DECIZIE   Nr. 257 din 17 iunie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 337 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 653 din 20 iulie 2004

    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Nicoleta Grigorescu   - procuror
    Florentina Geangu     - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 337 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Galmopan" - S.A. din Galati in Dosarul nr. 3.015/P/2003 al Tribunalului Galati - Sectia penala.
    La apelul nominal raspund autoarea exceptiei, Societatea Comerciala "Galmopan" - S.A., prin consilier juridic Pavel Langa, partea Nitu Andronache, prin avocat Sorin Ciocoiu, partile Valentin Angheluta, Panaite Pintilie si Vasilica Voicu, personal, lipsa fiind partile Maria Carcota si Emilia Barsan, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Cauza fiind in stare de judecata, presedintele acorda cuvantul pe fond.
    Autoarea exceptiei, prin reprezentantul sau, solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulata, aratand ca dispozitiile art. 337 din Codul de procedura penala incalca prevederile art. 21 si 124 din Constitutie, republicata, prin aceea ca lasa la aprecierea organelor de urmarire penala extinderea procesului penal fata de alte persoane.
    Reprezentantul partii Nitu Andronache solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata aratand ca dispozitiile legale criticate sunt in concordanta cu prevederile constitutionale ale art. 131, referitoare la rolul procurorului, de aparator al intereselor generale ale societatii si al ordinii de drept.
    Partile Angheluta Valentin si Pintilie Panaite solicita, de asemenea, respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata.
    Partea Vasilica Voicu solicita admiterea exceptiei astfel cum a fost formulata de autoarea acesteia.
    Avand cuvantul pe fond, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, invocand jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 19 februarie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 3.015/P/2003, Tribunalul Galati - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 337 din Codul de procedura penala. Exceptia a fost ridicata de Societatea Comerciala "Galmopan" - S.A. din Galati, intimata - parte civila in dosarul mentionat.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea acesteia sustine ca dispozitiile art. 337 din Codul de procedura penala, referitoare la extinderea procesului penal cu privire la alte persoane, incalca dreptul la aparare al partilor si dreptul la un proces echitabil, deoarece lasa la latitudinea procurorului extinderea procesului penal fata de alte persoane, indiferent de probele ce se obtin in timpul cercetarii judecatoresti. Se incalca astfel, in opinia autoarei exceptiei, si dreptul de acces liber la justitie.
    Tribunalul Galati - Sectia penala considera ca exceptia este neintemeiata. Astfel, se apreciaza ca dispozitiile legale criticate nu ingradesc accesul liber la justitie, intrucat exercitarea dreptului la actiune in justitie, pentru apararea unui interes legitim, nu este echivalenta cu exercitarea functiei de acuzare, inclusiv cu extinderea acuzarii in procesul penal. Rolul procurorului in procesul penal corespunde cu prevederile art. 131 alin. (1) din Constitutie, republicata, potrivit carora, in activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor. Se apreciaza, de asemenea, ca dispozitiile art. 337 din Codul de procedura penala nu contravin nici prevederilor art. 126 alin. (1) din Constitutie, republicata, deoarece infaptuirea justitiei prin instantele judecatoresti are semnificatia judecarii unei cauze penale in limitele prevazute in actul de sesizare. Mai mult, persoana nemultumita de solutia data de organul judiciar are la dispozitie mai multe modalitati de a contesta solutia, reglementate de dispozitiile art. 278 si in special ale art. 278^1, introdus prin Legea nr. 281/2003.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, iar in conformitate cu prevederile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Arata in acest sens ca prerogativa incredintata procurorului, in ceea ce priveste extinderea procesului penal cu privire la alte persoane, este in perfecta concordanta cu prevederile art. 131 alin. (1) din Constitutie, republicata, referitoare la rolul Ministerului Public in activitatea judiciara, fiind firesc ca procurorul, care are initiativa punerii in miscare a actiunii penale in cazurile in care aceasta este pornita din oficiu, iar nu partea civila sa poata solicita extinderea procesului penal, in conditiile art. 337 alin. 1 din Codul de procedura penala. Normele criticate respecta, in opinia Guvernului, accesul liber la justitie, existand garantii procesuale prin intermediul carora persoana vatamata intr-un interes legitim, prin actele procurorului, se poate adresa justitiei. De asemenea, in cazul in care instanta de judecata gaseste neintemeiata cererea de extindere a procesului penal si procedeaza conform dispozitiilor art. 337 din Codul de procedura penala (fie judecand cauza cu privire la acea persoana, fie revenind asupra extinderii sau dispunand trimiterea cauzei la procuror), partea nemultumita poate exercita impotriva acestor hotarari judecatoresti caile de atac prevazute de Codul de procedura penala.
    Se mai arata ca dispozitiile procesuale penale criticate nu contravin nici prevederilor art. 124 si art. 126 alin. (1) din Constitutie, republicata, deoarece infaptuirea justitiei in numele legii si prin instantele judecatoresti are, in materie penala, semnificatia judecarii cauzei de catre instanta cu excluderea oricarei alte autoritati, insa in limitele prevazute in actul de sesizare.
    In concluzie, Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
    Avocatul Poporului arata ca, in ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 337 din Codul de procedura penala fata de prevederile art. 21 din Constitutie, republicata, aceasta este neintemeiata, intrucat procedura extinderii procesului penal cu privire la alte persoane este aplicata doar in cazul in care procesul penal este pornit din oficiu. Or, daca rechizitoriul dat de procuror, ca act de sesizare, stabileste limitele judecatii (faptele si persoanele trimise in judecata), extinderea acestor limite in cursul judecatii se face tot prin actul de vointa al procurorului, iar atunci cand acesta nu considera necesara extinderea procesului penal cu privire la o alta persoana, care nu era aratata in actul de sesizare, instanta nu poate efectua aceasta extindere. O asemenea prerogativa este conforma cu rolul procurorului in procesul penal, in perfecta concordanta cu prevederile art. 131 din Constitutie, republicata. Se mentioneaza totodata ca impotriva refuzului procurorului de extindere a procesului penal la alte persoane se poate formula plangere in justitie, potrivit prevederilor art. 278^1 din Codul de procedura penala, iar hotararea pronuntata de instanta cu privire la plangerea facuta conform art. 278^1 din Codul de procedura penala poate, la randul ei, sa fie atacata cu recurs de orice persoana interesata ale carei interese legitime au fost vatamate.
    In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 337 din Codul de procedura penala fata de prevederile art. 126 din Constitutie, republicata, se apreciaza, de asemenea, ca aceasta este neintemeiata. In cazul refuzului procurorului de a cere extinderea procesului penal la alte persoane decat cele indicate in actul de sesizare a instantei, procurorul nu face un act de justitie, in sensul prevederilor art. 126 din Constitutie, republicata. Instanta de judecata este cea care se pronunta atat in fond, cat si in cazul exercitarii recursului de catre persoana nemultumita de solutia pronuntata.
    In concluzie, Avocatul Poporului considera ca dispozitiile art. 337 din Codul de procedura penala sunt constitutionale.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei il constituie dispozitiile art. 337 din Codul de procedura penala, avand urmatorul continut: "In cursul judecatii, cand se descopera date cu privire la participarea si a unei alte persoane la savarsirea faptei prevazute de legea penala pusa in sarcina inculpatului sau date cu privire la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala de catre o alta persoana, dar in legatura cu fapta inculpatului, procurorul poate cere extinderea procesului penal cu privire la acea persoana.
    Daca instanta gaseste cererea intemeiata, o admite si procedeaza potrivit dispozitiilor art. 336, care se aplica in mod corespunzator."
    Desi autoarea exceptiei nu indica textele din Constitutie carora le contravin dispozitiile legale criticate, din motivarea exceptiei rezulta ca acestea ar aduce atingere dreptului de acces liber la justitie si dreptului la un proces echitabil, garantate de art. 21 din Constitutie, dreptului la aparare prevazut in art. 24 din Legea fundamentala si principiului potrivit caruia justitia se infaptuieste in numele legii, inscris in prevederile constitutionale ale art. 124 alin. (1).
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea constata ca nu poate fi primita nici una dintre criticile formulate de autoarea exceptiei de neconstitutionalitate.
    Astfel, Curtea retine ca procedura extinderii procesului penal cu privire la alte persoane, reglementata de normele criticate, este aplicabila doar in cazul in care procesul penal este pornit din oficiu, prin rechizitoriu, de catre procuror (in cazul pornirii procesului penal la plangerea prealabila a persoanei vatamate aceasta avand posibilitatea chemarii in judecata, in limitele prevazute la art. 279 din Codul de procedura penala, a persoanei vinovate). Aceasta procedura este in concordanta cu prevederile art. 131 alin. (1) din Constitutie, republicata, referitoare la rolul Ministerului Public, potrivit carora "In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor". Corespunzator acestor atributii constitutionale, Ministerul Public este singurul indreptatit sa ceara extinderea procesului penal, asa cum este singurul care intocmeste actul de acuzare, in cazurile in care procesul penal este pornit din oficiu. Aceasta simetrie juridica respecta accesul liber la justitie, contrar sustinerilor autoarei exceptiei, deoarece impotriva masurilor si actelor efectuate de procuror se poate formula plangere in justitie potrivit art. 278^1 din Codul de procedura penala, respectandu-se astfel dreptul de acces liber la justitie al oricarei persoane.
    Curtea mai retine ca prevederile criticate nu incalca dreptul la un proces echitabil, reglementat de art. 21 alin. (3) din Constitutie, republicata, si nici dreptul la aparare, reglementat de prevederile constitutionale ale art. 24. Astfel, in cazul in care instanta de judecata gaseste intemeiata cererea de extindere a procesului penal si procedeaza conform dispozitiilor art. 336 din Codul de procedura penala (fie judecand cauza si cu privire la acea persoana, daca procurorul declara ca pune in miscare actiunea penala, fie revenind asupra extinderii ori dispunand trimiterea la procuror, atunci cand procurorul declara ca nu pune in miscare actiunea penala, dar cere trimiterea cauzei la procuror in conditiile art. 333 din Codul de procedura penala), partea nemultumita poate exercita impotriva acestor hotarari judecatoresti caile de atac prevazute de Codul de procedura penala, putandu-se prevala de toate garantiile procesuale care conditioneaza un proces echitabil.
    Curtea mai constata ca dispozitiile art. 337 din Codul de procedura penala nu contravin prevederilor art. 124 alin. (1) din Legea fundamentala, intrucat infaptuirea justitiei in numele legii are semnificatia, in speta, a judecarii cauzei penale in limitele actului de sesizare, persoana nemultumita de solutiile adoptate de organele judiciare avand la dispozitie suficiente modalitati de contestare a acestora, folosind caile de atac.
    De altfel, dispozitiile art. 337 din Codul de procedura penala au mai facut obiectul controlului de constitutionalitate, Curtea Constitutionala stabilind, in repetate randuri, ca aceste dispozitii sunt conforme prevederilor Legii fundamentale (Decizia nr. 18 din 18 ianuarie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 149 din 26 martie 2001, Decizia nr. 256 din 20 septembrie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 838 din 27 decembrie 2001, Decizia nr. 307 din 15 noiembrie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 108 din 8 februarie 2002, Decizia nr. 336 din 29 noiembrie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 29 din 17 ianuarie 2002, Decizia nr. 195 din 27 iunie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 576 din 5 august 2002, Decizia nr. 221 din 11 iulie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 725 din 4 octombrie 2002).
    Intrucat nu au intervenit elemente noi care sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, considerentele si solutia adoptata prin deciziile mentionate isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.d) si alin. (3) si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 337 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Galmopan" - S.A. din Galati in Dosarul nr. 3.015/P/2003 al Tribunalului Galati - Sectia penala.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 17 iunie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Florentina Geangu