Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

DECIZIE Nr

DECIZIE   Nr. 272 din 24 iunie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a dispozitiilor art. 5 alin. 1 si 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificarile si completarile ulterioare

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 723 din 11 august 2004


SmartCity3


    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Aurelia Popa          - procuror
    Doina Suliman         - magistrat-asistent sef

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a dispozitiilor art. 5 alin. 1 si 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Liviu Nicolae Nicoara si Antonia Marietta Nicoara in Dosarul nr. 4.449/2003 al Judecatoriei Turda.
    La apelul nominal raspunde avocatul Dan C. Stegaroiu, pentru autorii exceptiei, si consilierul juridic Dan Soporan, pentru Societatea Comerciala "Holcim" - S.A. din Bucuresti. Lipsesc celelalte parti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Avocatul autorilor exceptiei, cu privire la art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, sustine ca aceste dispozitii contravin prevederilor constitutionale referitoare la ocrotirea proprietatii private, deoarece, prin derogare de la dreptul comun, instituie prescriptibilitatea actiunii in revendicare imobiliara. De asemenea, considera ca prin textul de lege criticat sunt infrante prevederile art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) si art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutie. In ceea ce priveste art. 5 alin. 1 si 5 din Legea nr. 29/1990, apreciaza ca aceste dispozitii legale ingradesc accesul liber la justitie si creeaza cadrul exercitarii unor atitudini abuzive din partea administratiei.
    Reprezentantul Societatii Comerciale "Holcim" - S.A. din Bucuresti, referindu-se la jurisprudenta Curtii, solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.
    Reprezentantul Ministerului Public, avand in vedere jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 16 ianuarie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 4.449/2003, Judecatoria Turda a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a dispozitiilor art. 5 alin. 1 si 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificarile si completarile ulterioare.
    Exceptia a fost ridicata de Liviu Nicolae Nicoara si Antonia Marietta Nicoara intr-o actiune civila ce are ca obiect cererea de anulare partiala a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M03 nr. 1.949 din 23 mai 1995, emis de Ministerul Industriilor in favoarea Societatii Comerciale "Cimentul" - S.A. din Turda.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, in esenta, ca prevederile art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 infrang dispozitiile constitutionale consacrate in art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) si (2), art. 21 alin. (1) si (2), art. 41 alin. (1), (2), (3) si (7) si art. 51. Astfel, arata ca textul de lege criticat instituie, pe calea legii speciale, o derogare de la dreptul comun, deoarece prevede ca actiunea in revendicare este prescriptibila. In aceste conditii garantia constitutionala a dreptului de proprietate devine inoperanta. Mai mult, dat fiind ca exceptia de la beneficiul imprescriptibilitatii actiunii in revendicare este aplicabila numai celor deposedati in mod abuziv in timpul regimului comunist, nu si celorlalti cetateni sau statului, autorii exceptiei apreciaza ca proprietatea particulara nu se bucura de o ocrotire egala, asa cum prevede art. 41 alin. (2). De asemenea, considera ca art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 este susceptibil de critica si in raport cu prevederile art. 41 alin. (3) din Constitutie, intrucat aceste dispozitii constitutionale au eficacitate juridica numai in conditiile imprescriptibilitatii actiunii in revendicare. Totodata, sustin ca, prin efectul textului de lege criticat, dispozitiile constitutionale care prevad ca averea dobandita licit nu poate fi confiscata devin desuete, iar prevederile art. 15 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora cetatenii beneficiaza de drepturile si libertatile consacrate de aceasta devin "iluzorii". De asemenea, se arata ca art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 incalca prevederile constitutionale ale art. 51 care consacra suprematia Constitutiei in raport cu celelalte legi. In continuare se sustine ca acest text de lege contravine art. 16 alin. (1) din Constitutie, deoarece instituie un privilegiu pentru tertii dobanditori, in defavoarea proprietarilor deposedati in mod abuziv in timpul regimului comunist. Autorii exceptiei considera ca art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 ignora principiul constitutional al liberului acces la justitie, deoarece acesta "nu se rezuma la aspectul formal al promovarii unei actiuni in justitie, ci la un drept efectiv, implicand o judecata dreapta", judecata ce se transforma insa intr-o "iluzie" atat timp cat atributul dominant al dreptului de proprietate, imprescriptibilitatea, este inlaturat. In fine, autorii exceptiei pun in discutie insasi dimensiunea morala a dispozitiilor legale criticate, aratand ca acestea "nu duc la promovarea responsabilitatii sociale, a renasterii simtului comun de dreptate si prin aceasta nu renoveaza si nu asigura insanatosirea mediului social".
    In ceea ce priveste art. 5 alin. 1 din Legea nr. 29/1990, autorii exceptiei arata ca acesta incalca principiul constitutional al liberului acces la justitie, deoarece adresarea in justitie nu mai este libera, ci conditionata de un demers administrativ prealabil. De asemenea, apreciaza ca, in virtutea aceluiasi text de lege criticat, prevederile art. 48 alin. (1) din Constitutie devin inoperante. In sfarsit, considera, referindu-se la dispozitiile art. 5 alin. 5 din Legea nr. 29/1990, ca acestea sunt susceptibile de aceleasi critici ca si cele aduse art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001.
    Judecatoria Turda, invocand jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale, considera ca exceptia de neconstitutionalitate a art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 si art. 5 alin. 1 din Legea nr. 29/1990 este neintemeiata. Referitor la critica de neconstitutionalitate a alin. 5 al art. 5 din Legea nr. 29/1990, arata ca nu poate fi primita, deoarece aceste dispozitii urmaresc sanctionarea pasivitatii persoanei care, primind raspuns din partea autoritatii administrative sesizate cu inlaturarea unei eventuale neregularitati a actului administrativ emis pe seama petentului sau lipsa unui asemenea act, neglijeaza a-si valorifica dreptul constitutional de a se adresa justitiei in transarea conflictului. De altfel, aminteste ca acest text de lege nu este singular in dreptul roman, fiind o consecinta a dinamizarii raporturilor juridice.
    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, iar in conformitate cu art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 si art. 5 alin. 1 din Legea nr. 29/1990 este neintemeiata, deoarece acestea nu contravin exigentelor prevederilor constitutionale invocate. In ceea ce priveste dispozitiile alin. 5 al art. 5 din Legea nr. 29/1990, Guvernul apreciaza ca acestea, instituind o procedura administrativa obligatorie, prealabila sesizarii instantelor judecatoresti, infrang prevederile art. 21 alin. (4) din Constitutie, republicata.
    Avocatul Poporului apreciaza ca argumentele autorilor exceptiei sunt neintemeiate. In acest sens, arata ca art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 nu incalca sub nici un aspect dreptul de proprietate privata. Astfel, observa ca textul de lege pus in discutie recunoaste dreptul titularului la formularea actiunii in constatarea nulitatii absolute a actelor juridice de instrainare a imobilelor preluate in mod abuziv si asigura posibilitatea de valorificare a acestuia in cadrul unui termen, impus de necesitatea stabilitatii raporturilor juridice civile. De altfel, absolutizarea exercitiului prerogativelor dreptului de proprietate reprezinta o premisa gresita, in conditiile in care prevederile constitutionale ale art. 44 alin. (1) teza a doua prevad ca limitele si continutul dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, iar cele ale art. 136 alin. (5) consacra caracterul inviolabil al proprietatii private, in conditiile legii organice. Mai mult, imprescriptibilitatea dreptului de proprietate nu se bucura de o consacrare constitutionala. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate adusa art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 in raport cu prevederile art. 44 alin. (3) din Constitutie, republicata, apreciaza ca nu poate fi retinuta, intrucat textul de lege criticat nu se refera la expropriere si nici nu produce efecte juridice in aceasta materie. De asemenea, considera ca fiind neintemeiata si sustinerea autorilor exceptiei potrivit careia art. 5 alin. 1 din Legea nr. 29/1990 contravine art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutie, republicata. In acest sens, arata ca dispozitiile legale criticate nu ingradesc liberul acces la justitie, ci reglementeaza limitele temporale ale formularii actiunii in constatarea nulitatii actelor juridice de instrainare a imobilelor preluate in mod abuziv. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. 1 si 5 din Legea nr. 29/1990 in raport cu art. 52 alin. (1) din Constitutie, republicata, apreciaza ca aceasta nu poate fi retinuta. Astfel, observa ca, potrivit prevederilor constitutionale ale art. 52 alin. (2), legiuitorul este abilitat sa stabileasca conditiile si limitele exercitarii dreptului la reparatie al persoanei vatamate de un act administrativ, iar dispozitiile legale criticate corespund exigentelor acestei norme constitutionale, reglementand conditiile de exercitare a actiunii, prin fixarea unor termene procedurale.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si cel al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare, dispozitii care au urmatorul continut:
    - Art. 46 alin. (5): "Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la actiune se prescrie in termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentei legi."
    Termenul de un an prevazut de textul de lege criticat a fost prelungit succesiv, cu cate trei luni, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 460 din 13 august 2001, si prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 145/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 720 din 12 noiembrie 2001.
    Autorii exceptiei critica, de asemenea, dispozitiile art. 5 alin. 1 si 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 122 din 8 noiembrie 1990, cu modificarile si completarile ulterioare, dispozitii care au urmatoarea redactare:
    Art. 5 alin. 1 si 5: "Inainte de a cere tribunalului anularea actului sau obligarea la eliberarea lui, cel care se considera vatamat se va adresa pentru apararea dreptului sau, in termen de 30 de zile de la data cand i s-a comunicat actul administrativ sau la expirarea termenului prevazut la art. 1 alin. 2, autoritatii emitente, care este obligata sa rezolve reclamatia in termen de 30 de zile de la aceasta. [...]
    In toate cazurile, introducerea cererii la tribunal nu se va putea face mai tarziu de un an de la data comunicarii actului administrativ a carui anulare se cere."
    In sustinerea neconstitutionalitatii acestor texte de lege, autorii exceptiei invoca incalcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) si (2), art. 21 alin. (1) si (2), art. 41 alin. (1), (2), (3) si (7), art. 48 alin. (1) si art. 51, dispozitii care, in urma republicarii Constitutiei, au urmatoarea numerotare si redactare:
    - Art. 1 alin. (5): "In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.";
    - Art. 15 alin. (1): "Cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea.";
    - Art. 16 alin. (1) si (2): "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege.";
    - Art. 21 alin. (1) si (2): "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
    - Art. 44 alin. (1), (2), (3) si (8): "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
    (2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala.
    (3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire. [...]
    (8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma.";
    - Art. 52 alin. (1): "Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca prevederile art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 au fost supuse in mai multe randuri controlului de constitutionalitate, prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale. In acest sens pot fi amintite Decizia nr. 296 din 8 iulie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 577 din 12 august 2003, Decizia nr. 427 din 18 noiembrie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 868 din 5 decembrie 2003, sau Decizia nr. 91 din 4 martie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 345 din 20 aprilie 2004.
    Astfel, referindu-se la conformitatea textului de lege criticat cu dispozitiile constitutionale ale art. 21 alin. (1) si (2), Curtea Constitutionala a retinut ca liberul acces la justitie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se infaptuieste actul de justitie, a caror stabilire este de competenta exclusiva a legiuitorului, asa cum reiese din dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicata, potrivit carora "Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege". Mai mult, legiuitorul poate stabili in situatii deosebite reguli speciale de procedura, precum si modalitati de exercitare a drepturilor procesuale, astfel incat liberul acces la justitie sa nu fie afectat.
    Avand in vedere aceste aspecte, Curtea a statuat ca institutia prescriptiei, in general, si termenele in raport cu care isi produce efectele aceasta nu pot fi considerate de natura sa ingradeasca accesul liber la justitie, finalitatea lor fiind, dimpotriva, de a-l facilita, prin asigurarea unui climat de ordine, indispensabil exercitarii in conditii optime a acestui drept constitutional, prevenindu-se eventualele abuzuri si limitandu-se efectele perturbatoare asupra stabilitatii si securitatii raporturilor juridice civile.
    Exercitarea unui drept de catre titularul sau nu poate avea loc decat intr-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigente, carora li se subsumeaza si instituirea unor termene, dupa a caror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibila. Departe de a constitui o negare a dreptului in sine, asemenea exigente dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exercitiului unui anume drept avand consecinta fie negarea, fie amputarea drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, carora statul este tinut sa le acorde ocrotire, in egala masura.
    In conditiile in care, potrivit principiului ca nimeni nu se poate apara invocand necunoasterea legii ("nemo ignorare legem censetur"), titularul unui drept este prezumat ca a avut cunostinta de reglementarea care prevedea ca valorificarea dreptului sau se circumscrie unui anumit termen - pe care, de altfel, in aceasta materie, legiuitorul l-a prelungit in doua randuri -, fara a intelege sa il respecte, acesta nu are decat a-si imputa propriei lipse de diligenta consecintele negative pe care este tinut sa le suporte si catusi de putin textului de lege criticat. Art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 recunoaste dreptul titularului la exercitarea actiunii in constatarea nulitatii absolute a actelor juridice de instrainare a imobilelor preluate in mod abuziv si asigura posibilitatea de valorificare a acestuia in cadrul unui termen, impus de ratiuni sociale majore, respectiv de evitarea unor stari de incertitudine prelungite in ceea ce priveste raporturile juridice civile, precum si de asigurarea stabilitatii si securitatii acestora, cu atat mai importante cu cat au ca obiect dreptul de proprietate.
    Curtea a mai constatat ca sustinerea potrivit careia art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 infrange dispozitiile art. 44 alin. (1) si (2) din Constitutie, republicata, porneste de la o premisa gresita, si anume aceea a absolutizarii exercitiului prerogativelor dreptului de proprietate, facandu-se insa abstractie de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, republicata, potrivit carora "Continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege", ca si de cele ale art. 136 alin. (5), care consacra caracterul inviolabil al proprietatii private, in conditiile stabilite de legea organica. In lumina acestor prevederi constitutionale, legiuitorul ordinar este competent sa stabileasca cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, in asa fel incat sa nu vina in coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niste limitari rezonabile in valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Asa fiind, prin textul de lege criticat legiuitorul nu a facut decat sa dea expresie acestor imperative, in limitele si potrivit competentei sale constitutionale.
    Argumente asemanatoare au fost retinute si pentru a sustine conformitatea art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 cu prevederile constitutionale ale art. 44 alin. (3) si (8), precum si in raport cu art. 1 alin. (5) si art. 15 alin. (1). Astfel, textul de lege criticat nu opereaza o expropriere ori o confiscare, ci doar sanctionarea proprietarului nediligent care nu a inteles sa-si exercite drepturile sale in termenul prevazut de lege. De altfel, imprescriptibilitatea, consfintita in anumite cazuri cu titlu de principiu in legislatia civila, nu este consacrata ca atare de Constitutie. Asa fiind, legiuitorul poate, in considerarea unor ratiuni majore, sa deroge de la acest principiu, asa cum a procedat si in cazul art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, fara a indreptati calificarea acestor norme legale ca fiind neconstitutionale.
    Autorii exceptiei critica art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 si pe motivul ca acesta ar fi in contradictie cu principiul egalitatii consacrate de art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicata.
    Curtea constata insa ca motivarea opiniei autorilor exceptiei privind incalcarea acestei prevederi din Legea fundamentala se margineste la afirmatia ca textele criticate ii privilegiaza pe cei care au preluat imobilele fostilor proprietari deposedati in mod abuziv; or, o asemenea argumentare nu ingaduie nici o analiza a existentei unei presupuse inegalitati.
    In continuare, analizand criticile aduse de autorii exceptiei prevederilor art. 5 alin. 1 din Legea nr. 29/1990, Curtea observa ca si acestea au mai constituit obiect al controlului de constitutionalitate prin raportare la art. 21 si art. 48 din Constitutie. Astfel, prin Decizia nr. 235 din 21 noiembrie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 94 din 23 februarie 2001, respingand exceptia, Curtea Constitutionala a retinut ca, prin continutul lor, aceste dispozitii nu impiedica persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau de o autoritate publica sa sesizeze instantele judecatoresti, ci instituie o procedura prealabila, anterioara acestei sesizari, procedura care reprezinta pentru cetatean inca o posibilitate in apararea drepturilor sale.
    Deoarece nu au intervenit elemente noi care sa justifice schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, cele statuate prin deciziile mentionate isi mentin valabilitatea si in prezenta cauza.
    In sfarsit, fata de sustinerea autorilor exceptiei potrivit careia dispozitiile art. 5 alin. 5 din Legea nr. 29/1990 sunt susceptibile de aceleasi critici aduse prevederilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, Curtea apreciaza ca argumentele invocate pentru a sustine conformitatea acestui din urma text de lege in raport cu dispozitiile art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) si (2) si ale art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutie, republicata, isi pastreaza valabilitatea si fata de art. 5 alin. 5 din Legea nr. 29/1990. In ceea ce priveste prevederile constitutionale ale art. 44 alin. (1), (2), (3) si (8), Curtea constata ca acestea nu au incidenta in solutionarea exceptiei privitoare la textul de lege criticat.
    Cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a art. 5 alin. 1 si alin. 5 din Legea nr. 29/1990 se observa insa ca Judecatoria Turda, care a sesizat Curtea Constitutionala cu prezenta exceptie, a fost investita cu solutionarea Dosarului nr. 449/2003 in urma declinarii competentei de catre Curtea de Apel Cluj - Sectia comerciala si de contencios administrativ, care a apreciat ca, in speta, nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 29/1990. Aceasta hotarare s-a intemeiat pe insesi sustinerile autorilor exceptiei, care au apreciat ca dispozitiile acestui act normativ nu le sunt aplicabile.
    Avand in vedere aceste aspecte, Curtea constata ca prevederile art. 5 alin. 1 si 5 din Legea nr. 29/1990 nu sunt incidente in cauza si nu intrunesc conditia prevazuta de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit careia, "Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau ordonanta in vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia." Asa fiind, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. 1 si 5 din Legea nr. 29/1990 este inadmisibila.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, al art. 1, 2, 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.d), precum si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu majoritate de voturi, in ceea ce priveste art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    1. Respinge, ca fiind neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Liviu Nicolae Nicoara si Antonia Marietta Nicoara in Dosarul nr. 4.449/2003 al Judecatoriei Turda.
    2. Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. 1 si 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de aceiasi autori in acelasi dosar.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 24 iunie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent sef,
                              Doina Suliman



SmartCity5

COMENTARII la Decizia 272/2004

Momentan nu exista niciun comentariu la Decizia 272 din 2004
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Ordin 1103 2019
    O zi buna Aveți nevoie de un împrumut pentru fiecare scop? Te afli într-o problemă financiară? Firma de împrumut Bridge Finance este garantată în furnizarea de servicii financiare clienților cu o dobândă favorabilă. Împrumuturile noastre sunt ușoare și rapide. Contactați-ne astăzi pentru a obține împrumutul de care aveți nevoie. Putem asorta orice împrumut cu o rată a dobânzii de 2%. Dacă sunteți interesat, vă rugăm să ne contactați imediat prin (adrianbay0008@gmail.com)
ANONIM a comentat Legea 36 1995
    Obținerea unui împrumut legitim a fost întotdeauna o problemă uriașă Pentru atât de mulți clienți care au nevoi financiare. Problema creditului necorespunzător și a garanțiilor sunt ceva de care clienții sunt întotdeauna îngrijorați atunci când solicită un împrumut de la un creditor legitim. Dar MIDLAND CREDIT FIRM.a făcut această diferență în industria creditelor. MIDLAND CREDIT FIRM a fost acreditat de consiliul organizației de creditare pentru a acorda împrumuturi clienților locali și internaționali cu o dobândă de 3%. Ni s-a oferit privilegiul de a răspunde nevoilor dvs. financiare. Problema creditului nu ar trebui să te împiedice să obții împrumutul de care ai nevoie. Serviciile noastre includ următoarele: - * Împrumuturi pentru investitori *Consolidarea datoriilor * A doua ipotecă * Împrumuturi de afaceri *Imprumuturi personale * Împrumuturi internaționale Fără securitate socială și fără cec de credit, 100% garanție. Tot ce trebuie să faceți este să ne anunțați exact ce doriți și cu siguranță vom face ca visul dvs. să devină realitate. MIDLAND CREDIT FIRM spune DA atunci când băncile dvs. spun NU. În cele din urmă, finanțăm o firmă de împrumuturi la scară mică, intermediari, instituții financiare la scară mică pentru că avem capital nelimitat. Pentru detalii suplimentare despre cumpărarea unui împrumut de la noi: Răspundeți imediat la acest e-mail: midland.credit2@gmail.com Nume companie: MIDLAND CREDIT HOME Email companie midland.credit2@gmail.com ID NMLS al companiei: 315276. Site-ul companiei: midlandcreditonline.com Motto: Investiția pentru generații.
ANONIM a comentat Decretul 62 2019
    Sunt Marie Reilly, o împrumutată împrumutată privată și legitimă. Ești un bărbat sau o femeie de afaceri? Aveți vreo mizerie financiară sau aveți nevoie de fonduri pentru a vă începe propria afacere? Aveți nevoie de un împrumut pentru a începe o scară plăcută mică și o afacere medie? Aveți un scor de credit scăzut și vă este greu să obțineți împrumuturi de capital de la băncile locale și alte institutii financiare ?. - Intermediarii / Consultanții / Brokerii sunt bineveniți să aducă clienții lor și sunt protejați 100%. Părțile interesate ar trebui să mă contacteze pentru mai multe informații via: mariereillyfinancialaid@gmail.com
ANONIM a comentat Hotărârea 118 2010
    povești de adormit copii.statul aruncă bani pe pază gratuită a suprafețelor mici de pădure decât să fie interesat să le cumpere.praf aruncat în ochii opiniei publice privind preocuparea statului pentru păstrarea acestei avuții naționale.
ANONIM a comentat Hotărârea 118 2010
    povești de adormit copii.statul aruncă bani pe pază gratuită a suprafețelor mici de pădure decât să fie interesat să le cumpere.praf aruncat în ochii opiniei publice privind preocuparea statului pentru păstrarea acestei avuții naționale.
ANONIM a comentat Hotărârea 153 2018
    articolul 4 interzice acordarea a doua sporuri cumulate anexa 1-6 si 8 ,cum ramine cu personalul care lucreaza cu aparate de electoterapie in sectiile de recuperare,medicina fizica ?la care spor se incadreaza?
ANONIM a comentat Legea 149 2018
    Cine face propunerea conform art.10,alin 2,este ambigu
ANONIM a comentat Decretul 50 2018
    Salutare tuturor, Aici vine o companie care acordă tot felul de pe termen scurt și pe termen lung. Dacă sunteți interesat să obțineți unul dintre noi, trimiteți-ne un e-mail pentru cererea dvs. prin: kenabrighten@diplomats.com sau vizitați site-ul nostru kabusinesshome.com Mulțumesc. Publicul public.
ANONIM a comentat Rectificare 99 2018
    Salutare tuturor, Aici vine o companie care acordă tot felul de pe termen scurt și pe termen lung. Dacă sunteți interesat să obțineți unul dintre noi, trimiteți-ne un e-mail pentru cererea dvs. prin: kenabrighten@diplomats.com sau vizitați site-ul nostru kabusinesshome.com Mulțumesc. Publicul public.
ANONIM a comentat Decretul 721 2015
    Buna ziua,acest decret prezidential nu a fost pus in aplicare niciodata,cetatenii romani care traiesc si muncesc in aceasta regiune a Germaniei sunt nevoiti sa parcurga intre 300 km si 600 km pana la München unde este Consulatul General al Romaniei si sa piarda zile intregi pentru rezolvarea unor probleme care ar fi foarte usor sa le rezolve la Stuttgart daca Ministerul Afacerilor Externe si-ar face treaba. La Munchen sediul Consulatului are un spatiu foarte mic unde isi desfasoara activitatea iar cetatenii sunt nevoiti sa stea afara in strada sa astepte formandu-se cozi de peste 100 de persoane pe zi.Ultima data cand am fost la Consulat am stat 10 ore acolo iar toaleta nu functiona,cetatenii fiind obligati sa mearga la cafenele si restaurante daca aveau nevoi fiziologice.Cel mai grav lucru este faptul ca femeili cu ,copii mici nu au un loc unde sa stea cu ei,sa-i schimbe sau sa le dea mancare.S-au adus obiceiurile din Romania si aici si acest lucru este foarte grav.Personalul in schimb este destul de amabil dar lipsa spatiului si a personalului duce la aceste situatii neplacute. De aceea este urgent neesar deschiderea Consulatului la Stuttgart !!!! Prioritatile MAE se pare ca sunt altele cum ar fi mutarea Ambasadei Romaniei in Israel. Cetatenii sunt ultima lor prioritate.Probabil pana in noiembrie 2019 se va deschide totusi consulatul pentru a crea cadru legal pentru alegerile prezidentiale.In zona Baden Württemberg traiesc peste 250.000 romani si aceste voturi vor conta pentru viitorul presedinte,asa ca poate se indura cineva si de acest cetateni uitati de autoritatile din tara !!!
Alte acte pe aceeaşi temă cu Decizia 272/2004
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu