DECIZIE   Nr. 273 din 26 iunie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26, 28 si 28^2 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 559 din  4 august 2003

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Cristina Nicoara      - procuror
    Florentina Geangu     - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26, 28 si 28^2 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Adrian Popa in Dosarul nr. 5.306/2001 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia penala.
    La apelul nominal se prezinta avocat Elena Oancea pentru autorul exceptiei, lipsind celelalte parti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul autorului exceptiei pune concluzii de admitere, sustinand oral motivele de neconstitutionalitate a textelor de lege criticate, expuse in notele scrise depuse la dosar.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, sustinand ca art. 26, 28 si 28^2 din Codul de procedura penala nu contravin prevederilor constitutionale invocate in motivarea exceptiei.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 11 februarie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 5.306/2001, Curtea Suprema de Justitie - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26, 28 si 28^2 din Codul de procedura penala, ridicata de Adrian Popa, inculpat recurent in dosarul mentionat.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul exceptiei, trimis in judecata pentru mai multe infractiuni de inselaciune savarsite in timp ce avea calitatea de militar, sustine ca dispozitiile legale criticate sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 16 cu referire la art. 4 alin. (2). In opinia sa, constituie o discriminare nepermisa faptul ca o categorie aparte de cetateni nu sunt justitiabili ai instantelor de drept comun, ci ai unor instante speciale cum sunt instantele militare, chiar si in conditiile in care infractiunile de care sunt invinuiti nu au nici o legatura cu viata militara, asa cum este cazul sau. De asemenea, el mai arata ca instantele militare nu sunt instante independente, asa incat nu este respectat dreptul sau de acces liber la justitie, garantat de art. 21 din Constitutie. In plus, instantele militare, nefiind instante independente, nu indeplinesc nici cerintele art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, iar potrivit art. 20 din Conventie, legile interne privitoare la drepturile omului trebuie interpretate si aplicate in raport cu acele dispozitii. In fine, autorul exceptiei mai sustine ca dispozitiile legale criticate aduc atingere si prevederilor art. 49 alin. (2) din Constitutie, deoarece restrangerea dreptului sau de a fi judecat de o instanta independenta este disproportionata fata de ponderea unui eventual interes public ce a avut in vedere aceasta restrangere.
    Curtea Suprema de Justitie - Sectia penala considera ca exceptia este neintemeiata. Se arata ca existenta unei competente personale nu exclude egalitatea cetatenilor in fata legii, intrucat atragerea competentei in functie de calitatea infractorului nu se face in mod discriminatoriu, ci in raport cu specializarea ceruta de calitatea de militar pe care acesta o are. Stabilirea competentei dupa calitatea persoanei este atributul legiuitorului, conform art. 125 alin. (3) din Constitutie, iar legiuitorul poate institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, fapt care nu este contrar principiului egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, atata timp cat aceste reguli asigura egalitatea cetatenilor in utilizarea lor. Dispozitiile legale criticate nu incalca nici prevederile art. 21 din Constitutie, referitoare la accesul liber la justitie, deoarece acesta nu presupune accesul la toate structurile judecatoresti. Instanta conchide ca dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul apreciaza ca exceptia ridicata este neintemeiata, textele de lege criticate fiind in concordanta cu prevederile art. 125 alin. (3) si ale art. 128 din Constitutie. De asemenea, arata ca dispozitiile art. 26, 28 si 28^2 din Codul de procedura penala nu incalca prevederile art. 16 din Constitutie, deoarece nu se creeaza nici privilegii si nici discriminari, neincalcandu-se vreunul dintre criteriile egalitatii in drepturi, enumerate in art. 4 din Constitutie. In ceea ce priveste necesitatea stabilirii de competente speciale in raport cu calitatea unor categorii de persoane, se arata ca acesta este un principiu unanim admis in doctrina si consacrat in legislatia tuturor statelor.
    Avocatul Poporului considera ca dispozitiile art. 26, 28 si 28^2 din Codul de procedura penala sunt constitutionale. Se argumenteaza ca principiul egalitatii nu inseamna uniformitate, astfel ca numai la situatii egale trebuie sa corespunda un tratament egal. Dimpotriva, la situatii diferite, tratamentul juridic nu poate fi decat diferit. Infractiunile judecate de instantele militare au un caracter specific, ce tine de obiectul infractiunii sau de calitatea faptuitorului, chemat sa respecte prevederi aplicabile calitatii de militar sau de salariat civil al anumitor autoritati sau institutii publice. Prin reglementarea competentei instantelor militare nu se creeaza discriminari, deoarece exista o diferenta de situatie intre militari si salariatii civili ai unor autoritati sau institutii, pe de o parte, si ceilalti cetateni, pe de alta parte, ceea ce creeaza premisele diferentei de tratament juridic. Mai arata ca dispozitiile legale criticate sunt conforme art. 125 alin. (3) si art. 128 din Constitutie. In acelasi timp, nu sunt incalcate nici prevederile art. 4 si 16 din Constitutie, deoarece tuturor instantelor militare li se aplica regulile referitoare la diferenta de tratament juridic. In ceea ce priveste incalcarea prevederilor art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, se arata ca acestea implica dreptul la un proces echitabil, public si intr-un termen rezonabil, judecat de catre o instanta independenta si impartiala, stabilita prin lege, conditii care sunt asigurate in cazul judecarii proceselor de catre instantele militare.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au transmis punctul lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 26, 28 si 28^2 din Codul de procedura penala, care stabilesc competenta instantelor militare. Textele criticate au urmatorul continut:
    - Art. 26: "Tribunalul militar judeca in prima instanta:
    1. infractiunile savarsite de militari pana la gradul de capitan inclusiv, cu exceptia celor date prin legi in competenta altor instante;
    2. urmatoarele infractiuni savarsite de civili:
    a) infractiunile contra bunurilor aflate in proprietatea, administrarea sau folosinta Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne, Ministerului Justitiei - Directia generala a penitenciarelor -, Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe, Serviciului de Telecomunicatii Speciale si Serviciului de Protectie si Paza, care prin natura sau destinatia lor au un caracter militar sau intereseaza capacitatea de aparare ori siguranta statului;
    b) infractiunile prevazute in art. 348 - 354 din Codul penal;
    3. infractiunile savarsite in legatura cu serviciul de catre salariatii civili din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei - Directia generala a penitenciarelor -, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Serviciul de Protectie si Paza, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante.";
    - Art. 28: "Tribunalul militar teritorial:
    1. judeca in prima instanta:
    a) infractiunile savarsite de ofiterii superiori, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante;
    b) infractiunile mentionate in art. 27 pct. 1 lit. a), b) si c), savarsite de militari pana la gradul de capitan inclusiv ori savarsite in legatura cu serviciul de catre salariatii civili din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei - Directia generala a penitenciarelor -, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Serviciul de Protectie si Paza;
    c) alte infractiuni date prin lege in competenta sa;
    2. ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunalele militare, cu exceptia infractiunilor mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a) si a infractiunilor contra ordinii si disciplinei militare sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani;
    3. ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de tribunalele militare in cazul infractiunilor mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a) si al infractiunilor contra ordinii si disciplinei militare sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege;
    4. solutioneaza conflictele de competenta ivite intre tribunalele militare din raza sa teritoriala.";
    - Art. 28^2: "Curtea Militara de Apel:
    1. judeca in prima instanta:
    a) infractiunile prevazute de Codul penal in art. 155 - 173 si art. 356 - 361, savarsite de militari ori savarsite in legatura cu serviciul de catre salariatii civili din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei - Directia generala a penitenciarelor -, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Serviciul de Protectie si Paza;
    b) infractiunile savarsite de judecatorii tribunalelor militare si ai tribunalelor militare teritoriale, precum si de procurorii militari de la parchetele militare de pe langa aceste instante;
    c) alte infractiuni date prin lege in competenta sa;
    2. ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunalele militare teritoriale;
    3. ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de tribunalele militare teritoriale in apel, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege;
    4. solutioneaza conflictele de competenta ivite intre tribunalele militare teritoriale sau intre tribunalele militare si tribunalele militare teritoriale ori intre tribunalele militare din raza de competenta a unor tribunale militare teritoriale diferite."
    Autorul exceptiei sustine ca aceste dispozitii, stabilind ca o categorie aparte de cetateni sunt supusi jurisdictiei unor instante speciale, sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 4 alin. (2) referitoare la criteriile egalitatii, ale art. 16 referitoare la egalitatea cetatenilor in fata legii si a autoritatilor, ale art. 21 referitoare la accesul liber la justitie, precum si celor ale art. 49 alin. (2) referitoare la restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati. De asemenea, se sustine si incalcarea art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitor la dreptul la un proces echitabil.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata. Instituirea instantelor militare, a caror competenta este determinata de calitatea persoanelor de militari sau de angajati ai anumitor organe, este recunoscuta in toate sistemele de drept si nu incalca nici principiul egalitatii in drepturi, nici drepturile procesuale garantate in Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    Existenta unei competente personale nu exclude egalitatea cetatenilor in fata legii, intrucat instituirea ei, care este atributul legiuitorului, asa cum se prevede in art. 125 alin. (3) din Constitutie, nu se face in mod discriminatoriu, ci in raport cu specializarea ceruta de calitatea de militar sau de angajat civil in fortele armate.
    De asemenea, nu se incalca dreptul de acces liber la justitie, deoarece dispozitiile legale criticate nu inlatura posibilitatea inculpatului de a beneficia de toate drepturile si garantiile procesuale instituite prin lege, in cadrul unui proces echitabil.
    Criticile de neconstitutionalitate fiind neintemeiate, exceptia urmeaza sa fie respinsa.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si (6) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26, 28 si 28^2 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Adrian Popa in Dosarul nr. 5.306/2001 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia penala.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 26 iunie 2003.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Florentina Geangu