DECIZIE Nr. 273 din 22 octombrie 2002
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III din
Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr.
64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 891 din 10 decembrie 2002
Costica Bulai - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea
si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a
falimentului, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Columbia
Impex" - S.R.L. Craiova in Dosarul nr. 57/F/89/2000 al Tribunalului Dolj -
Sectia comerciala si de contencios administrativ.
La apelul nominal raspund partile Petre Racuteanu si Constantin Popescu,
lipsind celelalte parti, fata de care procedura de citare a fost legal
indeplinita.
Petre Racuteanu solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate,
considerand ca societatea debitoare nu trebuia sa ajunga in stare de faliment.
Constantin Popescu arata ca prin punerea in miscare a procedurii
falimentului si reorganizarii societatii debitoare a fost pagubit, impunandu-se
admiterea exceptiei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca fiind nefondata. Se arata ca art. III din Ordonanta
Guvernului nr. 38/2002 permite judecatorului-sindic sa suspende procedura
judiciara a falimentului. Aceasta masura este temporara, fiind luata pana la
privatizarea societatii sau pentru o perioada de cel mult un an, cu
posibilitatea de a fi prelungita cu inca un an numai in cazuri temeinic
justificate. In consecinta, nu sunt incalcate prevederile constitutionale
invocate de autorul exceptiei.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 10 aprilie 2002, Tribunalul Dolj - Sectia comerciala si
de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III din Ordonanta Guvernului nr.
38/2002, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Columbia Impex"
- S.R.L. Craiova in Dosarul nr. 57/F/89/2000.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca, potrivit
art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, "exercitiul actiunilor sau,
dupa caz, efectuarea procedurilor prevazute de Legea nr. 64/1995 se suspenda,
la cererea institutiei publice implicate, fata de societatile comerciale la
care statul sau o autoritate a administratiei publice locale detine cel putin
50% + 1 din capitalul social, ce inregistreaza obligatii bugetare de peste 50%
din totalul datoriilor inscrise in evidenta contabila, aflate in proces de
privatizare, cuprinse in programe speciale care sa conduca la cresterea
atractivitatii acestora pentru privatizare ori pentru care s-au inregistrat
scrisori de intentie pentru achizitionarea pachetului de actiuni". Autorul
exceptiei considera ca aceste dispozitii legale sunt in contradictie cu scopul
Legii nr. 64/1995 si afecteaza interesele societatilor private creditoare in
cadrul procedurii falimentului, prin amanarea sine die a recuperarii de catre
acestea a creantelor. In felul acesta, posibilitatea prevazuta pentru
institutiile publice de a solicita suspendarea procedurii falimentului
constituie, practic, pentru ceilalti creditori "o ingradire a accesului la
justitie pentru apararea unui drept", fiind incalcate dispozitiile art. 21
din Constitutie.
O alta critica formulata de autorul exceptiei priveste
neconstitutionalitatea prevederilor legale criticate cu raportare la
dispozitiile art. 41 alin. (1) si (2) din Constitutie privind garantarea
dreptului de proprietate si a creantelor asupra statului, precum si ocrotirea
egala a proprietatii private indiferent de titular. In realitate, arata autorul
exceptiei, a fost instituita o protectie speciala a asa-zisei "proprietati
de stat".
Autorul exceptiei considera, totodata, ca restrangerea dreptului
creditorilor de a-si realiza creantele in cadrul procedurii falimentului este
neconstitutionala, fiind in contradictie cu dispozitiile art. 49 din
Constitutie, intrucat cazurile privind restrangerea exercitiului unor drepturi
sau libertati, prevazute in acest text, nu sunt intrunite in situatia
reglementata de textul ordonantei criticate.
In finalul motivarii exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca
"redactarea art. III este confuza, nu prevede solutii concrete de
redresare, in schimb se refera la scrisori de intentie care se pot concretiza
sau nu in maximizarea atractivitatii activitatii societatii. Despre modalitatea
in care alti creditori, cu exceptia statului, isi pot acoperi creantele nu se
face nici o referire".
Tribunalul Dolj - Sectia comerciala si de contencios administrativ
apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece
"dispozitiile art. III ale Ordonantei Guvernului nu vin in contradictie cu
nici unul din articolele invocate [...], respectiv art. 21, art. 41 alin. (1)
si (2) si art. 49 din Constitutie".
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
Conform punctului sau de vedere, masura prevazuta de textul criticat pentru
neconstitutionalitate este "temporara, fiind luata pana la privatizarea
societatii sau pentru o perioada de cel mult un an, cu posibilitatea de a fi
prelungita cu inca un an numai in cazuri temeinic justificate". In felul
acesta, "restrangerea drepturilor creditorilor se face pentru o perioada
limitata si nu poate duce la stingerea dreptului insusi". De asemenea,
Guvernul precizeaza ca, "in cazul in care societatea comerciala este
privatizata, prin vanzarea pachetului majoritar de actiuni, judecatorul-sindic
va dispune inchiderea procedurii care are ca efect descarcarea debitorului de
obligatiile pe care le avea inainte de deschiderea acesteia". Potrivit punctului
de vedere al Guvernului, textul alin. (4) al art. III prevede ca
judecatorul-sindic "va dispune inchiderea procedurii in temeiul
prevederilor contractului de vanzare a actiunilor", ceea ce presupune ca
"judecatorul va pronunta inchiderea procedurii, dar este conditionat de
prevederile contractului de privatizare care cuprinde de regula clauze cu
privire la modul de satisfacere a creditorilor societatii comerciale
privatizate, mai ales a creditorilor privati, deoarece societatea in cauza
poate fi scutita de la plata obligatiilor bugetare". Ca atare, "nu se
poate vorbi de ingradirea accesului la justitie, iar exceptia de
neconstitutionalitate a art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, fata de
art. 21, raportat la art. 49 din Constitutia Romaniei, apare ca
neintemeiata".
Referitor la pretinsa incalcare a dispozitiilor art. 41 alin. (1) si (2)
din Constitutie, Guvernul considera ca "art. III din Ordonanta Guvernului
nr. 38/2002 nu aduce atingere dreptului de proprietate al creditorilor si nici
nu face o discriminare intre titularii dreptului de proprietate in ceea ce
priveste protectia juridica a acestui drept real. Creditorii se pot adresa
instantei judecatoresti pentru satisfacerea creantelor lor imediat ce
suspendarea procedurii a incetat".
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992,
retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si celor ale art. 1
alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei il constituie dispozitiile art. III din Ordonanta
Guvernului nr. 38 din 30 ianuarie 2002 pentru modificarea si completarea Legii
nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 95 din 2 februarie
2002, dispozitii avand urmatorul continut:
"(1) Exercitiul actiunilor sau, dupa caz, efectuarea procedurilor
prevazute de Legea nr. 64/1995 se suspenda, la cererea institutiei publice
implicate, fata de societatile comerciale la care statul sau o autoritate a
administratiei publice locale detine cel putin 50% + 1 din capitalul social, ce
inregistreaza obligatii bugetare de peste 50% din totalul datoriilor inscrise
in evidenta contabila, aflate in proces de privatizare, cuprinse in programe
speciale care sa conduca la cresterea atractivitatii acestora pentru
privatizare ori pentru care s-au inregistrat scrisori de intentie pentru
achizitionarea pachetului de actiuni.
(2) Suspendarea va fi pronuntata de instanta competenta pentru o perioada
de un an, care va putea fi prelungita, in cazuri temeinic justificate, cu
maximum un an.
(3) In termen de 15 zile de la pronuntarea hotararii de suspendare,
administratorul sau, dupa caz, lichidatorul va fi obligat sa prezinte
institutiei publice implicate un raport cu privire la ansamblul operatiunilor
efectuate in cursul procedurii de lichidare judiciara.
(4) In urma privatizarii societatii prin vanzarea pachetului majoritar de
actiuni, judecatorul-sindic va pronunta, la cererea institutiei publice
implicate, o incheiere prin care va dispune inchiderea procedurii in temeiul
prevederilor contractului de vanzare a actiunilor."
Critica de neconstitutionalitate a textelor de lege mentionate se bazeaza,
in esenta, pe sustinerea potrivit careia instituirea acestui motiv de
suspendare a procedurilor prevazute de Legea nr. 64/1995 incalca dreptul de
acces liber la justitie, consacrat de art. 21 al Constitutiei, protectia
proprietatii private si principiul ocrotirii egale a proprietatii, indiferent
de titular, prevazute de art. 41 alin. (1) si (2) teza intai din Constitutie,
precum si dispozitiile art. 49 din Constitutie, privind restrangerea
exercitiului unor drepturi (cu referire la dreptul de acces liber la justitie).
Textele constitutionale invocate in sustinerea exceptiei de
neconstitutionalitate au urmatoarea redactare:
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
- Art. 41 alin. (1) si (2) teza intai: "(1) Dreptul de proprietate,
precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele
acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege indiferent de
titular.";
- Art. 49: "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate
fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea
sigurantei nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a
drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale;
prevenirea consecintelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru
deosebit de grav.
(2) Restrangerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a
determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertatii."
Analizand prevederile legale criticate, Curtea retine ca prin aceste
dispozitii a fost instituita o cauza de suspendare a exercitarii actiunilor sau
a efectuarii procedurilor prevazute de Legea nr. 64/1995, la cererea
"institutiei publice implicate", fata de societatile comerciale la
care statul sau o autoritate a administratiei publice locale detine cel putin
50% + 1 din capitalul social. Textul prevede pentru aceasta indeplinirea
cumulativa si a celorlalte conditii - existenta unor obligatii bugetare de
peste 50% din totalul datoriilor inscrise in evidenta contabila, societatile
comerciale respective sa se afle in proces de privatizare, sa fie cuprinse in
programe speciale care sa conduca la cresterea atractivitatii acestora pentru
privatizare ori pentru care s-au inregistrat scrisori de intentie pentru
achizitionarea pachetului de actiuni. Suspendarea va fi dispusa de instanta
competenta pentru o perioada de un an, care va putea fi prelungita, in cazuri
temeinic justificate, cu maximum un an.
Ratiunea introducerii acestui caz de suspendare o constituie, in mod
evident, favorizarea accelerarii procesului de privatizare a societatilor
comerciale cu capital majoritar de stat, care, in acelasi timp, au si mari
datorii fata de bugetul statului.
Aplicarea masurii prevazute de textul de lege criticat poate sa duca,
totodata, la intarzieri in realizarea creantelor de catre ceilalti eventuali
creditori, urmarite prin declansarea procedurii de reorganizare judiciara si
faliment, prevazuta de Legea nr. 64/1995, cu modificarile ulterioare. In
aceasta privinta, Curtea constata ca aceste posibile intarzieri in realizarea
creantelor, datorate suspendarii procedurilor prevazute de Legea nr. 64/1995,
eventual declansate de alti creditori decat "institutia publica
implicata", nu au valoarea unei ingradiri a exercitarii dreptului de a se
adresa justitiei pentru apararea intereselor sale legitime. Art. 21 din
Constitutie, fara sa instituie vreo interdictie cu privire la suspendarea
legala sau judiciara a unor cauze, prevede posibilitatea sesizarii justitiei,
reglementare pe care art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 nu o
incalca.
In ceea ce priveste incompatibilitatea textului legal criticat cu
dispozitiile art. 41 alin. (1) si (2) din Constitutie, Curtea constata ca, in
cauza, textele constitutionale invocate nu au incidenta, dispozitiile art. III
din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 vizand exclusiv procedurile prevazute de
Legea nr. 64/1995 in caz de insolventa a debitorilor comercianti aflati in incapacitate
vadita de plata a datoriilor exigibile cu sumele disponibile.
In consecinta, suspendarea acestor proceduri nu aduce vreo atingere
dreptului de proprietate al titularilor de creante. Asa cum s-a aratat mai sus,
cel mult se poate discuta despre o anumita intarziere a realizarii drepturilor
de creanta ale acestora. De asemenea, pentru considerentele aratate, nu poate
fi retinuta incalcarea principiului ocrotirii egale a proprietatii private,
indiferent de titular.
Sustinerile autorului exceptiei potrivit carora sunt incalcate dispozitiile
art. 49 din Constitutie, privind restrangerea exercitiului unor drepturi, prin
raportare la dreptul prevazut de art. 21 din Constitutie, sunt, de asemenea,
neintemeiate intrucat, asa cum s-a aratat, accesul la justitie nu este incalcat
prin instituirea unui caz de suspendare legala a exercitiului actiunilor sau a
procedurilor prevazute de Legea nr. 64/1995. De altfel, Codul de procedura
civila prevede, la art. 243, si situatii cand judecarea cauzelor se suspenda de
drept.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca nu pot fi
primite sustinerile autorului exceptiei in legatura cu modalitatea de redactare
a dispozitiilor art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, intrucat in
atributiile sale intra doar examinarea prevederilor legale criticate in raport
cu dispozitiile si principiile constitutionale.
In jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat asupra
exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III din Ordonanta
Guvernului nr. 38/2002, prin raportare la art. 21 si 49 din Constitutie. Prin
Decizia nr. 211 din 10 iulie 2002, Curtea, respingand exceptia de
neconstitutionalitate, a constatat ca "Suspendarea exercitarii actiunilor
sau, dupa caz, a procedurilor prevazute de Legea nr. 64/1995 nu incalca
principiul liberului acces la justitie dat fiind ca, prin insasi natura ei,
aceasta masura constituie un act judiciar de decizie, adoptat de instanta
competenta, pe o perioada limitata, potrivit art. III din Ordonanta Guvernului
nr. 38/2002, dupa constatarea de catre judecator a indeplinirii conditiilor
prevazute in alin. (1) al aceluiasi articol [...]". Totodata, s-a aratat
ca "procedura suspendata pe cale judiciara urmeaza a se inchide tot pe
cale judiciara fie in conditiile prevazute de art. 117 si urmatoarele din Legea
nr. 64/1995 - daca nu s-a realizat privatizarea -, fie in conditiile prevazute
de art. III alin. (4) din ordonanta criticata, in urma privatizarii prin
vanzarea pachetului majoritar de actiuni". De asemenea, Curtea a retinut
in decizia sa ca "titularii drepturilor de creanta care au solicitat
deschiderea procedurii fata de societatea comerciala ajunsa in stare de
incapacitate de plata au posibilitatea ca, la inchiderea procedurii speciale
prevazute de art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, sa-si recupereze
creantele pe baza prevederilor contractului de privatizare sau, in conditiile
dreptului comun, de la succesorii societatii privatizate".
In legatura cu invocarea art. 49 din Constitutie, prin decizia pronuntata
Curtea a retinut ca "Textul criticat este un text de procedura - deci fara
efect cu privire la dreptul substantial al creditorilor -, iar potrivit art.
125 alin. (3) din Constitutie, reglementarea procedurilor judiciare este de
competenta legiuitorului".
Intrucat nu au fost aduse in dezbatere elemente noi, de natura sa justifice
schimbarea solutiei anterior pronuntate, cele statuate prin Decizia nr.
211/2002 isi mentin valabilitatea si in aceasta cauza.
In consecinta, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din
Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 12, al art. 13 alin. (1) lit.
A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu
majoritate de voturi,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III din
Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr.
64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, exceptie
ridicata de Societatea Comerciala "Columbia Impex" - S.R.L. Craiova
in Dosarul nr. 57/F/89/2000 al Tribunalului Dolj - Sectia comerciala si de
contencios administrativ.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 22 octombrie 2002.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICA BULAI
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta
OPINIE SEPARATA
Pentru considerentele aratate in opinia separata la Decizia nr. 211 din 10
iulie 2002 apreciez, in continuare, ca dispozitiile art. III din Ordonanta
Guvernului nr. 38/2002 incalca prevederile art. 21, art. 41 alin. (1) si alin.
(2) teza intai si ale art. 49 alin. (1) din Constitutie, motiv pentru care se
impunea admiterea exceptiei si constatarea neconstitutionalitatii textului de
lege examinat.
Judecator,
Kozsokar Gabor