DECIZIE Nr.
260 din 6 martie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 129 alin. 5 din Codul de procedura
civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 379 din 19 mai 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 129 alin. 5 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată de Ioan Călin în Dosarul nr. 646/297/2006 al
Tribunalului Botoşani - Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi
acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstitutionalitate, apreciind că textul de lege
criticat nu contravine principiului imparţialităţii justiţiei, ci, dimpotrivă,
constituie o garanţie a dreptului părţii la un proces echitabil.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 20 noiembrie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 646/297/2006, Tribunalul Botoşani - Secţia civilă a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a prevederilor art.
129 alin. 5 din Codul de procedură civilă.
Excepţia a fost ridicată într-o cauză având ca obiect
un recurs civil.
In motivarea excepţiei de neconstitutionalitate se susţine că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale,
întrucât prin exercitarea de către judecători a rolului activ prevăzut de lege
se aduce atingere principiului constituţional al imparţialităţii justiţiei şi
dreptului la apărare al părţilor.
Tribunalul Botoşani -
Secţia civilă opinează că excepţia de
neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece exercitarea de către
judecători a rolului activ serveşte aflării adevărului, ca premisă a
soluţionării corecte a cauzelor.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că textul de lege criticat este constituţional, deoarece înfăptuirea justiţiei
nu este posibilă fără cunoaşterea situaţiei de fapt reale, iar această
cunoaştere nu este posibilă fără exercitarea rolului activ al instanţei de
judecată.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
celor ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstitutionalitate.
Obiectul excepţiei îl
constituie prevederile art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă, care au
următorul cuprins: „Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate
mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului
în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în
scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. Ei vor putea ordona
administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părţile se
împotrivesc."
Excepţia este raportată la prevederile constituţionale
ale art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 44 privind dreptul de
proprietate privată şi art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei.
Examinând excepţia, Curtea observă că legiuitorul român
a optat pentru instituirea rolului activ al judecătorului în procesul civil,
pornind de la premisa că justiţia constituie un serviciu public al cărui scop
este nu numai soluţionarea conflictelor dintre părţi, ci şi restabilirea
ordinii de drept, ceea ce este în deplină concordanţă cu prevederile art. 124
din Constituţie referitor la înfăptuirea justiţiei. Pe de altă parte însă,
intervenţia judecătorului în virtutea rolului său activ este limitată de
principiul disponibilităţii.
Pornind de la aceste considerente, Curtea constată că
nu poate fi reţinută critica privind încălcarea dreptului la apărare al
părţilor, între modalităţile în care rolul activ al judecătorului se poate
manifesta înscriindu-se, de exemplu, şi încuviinţarea probelor după trecerea
termenului stabilit de lege, în situaţia când partea nu a solicitat proba din
neştiinţă sau din cauza lipsei de pregătire. Totodată, consacrarea rolului
activ al judecătorului are ca scop asigurarea unui echilibru procesual între
părţi şi respectarea principiului egalităţii acestora.
In final, Curtea constată că
autorul excepţiei este de fapt nemulţumit de modul în care instanţa de judecată
şi-a exercitat rolul activ, aceasta încălcând, în opinia sa, art. 44 din
Constituţie referitor la dreptul de proprietate privată, aspect care nu poate
face însă obiectul controlului de constituţionalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstitutionalitate a
dispoziţiilor art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată
de Ioan Călin în Dosarul nr. 646/297/2006 al Tribunalului Botoşani - Secţia
civilă.
Definitivă şi general
obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 martie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu