DECIZIE   Nr. 27 din 23 februarie 1999

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 97 alin. 1, 2 si 4 si ale art. 98 alin. 1, 2 si 4 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 261 din  7 iunie 1999

    Lucian Mihai           - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Ioan Muraru            - judecator
    Nicolae Popa           - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Ion Bonini             - procuror
    Gabriela Dragomirescu  - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 97 alin. 1, 2 si 4 si ale art. 98 alin. 1, 2 si 4 din Legea nr. 26/1996, ridicata de Bulzan Gheorghe si de reprezentantul Ministerului Public de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara in Dosarul nr. 4.722/P/1997 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia penala.
    Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 21 ianuarie 1999, in prezenta reprezentantului Ministerului Public si in lipsa partii, legal citata, fiind consemnate in incheierea din acea data, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de 26 ianuarie 1999 si, apoi, pentru 4 februarie 1999, pentru 9 februarie 1999 si, respectiv, pentru 23 februarie 1999.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 28 mai 1998, pronuntata in Dosarul nr. 4.722/P/1997, Curtea de Apel Timisoara a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 97 alin. 1, 2 si 4 si a art. 98 alin. 1, 2 si 4 din Legea nr. 26/1996, ridicata de Bulzan Gheorghe si de reprezentantul Ministerului Public de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara. In motivarea exceptiei Bulzan Gheorghe arata ca art. 97 si 98 din Codul silvic prevad infractiuni savarsite impotriva fondului forestier, infractiuni a caror existenta este conditionata de cuantumul pagubei produse, determinat in functie de pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, incalcandu-se astfel prevederile art. 23 alin. (9), ale art. 31 alin. (1) si (2) si ale art. 72 alin. (3) lit. f) din Constitutie. Se arata, de asemenea, ca pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior nu este definit prin norme prevazute de legea organica, ci singura referire la acest pret mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior se regaseste in Legea nr. 81/1993 privind determinarea despagubirilor in cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afara fondului forestier situate pe terenurile proprietate publica si privata si economiei vanatului. Aceasta lege, desi nu este o lege organica, prevede la art. 5 ca pretul se stabileste de catre Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, care nu a publicat pretul in raport cu care se fixeaza valoarea pagubelor in cazul comiterii unor fapte ce constituie infractiuni.
    Prin concluziile scrise, depuse la dosarul Curtii de Apel Timisoara si sustinute oral in sedinta publica din 28 mai 1998, reprezentantul Ministerului Public de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara a solicitat, de asemenea, sesizarea Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a acestor dispozitii legale. In opinia acestuia art. 97 alin. 1, 2 si 4 si art. 98 alin. 1, 2 si 4 din Codul silvic incalca prevederile art. 31 alin. (1) din Constitutie privind dreptul la informatie. Se sustine ca, potrivit acestor texte, pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, ca element constitutiv al infractiunii, este "stabilit printr-un act normativ al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, care nu este publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, astfel ca norma de incriminare este neconstitutionala".
    Exprimandu-si opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, instanta considera ca normele de incriminare cuprinse la art. 97 alin. 1, 2 si 4, precum si la art. 98 alin. 1, 2 si 4 din Legea nr. 26/1996 sunt neconstitutionale, deoarece pretul mediu al metrului cub de masa lemnoasa pe picior, pe baza caruia se poate stabili prejudiciul, ca element constitutiv al infractiunii, nu este publicat in Monitorul Oficial al Romaniei si este stabilit printr-un act normativ al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, au fost solicitate punctele de vedere ale presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
    In punctul de vedere al Guvernului se apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este nefondata. In motivarea acestui punct de vedere se arata ca din examinarea prevederilor legale atacate, precum si ale art. 107 alin. 1 din aceeasi lege rezulta ca atat elementele constitutive ale infractiunilor prevazute la art. 97 alin. 1 si la art. 98 alin. 1 din Legea nr. 26/1996, cat si criteriile si cuantumurile potrivit carora acestea se determina sunt reglementate prin lege, astfel ca nu pot fi apreciate ca neconstitutionale prin raportarea lor la dispozitiile art. 23 alin. (9) si ale art. 31 alin. (1) si (2) din Constitutie. Cu privire la prevederile art. 97 alin. 2 si 4 si ale art. 98 alin. 2 si 4 din Legea nr. 26/1996 se considera, de asemenea, ca exceptia este neintemeiata, intrucat textele respective reglementeaza doua forme agravante ale infractiunilor prevazute la art. 97 alin. 1 si la art. 98 alin. 1, astfel incat problema juridica este aceeasi ca si in cazul infractiunilor reglementate de aceste alineate.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
    In temeiul art. 5 din Legea nr. 47/1992 Curtea Constitutionala a solicitat si opinia Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 97 alin. 1, 2 si 4 si ale art. 98 alin. 1, 2 si 4 din Legea nr. 26/1996.
    In opinia Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, comunicata prin Adresa nr. 2.499/R.T./1998, se apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este nefondata, intrucat, potrivit legii, pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior este stabilit de acest minister, dar prin lege nu se prevede obligativitatea publicarii lui. Se considera ca pretul mediu nu este un element constitutiv al infractiunii, ci numai un criteriu pentru determinarea pagubei, de care depinde incriminarea faptei. In consecinta, se considera ca principiile legalitatii incriminarii si ale suprematiei legii, consacrate de Constitutie, nu sunt incalcate prin dispozitiile legale care au format obiectul exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, opinia Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale atacate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Potrivit art. 144 lit. c) din Constitutie si art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Aceasta exceptie are ca obiect dispozitiile art. 97 alin. 1, 2 si 4 si ale art. 98 alin. 1, 2 si 4 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, care prevad:
    - Art. 97: "Taierea sau scoaterea din radacini, fara drept, de arbori, puieti sau lastari din fondul forestier national sau de pe terenurile cu vegetatie forestiera prevazute la art. 6, daca valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior sau daca valoarea pagubei este sub aceasta limita, dar fapta a fost savarsita de cel putin doua ori in interval de 2 ani, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amenda.
    Daca fapta a avut ca urmare o paguba in valoare de peste 20 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, pedeapsa este inchisoarea de la 1 la 5 ani. [...]
    Maximul pedepselor prevazute la alin. 1 - 3 se majoreaza cu 3 ani, in cazul in care faptele au fost savarsite in urmatoarele imprejurari:
    a) de doua sau mai multe persoane impreuna;
    b) de o persoana avand asupra sa o arma sau substante chimice periculoase;
    c) in timpul noptii;
    d) in arii forestiere protejate."
    - Art. 98: "Furtul de arbori doborati sau rupti de fenomene naturale, ori de arbori, puieti sau lastari care au fost taiati ori scosi din radacini, cu sau fara drept, din fondul forestier national sau de pe terenurile cu vegetatie forestiera prevazute la art. 6, daca valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, ori daca valoarea pagubei este sub aceasta limita, dar fapta a fost savarsita de cel putin doua ori in interval de 2 ani, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani sau cu amenda.
    Daca fapta a avut ca urmare o paguba in valoare de peste 20 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani. [...]
    In cazul in care furtul a fost savarsit in imprejurarile mentionate la art. 97 alin. 4, maximul pedepselor prevazute in alineatele precedente se majoreaza cu 3 ani."
    Prin exceptia ridicata de Bulzan Gheorghe si de reprezentantul Ministerului Public de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara s-a invocat neconstitutionalitatea acestor prevederi legale cu motivarea ca, intrucat in lege nu se prevede care este pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa in raport cu care se stabileste valoarea pagubei si se determina existenta infractiunii, este incalcat principiul constitutional al legalitatii incriminarii, consacrat de art. 23 alin. (9), potrivit caruia "Nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii", precum si de art. 72 alin. (3) lit. f) din Constitutie, care dispune ca infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora se reglementeaza prin lege organica. Se mai arata ca singura referire legala la pretul mediu pe metru cub de masa lemnoasa pe picior se face la art. 5 din Legea nr. 81/1993 privind determinarea despagubirilor in cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afara fondului forestier situate pe terenurile proprietate publica si privata si economiei vanatului, care nu este insa lege organica si care prevede ca acest pret se stabileste de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. Pe de alta parte, in motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se invoca si faptul ca Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, competent potrivit legii sa stabileasca pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, nu a dat publicitatii actul normativ prin care a stabilit acest pret mediu, ceea ce contravine art. 31 alin. (1) si (2) din Constitutie, care prevede dreptul la informatia de interes public si obligatia autoritatilor publice de a asigura, potrivit competentelor ce le revin, informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal.
    Din examinarea dispozitiilor art. 97 alin. 1, 2 si 4, precum si ale art. 98 alin. 1, 2 si 4, cuprinse in titlul VI "Raspunderi si sanctiuni" din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, Curtea retine ca acestea prevad elementele constitutive ale infractiunilor pe care le reglementeaza. In plus, art. 109 din Codul silvic mentioneaza ca "Prevederile prezentului titlu se completeaza cu dispozitiile Codului penal si ale Codului de procedura penala". Fata de aceste dispozitii legale nu se poate sustine ca in lege nu sunt prevazute toate conditiile cerute pentru ca faptele respective sa constituie infractiune. Dimpotriva, examinarea textelor de lege criticate prin exceptia de neconstitutionalitate scoate in evidenta ca acestea definesc in masura suficienta infractiunile pe care le prevad, descriind comportamentul ilegal incriminat si stabilind in mod expres pedepsele aplicabile. Este adevarat ca pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior este stabilit, in baza art. 107 alin. 1 din Codul silvic si a art. 5 din Legea nr. 81/1993, de catre autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, respectiv de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, dar aceasta determinare se face in baza unei imputerniciri date prin lege organica, iar evaluarea pagubelor are la baza criterii stabilite de lege (anexa nr. 1 la Legea nr. 81/1993 referitoare la evaluarea pagubelor cauzate prin taierea, scoaterea din radacini, distrugerea, degradarea sau sustragerea arborilor, puietilor sau lastarilor, in cazul in care prejudiciul este produs prin fapte care, potrivit legii, constituie contraventii sau infractiuni).
    Asa cum se subliniaza in punctul de vedere al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, "pretul mediu este stabilit si calculat in raport cu parametrii prevazuti de lege, deci in baza unui criteriu obiectiv si legal, cu inlaturarea oricaror elemente subiective sau discretionare ce ar putea conduce la incalcarea principiului legalitatii incriminarii si suprematiei legii".
    In acelasi sens a statuat Curtea Constitutionala si prin Decizia nr. 2 din 10 ianuarie 1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 89 din 30 aprilie 1996, cand, solutionand exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 din Legea nr. 81/1993, pe care a admis-o in parte, s-a pronuntat si cu privire la legalitatea incriminarii ca infractiuni a faptelor prevazute la acea data de reglementarea legala in materie, respectiv art. 30 si 31 din Legea nr. 2/1987 privind conservarea, protejarea si dezvoltarea padurilor, exploatarea lor rationala, economica si mentinerea echilibrului ecologic. In esenta, s-a retinut ca sunt satisfacute imperativele principiului legalitatii pedepsei, prevazut la art. 23 alin. (9) din Constitutie, coroborat cu art. 72 alin. (3) lit. f) din legea fundamentala si principiul suprematiei legii. In ceea ce priveste atributia Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului de a preciza pretul in functie de care se determina cuantumul pagubei, s-a retinut ca acest pret nu poate fi altul decat cel stabilit potrivit legii, deci pe baza unui criteriu obiectiv si legal, cu inlaturarea oricarei aprecieri subiective si discretionare, care ar avea semnificatia incalcarii principiului legalitatii incriminarii si suprematiei legii. Prin decizia mentionata Curtea Constitutionala a mai retinut ca "prin competenta Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului de a stabili pretul respectiv nu se poate intelege decat obligatia acestuia de a-l calcula in raport cu parametrii prevazuti de lege. Textul de lege nu confera ministerului atributia de a stabili pretul in mod subiectiv, discretionar, exclusiv in functie de aprecierea sa, ci ii impune obligatia, inerenta unui expert, de a-l calcula in mod concret, ceea ce invedereaza un criteriu obiectiv". Referitor la necesitatea precizarii preturilor negociate in actul de stabilire a pretului mediu, in considerentele deciziei se precizeaza ca teza "se justifica prin aceea ca numai astfel este posibila cenzura judecatoreasca a modului de calcul al pretului de catre minister, ceea ce este necesar tocmai avand in vedere rolul de expert pe care il are ministerul in determinarea pretului". Prin aceeasi decizie s-a stabilit, de asemenea, ca nepublicarea pretului mediu rezultat din negociere nu este o problema de constitutionalitate, deoarece principiul legalitatii pedepsei si suprematiei legii nu presupune necesitatea ca si aceste preturi sa fie publicate, pretul mediu nefiind un element constitutiv al infractiunii, ci numai un criteriu pentru determinarea pagubei de care depinde incriminarea.
    Decizia Curtii Constitutionale nr. 2/1996 are relevanta in cauza de fata, iar cele statuate in aceasta decizie isi mentin valabilitatea, intrucat, desi textele a caror neconstitutionalitate se invoca sunt diferite ca urmare a abrogarii Legii nr. 2/1987 prin Legea nr. 26/1996, problema de fond este aceeasi si in actuala reglementare.
    Chiar in conditiile in care toate elementele constitutive ale infractiunii sunt cuprinse in lege, apare necesara, pentru viitor, publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei a ordinului ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului, prin care stabileste pretul mediu al metrului cub de masa lemnoasa pe picior, aceasta fiind de natura sa asigure deplina precizie privind cunoasterea si aplicarea prevederii legale.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si 25 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

    CURTEA,
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 97 alin. 1, 2 si 4 si ale art. 98 alin. 1, 2 si 4 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, ridicata de Bulzan Gheorghe si de reprezentantul Ministerului Public de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara in Dosarul nr. 4.722/P/1997 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia penala.
    Definitiva.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 23 februarie 1997.

           PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat-asistent,
                              Gabriela Dragomirescu

                                      *

                               OPINIE SEPARATA I

    Solutia de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ce face obiectul prezentei cauze este corecta, intrucat dispozitiile art. 97 alin. 1, 2 si 4 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic sunt constitutionale, astfel cum rezulta din argumentele cuprinse in decizia la care se refera prezenta opinie separata. Exigentele art. 23 alin. (9) din Constitutie, interpretate in lumina documentelor internationale (art. III paragraful 2 al Declaratiei Universale a Drepturilor Omului; art. 15 al Pactului international cu privire la drepturile civile si politice; art. 7 paragraful 1 al Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale), sunt satisfacute de aceste dispozitii legale, fiindca legiuitorul a definit in mod suficient continutul constitutiv al infractiunilor.
    Nu impartasesc insa urmatoarea statuare din finalul considerentelor acestei decizii: "Chiar in conditiile in care toate elementele constitutive ale infractiunii sunt cuprinse in lege, apare necesara, pentru viitor, publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei a ordinului ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului, prin care stabileste pretul mediu al metrului cub de masa lemnoasa pe picior, aceasta fiind de natura sa asigure deplina precizie privind cunoasterea si aplicarea prevederii legale."
    In ceea ce ma priveste, consider ca exista obligatia legala, iar nu numai recomandarea de publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a ordinului ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului prin care este stabilit pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, ordin prevazut la art. 107 alin. 1 din Codul silvic si la art. 5 din Legea nr. 81/1993 privind determinarea despagubirilor in cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afara fondului forestier situate pe terenurile proprietate publica si privata si economiei vanatului.
    Este adevarat ca, astfel cum se arata prin opinia separata a domnului judecator Kozsokar Gabor, nici un text din cuprinsul Codului silvic sau al Legii nr. 81/1993 nu dispune publicarea acestui ordin.
    Cu toate acestea, publicarea ordinului ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nu este conditionata de existenta unei asemenea prevederi exprese in cuprinsul Codului silvic sau al Legii nr. 81/1993, intrucat, potrivit art. 5 lit. F din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al Romaniei, in Partea I a acestuia se publica, intre altele, "actele normative ale organelor de specialitate ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului, potrivit competentei lor stabilite prin lege, adoptate in vederea organizarii executarii legii". Se poate, asadar, observa ca publicarea, nefiind conditionata de existenta unei norme legale exprese care sa dispuna realizarea acesteia, este conditionata doar de o cerinta care se refera la insasi substanta actului normativ, si anume necesitatea ca acel act normativ sa fi fost adoptat "in vederea organizarii executarii legii" - cerinta care, neindoielnic, este indeplinita in cazul ordinul ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului prin care, in baza art. 107 alin. 1 din Codul silvic si a art. 5 din Legea nr. 81/1993, se stabileste pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior.
    In lipsa publicarii acestui ordin, potrivit legii, in Partea I a Monitorului Oficial al Romaniei, se ajunge la situatia ca, astfel cum pe buna dreptate se remarca prin opinia separata a domnului judecator Kozsokar Gabor, nici o persoana - potential autor al unei contraventii sau al unei infractiuni silvice - nu poate avea reprezentarea valorii pagubei ce ar putea fi cauzata de fapta sa si, in consecinta, nici reprezentarea naturii contraventionale ori penale a acesteia.
    Nu impartasesc insa concluzia la care, pornindu-se de la aceasta apreciere justa, se ajunge in mentionata opinie separata, concluzie conform careia dispozitiile art. 97 alin. 1, 2 si 4 din Codul silvic ar fi neconstitutionale, sub cuvant ca legea nici nu stabileste in mod direct, ea insasi, unul dintre elementele esentiale ale infractiunii, nici nu prevede in mod expres ca actul normativ prin care acest element urmeaza a fi stabilit se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei.
    Consider ca - la nivelul legii - sunt satisfacute exigentele principiului constitutional al legalitatii incriminarii ["Nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii" - conform art. 23 alin. (9) din Constitutie], atata timp cat, astfel cum in mod just se arata in considerentele deciziei la care se refera prezenta opinie separata, Parlamentul a definit - in mod suficient - atat autoritatea de reglementare, cat si parametrii pe baza carora aceasta trebuie sa procedeze la efectuarea unor operatiuni matematice, in urma carora sa poata fi stabilit - in mod obiectiv, nediscretionar, fara adaugiri la vointa legiuitorului - pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior. Sunt de acord ca, din punctul de vedere al tehnicii legislative, ar fi fost preferabila indicarea concreta, prin lege, a cuantumului valorii minime a pagubei produse prin infractiune (astfel cum in mod justificat se sugereaza prin opiniile separate ale domnului judecator Costica Bulai si domnului judecator Kozsokar Gabor, tragandu-se insa concluzia neconstitutionalitatii, pe care nu o impartasesc), dar, pe de alta parte, inteleg ca actuala optiune legislativa a fost determinata de dinamismul preturilor in cadrul unei economii de piata si care este supusa reformei, dinamism imposibil de urmat prin succesive modificari legislative realizabile in acelasi ritm.
    Nu ne aflam, asadar, in prezenta unei probleme de neconstitutionalitate a dispozitiilor legale, ci in prezenta unei probleme de organizare a executarii legii de catre autoritatea insarcinata cu aceasta, problema care insa excede atributiilor Curtii Constitutionale. Intr-adevar, potrivit art. 2 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992, republicata, "Curtea Constitutionala nu se poate pronunta asupra modului de [...] aplicare a legii ...".
    Cu toate acestea, includerea in finalul considerentelor deciziei Curtii Constitutionale a unei statuari din care rezulta ca ar fi doar recomandabila, iar nu obligatorie, publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a ordinului ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului poate crea impresia asocierii Curtii Constitutionale la considerarea ca legitima a nepublicarii acestui act normativ si, pe cale de consecinta, mult mai grav, la condamnarea penala a faptuitorilor activitatilor infractionale prevazute la art. 97 alin. 1, 2 si 4 din Codul silvic.
    Intr-adevar, in conditiile in care aceste dispozitii legale sunt constitutionale, este totusi inadmisibila trimiterea in judecata penala si condamnarea acestor faptuitori, daca faptele au fost savarsite mai inainte ca Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului sa fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, ordinul prin care se stabileste pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior. Si aceasta intrucat faptei astfel savarsite ii lipseste unul dintre elementele constitutive ale infractiunii - conform art. 10 alin. 1 lit. d) din Codul de procedura penala -, si anume acela corespunzator laturii subiective. Intr-adevar, faptuitorul nu a avut reprezentarea valorii pagubei produse prin fapta sa si, in consecinta, nu a putut sa prevada rezultatul acesteia, nedistingand astfel intre caracterul contraventional sau infractional al activitatii sale.
    Avand in vedere aceste consecinte, rezulta ca exista obligatia legala de publicare a ordinului prevazut la art. 107 alin. 1 din Codul silvic si la art. 5 din Legea nr. 81/1993, fiindca, in lipsa acestei masuri de organizare a executarii legii, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nu creeaza conditiile, la care este obligat prin lege, pentru aplicarea dispozitiilor de natura penala cuprinse in legislatia silvica. Eventualele dificultati produse, in cadrul unei economii de piata si aflate in reforma, de dinamismul nivelului pretului mediu pentru un metru cub de masa lemnoasa pe picior pot fi surmontate - la acest nivel normativ, inferior celui legislativ - prin modificarea periodica a ordinului prin care se stabileste acest pret, modificare publicata de fiecare data in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, potrivit art. 5 lit. F din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al Romaniei.

                    PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                               LUCIAN MIHAI

                                    *

                             OPINIE SEPARATA II

    Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 97 alin. 1, 2 si 4 si ale art. 98 alin. 1, 2 si 4 din Codul silvic este intemeiata si ar fi trebuit sa fie admisa.
    Normele legale prevazute in cele doua articole sunt norme penale incomplete, in masura in care conditioneaza existenta infractiunii de o anumita valoare a prejudiciului cauzat fondului silvic, valoare pe care o caracterizeaza ca pe un multiplu al pretului mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, fara sa arate care este acest pret. Norma incriminatoare, ramasa astfel incompleta, nu poate functiona decat daca incriminarea este completata printr-o norma din alta lege, care sa prevada care este pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, lege care sa fie in vigoare la data savarsirii faptei.
    Suntem in prezenta, in situatia data, a unor norme penale de referire, al caror specific este faptul ca ele isi subordoneaza in parte continutul, raportandu-se la reglementarea cuprinsa in alta norma, continutul normei de referire urmand sa se intregeasca cu elemente pe care le va procura norma complinitoare la care se adreseaza referirea "Consecinta este ca existenta normei de referire depinde de existenta normei complinitoare si orice modificare a acesteia atrage, implicit, si modificarea normei de referire"*1)
------------
    *1) Vezi Vintila Dongoroz, Drept penal, Bucuresti, 1939, pag. 92.

    Dispozitiile art. 97 si 98 din Codul silvic, ca norme de referinta, nu pot exista si nu pot fi deci aplicate, atata timp cat nu sunt completate printr-o norma care sa stabileasca pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior. Din datele existente la dosarul cauzei, in care s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, rezulta ca nu exista pana in prezent o lege care sa prevada pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, la care textele legale incriminatoare se refera si care ar trebui sa le completeze. Se arata doar ca acest pret este stabilit, potrivit dispozitiei din art. 5 al Legii nr. 81/1993 privind determinarea despagubirilor in cazul unor pagube produse fondului forestier, de catre Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, printr-un act care nu este publicat in Monitorul Oficial al Romaniei.
    Trebuie subliniat insa ca, chiar daca un astfel de act ar exista si ar fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, el n-ar putea servi la completarea normelor penale de referire mentionate. Aceste norme, fiind cuprinse in Codul silvic, deci intr-o lege organica, n-ar putea fi complinite decat tot printr-o dispozitie cuprinsa intr-o lege organica. Altfel se incalca dispozitiile art. 72 alin. (3) lit. f) din Constitutie. Iar fara complinirea normelor prevazute la art. 97 alin. 1, 2 si 4 si la art. 98 alin. 1, 2 si 4 din Codul silvic, acestea ramanand norme incomplete, care nu pot fi aplicate decat cu incalcarea principiului legalitatii incriminarii, fiindca nu poate fi aplicata o norma incriminatoare care nu prevede una dintre conditiile de existenta a infractiunii, iar fapta respectiva nu poate fi considerata incriminata.
    Dispozitiile legale criticate de autorul exceptiei sunt intr-adevar neconstitutionale si vor ramane ca atare atata timp cat nu vor fi completate in conformitate cu Constitutia, iar aplicarea lor in practica, asa cum in mod regretabil organele noastre judiciare sunt obligate sa o faca, impotriva opiniei lor, reprezinta o incalcare a principiului legalitatii incriminarii. Observam, in acest sens, ca, in cauza, atat reprezentantul Ministerului Public, cat si instanta in fata careia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, Curtea de Apel Timisoara - Sectia penala, au fost de parere ca aceasta este intemeiata.
    Principiul legalitatii incriminarii, desi nu este explicit prevazut in Constitutia Romaniei, este prevazut in toate tratatele si conventiile internationale privitoare la drepturile omului. In art. III paragraful 2 al Declaratiei Universale a Drepturilor Omului din 1948 se prevede ca "nimeni nu va fi condamnat pentru actiuni sau omisiuni care, in momentul in care ele au fost comise, nu constituiau un act delictuos potrivit dreptului national sau international". Dispozitii asemanatoare se gasesc in art. 15 al Pactului international cu privire la drepturile civile si politice, adoptat de O.N.U. la 16 mai 1966, precum si in art. 7 pct. 1 al Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, adoptata de Consiliul Europei in 1950, pe care Romania a ratificat-o prin Legea nr. 30/1994. Toate aceste prevederi pot fi invocate, de asemenea, in sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate invocate in speta.

                               Judecator,
                      prof. univ. dr. Costica Bulai

                                   *

                           OPINIE SEPARATA III

    Dispozitiile art. 97 alin. 1, 2 si 3, precum si ale art. 98 alin. 1, 2 si 3 din Codul silvic adoptat prin Legea nr. 26/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 93 din 8 mai 1996, sunt neconstitutionale.
    Art. 97 din Codul silvic incrimineaza "Taierea sau scoaterea din radacini, fara drept, de arbori, puieti sau lastari din fondul forestier national sau de pe terenurile cu vegetatie forestiera prevazute la art. 6, daca valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior sau daca valoarea pagubei este sub aceasta limita, dar fapta a fost savarsita de cel putin doua ori in interval de 2 ani, ...".
    Alin. 2 si 3 ale aceluiasi articol prevad pedepse mai mari pentru cazurile in care valoarea pagubei este de peste 20, respectiv de peste 50 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior.
    Art. 98 din Codul silvic incrimineaza, pe baza acelorasi criterii si cu agravante identice, "Furtul de arbori doborati sau rupti de fenomene naturale, ori de arbori, puieti sau lastari care au fost taiati ori scosi din radacini, cu sau fara drept, din fondul forestier national sau de pe terenurile cu vegetatie forestiera prevazute la art. 6 ...".
    Rezulta din textele de lege citate ca aceste infractiuni se pot savarsi doar cu intentie. Se mai desprinde si faptul ca ele sunt infractiuni de rezultat. Pentru existenta laturii obiective a acestor infractiuni este indispensabila constatarea producerii unei pagube materiale. Nu este suficienta nici simpla constatare a producerii pagubei, ci trebuie stabilita valoarea acesteia, daca a depasit sau nu limita de departajare dintre contraventie si infractiune. Or, aceasta limita a valorii pagubei nu este determinata concret in textele de lege incriminatoare, referindu-se doar generic la valori de 5, de 20, respectiv de 50 de ori mai mari decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior.
    Aceste texte de lege de incriminare se completeaza partial cu dispozitiile art. 5 din Legea nr. 81/1993 privind determinarea despagubirilor in cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afara fondului forestier situate pe terenurile proprietate publica si privata si economiei vanatului. Dupa intrarea in vigoare a Codului silvic art. 5 din Legea nr. 81/1993 mai are aplicabilitate doar in ceea ce priveste determinarea autoritatii competente de a stabili pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, respectiv Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. Se impune si precizarea ca valoarea pagubei cauzate printr-o fapta incriminata ca infractiune, ca o componenta definitorie a laturii obiective a anumitor infractiuni, si valoarea despagubirilor ce pot fi pretinse si acordate nu sunt neaparat identice.
    Nici art. 97 sau 98 din Codul silvic si nici art. 5 din Legea nr. 81/1993 nu impun publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei a pretului mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, stabilit de autoritatea abilitata prin lege, periodic si chiar diferentiat pentru diferite zone ale tarii. In asemenea conditii, nici o persoana, potential autor al unei contraventii sau al unei infractiuni silvice, nu poate avea reprezentarea valorii pagubei pe care ar putea-o cauza fapta sa si daca aceasta atrage dupa sine raspunderea contraventionala ori penala.
    Art. 97 alin. 1, 2 si 3 si art. 98 alin. 1, 2 si 3 din Codul silvic, datorita nedefinirii concrete si complete a unui element esential al infractiunilor pentru care stabilesc pedepse, incalca principiul legalitatii incriminarii, inscris in art. 23 alin. (9) din Constitutie, potrivit caruia "Nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii".
    In speta intereseaza constitutionalitatea stabilirii pedepsei, respectiv a incriminarii unei anumite fapte. In aceasta privinta, norma citata din legea noastra fundamentala, inainte de toate face trimitere la dispozitiile legale din partea generala a Codului penal. In aceste dispozitii putem gasi conditiile, in general, indispensabile pentru incriminarea unei anumite fapte. Punctul de pornire in orice analiza trebuie sa fie definitia infractiunii, data la art. 17 din Codul penal, in sensul ca:
    "Art. 17 - Infractiunea este fapta care prezinta pericol social, savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala.
    Infractiunea este singurul temei al raspunderii penale."
    Calificarea prin legea penala a unei anumite fapte drept infractiune presupune indicarea concreta si univoca a tuturor elementelor acesteia. Conditia incriminarii doar a faptelor savarsite cu vinovatie impune examinarea cerintelor art. 19 din Codul penal. Infractiunile silvice putand fi savarsite doar cu intentie, trebuie avute in vedere prevederile art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a) si b) din Codul penal, potrivit carora:
    "Art. 19 - [...]
    1. Fapta este savarsita cu intentie, cand infractorul:
    a) prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin savarsirea acelei fapte;
    b) prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui."
    Coroborand aceste reglementari din legea penala generala cu dispozitiile legale atacate, din Codul silvic, se impune concluzia ca nici un autor al unor fapte indreptate impotriva patrimoniului forestier nu poate fi considerat ca a actionat cu intentie, daca nu a avut posibilitatea de a cunoaste acele elemente pe baza carora putea sa prevada, si sa doreasca ori sa accepte, rezultatul faptei sale sub aspectul valorii pagubei cauzate, element definitoriu al infractiunii pentru a carei savarsire ar urma sa fie tras la raspundere penala.
    Conditiile si temeiurile legale ale stabilirii pedepsei nefiind indeplinite prin formularea textelor art. 97 alin. 1, 2 si 3 si ale art. 98 alin. 1, 2 si 3 din Codul silvic, nu sunt indeplinite nici cerintele imperative ale art. 23 alin. (9) din Constitutie.

                                Judecator,
                              Kozsokar Gabor