. De asemenea, referitor la constituţionalitatea art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, arată că prin Decizia nr. 388 din 26 iunie 2014, Curtea a constatat că soluţia legislativă actuală este justificată atât timp cât legiuitorul optează, în ipoteza despăgubirilor pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice, pentru sistemul unei taxe fixe şi nu la valoare.12. Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 este inadmisibilă, având în vedere că întreaga motivare se referă la interpretarea şi determinarea drepturilor personalităţii, aşa cum sunt reglementate de art. 58 din Noul cod civil.13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 3 alin. (1) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul conţinut:– Art. 3: „(1) Acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti, se taxează astfel:a)până la valoarea de 500 lei - 8%, dar nu mai puţin de 20 lei;b)între 501 lei şi 5.000 lei - 40 lei + 7% pentru ce depăşeşte 500 lei;c)între 5.001 lei şi 25.000 lei - 355 lei + 5% pentru ce depăşeşte 5.000 lei;d)între 25.001 lei şi 50.000 lei - 1.355 lei + 3% pentru ce depăşeşte 25.000 lei;e)între 50.001 lei şi 250.000 lei - 2.105 lei +2% pentru ce depăşeşte 50.000 lei;f)peste 250.000 lei - 6.105 lei + 1% pentru ce depăşeşte 250.000 lei.";
– Art. 7: „Acţiunile privind stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice se taxează cu 100 lei."16. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) potrivit cărora, „România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate", art. 16 alin. (1) care prevăd egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie, precum şi prevederilor art. 6 şi 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului, referitoare la dreptul la un proces echitabil şi, respectiv, la interzicerea discriminării. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile legale criticate au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate. 18. Astfel, în ceea ce priveşte art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 649 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 7 ianuarie 2015, şi a constatat că aceste prevederi sunt constituţionale. Curtea a subliniat că accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru. De asemenea a reţinut faptul că nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind, astfel, justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Astfel, regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii. 19. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a analizat dacă accesul liber la justiţie este un drept absolut şi dacă poate forma obiectul unei restrângeri sau limitări. În acest context, instanţa europeană a statuat că „dreptul la un tribunal" nu este absolut, acest drept putând fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii). De asemenea, prin Hotărârea din 11 octombrie 2007, definitivă în 11 martie 2008, pronunţată în Cauza Larco împotriva României, Curtea Europeană a statuat că obligaţia de a plăti în faţa instanţelor civile o taxă judiciară corespunzătoare cererilor formulate nu poate fi considerată ca o limitare a dreptului de acces la o instanţă, care ar fi, în sine, incompatibilă cu art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Curtea Europeană a subliniat că, în dreptul român, cu privire la cererile evaluabile în bani, valoarea taxei judiciare de timbru este calculată sub forma unui procent din valoarea obiectului cauzei.20. De asemenea, referitor la constituţionalitatea prevederilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, Curtea s-a pronunţat, spre exemplu, prin Decizia nr. 717 din 9 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 29 ianuarie 2015, sau Decizia nr. 388 din 26 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 604 din 13 august 2014, şi a reţinut, în esenţă, că „soluţia legislativă actuală este justificată atât timp cât legiuitorul optează, în ipoteza despăgubirilor pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice, pentru sistemul unei taxe fixe şi nu la valoare." 21. Ca atare, având în vedere aspectele mai sus menţionate, astfel cum au fost reţinute în jurisprudenţa în materie a instanţei de contencios constituţional, Curtea constată că prevederile art. 3 alin. (1) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru nu contravin normelor constituţionale invocate de autoarea excepţiei. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ramona Mihaela Viczian, personal şi în calitate de reprezentant legal al minorilor Rareş Patric Viczian, Carla Beatrice Viczian şi Pavel Adrian Viczian, în Dosarul nr. 457/108/2015 al Tribunalului Arad - Secţia I civilă şi constată că prevederile art. 3 alin. (1) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Arad - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 10 mai 2016. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora