DECIZIE Nr.
272 din 11 martie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
105/2006 pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 332 din 25 aprilie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
105/2006 pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006, excepţie ridicată de
Fundaţia Naţională pentru Tineret în Dosarul nr. 1.068/2/2007 al Curţii de Apel
Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi
lucrările dosarului, constată următoarele :
Prin Incheierea din 22 mai 2007, pronunţată în Dosarul
nr. 1.068/2/2007, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios
administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
105/2006 pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006, excepţie ridicată
de Fundaţia Naţională pentru Tineret.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 105/2006 a fost adoptată cu încălcarea prevederilor art.
115 alin. (4) şi (6) şi art. 61 alin. (1) din Constituţie, deoarece din
preambulul ordonanţei de urgenţă „nu reiese în niciun fel situaţia
extraordinară ce impune recurgerea la această cale de reglementare şi nu este
în niciun fel motivată urgenţa, Guvernul nejustificând nici interesul public
lezat de Legea tinerilor". O astfel de cale de reglementare se putea
fundamenta numai pe necesitatea şi urgenţa reglementării unei situaţii care,
datorită circumstanţelor sale excepţionale, impunea adoptarea unei soluţii
imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. Or,
susţine acesta, finalitatea acestei ordonanţe de urgenţă este aceea de a eluda
competenţa constituţională a legiuitorului.
In ce priveşte încălcarea art. 44 alin. (1) şi (2),
precum şi a art. 136 alin. (5) din Constituţie, arată că prin această ordonanţă
de urgenţă imobilul în care se află sediul Fundaţiei Naţionale pentru Tineret a
fost trecut din proprietatea acestei fundaţii în proprietatea statului.
Şi, în fine cu privire la încălcarea art. 49 alin. (5)
din Legea fundamentală, susţine că, prin măsura abuzivă dispusă prin ordonanţa
de urgenţă criticată, Guvernul împiedică asigurarea condiţiilor pentru
participarea liberă a tinerilor la viaţa politică, socială, economică,
culturală şi sportivă a ţării.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
contencios administrativ şi fiscal nu şi-a
exprimat opinia cu privire la excepţia ridicată, arătând doar că sunt întrunite
condiţiile prevăzute de art.
29 din Legea nr. 47/1992 pentru sesizarea Curţii Constituţionale.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul arată că,
potrivit notei de fundamentare a ordonanţei de urgenţă, imobilul situat în
Calea Victoriei nr. 120, deşi face parte din patrimoniul fundaţiei,
încadrându-se în categoria imobilelor care au aparţinut structurilor centrale
ale fostei Uniuni a Tineretului Comunist, în realitate, acesta a aparţinut
Muzeului Satului „Dimitrie Gusti", şi nu fostei Uniuni a Tineretului
Comunist, de aceea modificarea adusă Legii nr. 350/2006 prin ordonanţa de
urgenţă criticată a reprezentat un act de reparare a unei erori materiale,
necesar şi urgent pentru a evita evacuarea unei organizaţii neguvernamentale de
prestigiu din acest imobil. In acest fel au fost îndeplinite cerinţele
existenţei cazului excepţional prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie.
In ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 44 şi art. 136 alin. (5)
din Legea fundamentală, arată că existenţa imobilului în patrimoniul fundaţiei
nu echivalează cu un drept de proprietate asupra acestuia. Problema stabilirii
titularului dreptului de proprietate asupra imobilului, a valabilităţii
titlului cu care acest imobil a intrat în patrimoniul acestei fundaţii
reprezintă o chestiune de fapt care este de competenţa instanţei de judecată.
In consecinţă, consideră excepţia neîntemeiată.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2006 nu aduc
atingere principiului constituţional potrivit căruia dreptul de proprietate şi
creanţele asupra statului sunt garantate, conţinutul şi limitele acestor
drepturi fiind stabilite de lege. Arată, de asemenea, că dispoziţiile criticate
sunt conforme cu art. 136 alin. (4) din Legea fundamentală. In ce priveşte
pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 115 alin. (4) şi (6), apreciază că
ordonanţa de urgenţă criticată îndeplineşte exigenţele impuse de aceste texte
constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de
vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate,
raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2006 pentru
modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 1.016 din 21 decembrie 2006.
Textul ordonanţei de urgenţă este următorul:
„Art. I. - Legea tinerilor nr. 350/2006, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 648 din 27 iulie 2006, cu modificările ulterioare, se modifică
după cum urmează:
1. Alineatul (2) al articolului 14 va avea următorul
cuprins:
«(2) Patrimoniul Fundaţiei Naţionale pentru Tineret
este constituit din fonduri băneşti, prevăzute în anexă, şi alte active care au
aparţinut structurilor centrale ale fostei Uniuni a Tineretului Comunist,
precum şi din imobile, fonduri materiale şi financiare dobândite în timpul
funcţionării sale.»
2. Titlul anexei va avea următorul cuprins:
«Fondurile băneşti care
fac obiectul prevederilor art. 14 alin. (2) din lege».
3. Punctul 1 din anexă se abrogă.
Art. II. - Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la data de 1
ianuarie 2007."
Textele constituţionale considerate a fi încălcate
sunt: art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de proprietate privată, art. 49
alin. (5) privind protecţia copiilor şi a tinerilor, art. 61 alin. (1) referitor
la rolul Parlamentului, art. 115 alin. (4) şi (6) referitor la delegarea
legislativă şi art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietăţii
private.
Excepţia a fost ridicată într-un litigiu în care
Fundaţia Naţională pentru Tineret a chemat în judecată Guvernul României, ca
acesta să fie obligat la plata unor despăgubiri în sumă de 20 milioane euro
pentru lipsirea abuzivă de imobilul situat în Bucureşti, Calea Victoriei nr.
120.
Principala critică de neconstituţionalitate vizează
încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 115 alin. (4), potrivit
cărora „(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii
extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a
motiva urgenţa în cuprinsul acestora".
Referitor la cerinţele impuse de art. 115 alin. (4) din
Legea fundamentală pentru emiterea unei ordonanţe de urgenţă, Curtea s-a
pronunţat prin Decizia nr. 255/2005, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 511
din 16 iunie 2005, statuând că pentru emiterea unei ordonanţe de urgenţă
trebuie întrunite în mod cumulativ următoarele condiţii:
1. existenţa unei situaţii extraordinare;
2. reglementarea acesteia să nu poată fi amânată;
3. urgenţa să fie motivată în cuprinsul ordonanţei.
Cu privire la „situaţia
extraordinară", chiar sub imperiul
reglementării constituţionale anterioare în materie, Curtea, referindu-se la „cazul excepţional", a statuat că acesta este definit în raport cu „necesitatea şi
urgenţa reglementării unei situaţii care, datorită circumstanţelor sale
excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate, în vederea evitării unei
grave atingeri aduse interesului public".
Curtea constată că în preambulul Ordonanţei de urgenţă
a Guvernului nr. 105/2006 se motivează adoptarea acesteia prin faptul că,
potrivit anexei la Legea nr. 350/2006, a fost atribuit în patrimoniul Fundaţiei
Naţionale pentru Tineret, persoană juridică de drept privat şi de utilitate
publică, imobilul proprietate publică a statului, situat în Calea Victoriei nr.
120, sector 1, Bucureşti, în care
funcţionează din anul 1990 Asociaţia „Grupul pentru Dialog Social", o
instituţie importantă a vieţii publice din România. Se mai motivează, de
asemenea, că prin Hotărârea Guvernului nr. 1.603/2004, cu modificările ulterioare,
s-a aprobat transmiterea acestui imobil, în folosinţă gratuită pe o perioadă de
10 ani, Asociaţiei „Grupul pentru Dialog Social".
In nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă se
precizează că această modificare a Legii tinerilor nr. 350/2006 reprezintă un
act de reparare a unei erori materiale, întrucât imobilul a aparţinut Muzeului
Satului „Dimitrie Gusti" - Ministerul Culturii şi Cultelor, şi nu fostei
Uniuni a Tineretului Comunist.
Şi, în fine, s-a mai avut în vedere evitarea unei
evacuări iminente a Asociaţiei „Grupul pentru Dialog Social".
Având în vedere aspectele menţionate în nota de
fundamentare şi în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2006,
Curtea constată că aceste aspecte pot reprezenta situaţii extraordinare în sensul
prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, care să justifice adoptarea
acestei ordonanţe de urgenţă.
In continuare, analizând critica
autorului excepţiei raportată la dispoziţiile alin. (6) al art. 115 din
Constituţie, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale, de exemplu,
Decizia nr. 336 din 3 aprilie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea, I, nr. 325 din 15 mai
2007, interdicţia reglementării în domenii ce fac obiectul legilor organice
este prevăzută de art. 115 alin. (1) din Constituţie pentru ordonanţele emise
de Guvern în baza unei legi speciale de abilitare adoptate de Parlament.
Această interdicţie nu operează şi în cazul ordonanţelor de urgenţă, care se
adoptă de către Guvern în temeiul prevederilor art. 115 alin. (4) din
Constituţie.
Neexistând elemente noi de natură a reconsidera
jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie, cele statuate în
decizia amintită îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pe de altă parte, Curtea constată că şi criticile
privind pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 44 şi 136 alin. (5) din
Constituţie sunt neîntemeiate. Aşa cum rezultă din motivarea ordonanţei de
urgenţă criticate, imobilul în litigiu este proprietate publică, or, potrivit
art. 136 alin. (4) din Constituţie, „Bunurile proprietate publică sunt
inalienabile. In condiţiile legii organice ele pot fi date în administrare
regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori
închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de
utilitate publică".
De altfel, problema stabilirii titularului dreptului de
proprietate asupra imobilului, a valabilităţii titlului cu care acest imobil a
intrat în patrimoniul acestei fundaţii reprezintă o chestiune de fapt care este
de competenţa instanţei de judecată.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2006 pentru modificarea
Legii tinerilor nr. 350/2006, excepţie ridicată de Fundaţia Naţională pentru
Tineret în Dosarul nr. 1.068/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a
VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 martie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu