DECIZIE   Nr. 249 din 23 noiembrie 2000

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societatilor comerciale ce detin in administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apa

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 97 din 26 februarie 2001

    Lucian Mihai           - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Ioan Muraru            - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Gabriela Ghita         - procuror
    Mihai Paul Cotta       - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societatilor comerciale ce detin in administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apa, exceptie ridicata de Societatea de Investitii Financiare Banat-Crisana in Dosarul nr. 351/2000 al Tribunalului Arad - Sectia comerciala si de contencios administrativ, avand ca parti pe autorul exceptiei si Societatea Comerciala "Arno" - S.A. din Arad.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca fiind neintemeiata, avand in vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 24 mai 2000, pronuntata in Dosarul nr. 351/2000, Tribunalul Arad - Sectia comerciala si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societatilor comerciale ce detin in administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apa, exceptie ridicata de Societatea de Investitii Financiare Banat-Crisana.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca prin reglementarile cuprinse in ordonanta de urgenta criticata Guvernul a dispus in mod abuziv ca terenurile agricole sa fie scoase din capitalul social al societatilor comerciale, astfel ca a fost incalcat dreptul sau de proprietate asupra actiunilor, drept protejat de art. 41 din Constitutie. Totodata autorul exceptiei sustine ca prin Hotararea Guvernului nr. 746/1991 a dobandit in proprietate actiuni aferente valorii terenurilor agricole, iar conform art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198/1999 s-a dispus scoaterea acestor terenuri din capitalul social, ceea ce ii produce un prejudiciu prin diminuarea numarului actiunilor la Societatea Comerciala "Arno" - S.A. din Arad. In acest mod se considera ca a fost incalcat art. 41 alin. (2) din Constitutie.
    Tribunalul Arad - Sectia comerciala si de contencios administrativ, exprimandu-si opinia, considera ca exceptia este neintemeiata, intrucat procedura de reducere a capitalului social al societatii comerciale a urmat dispozitiile art. 202 pct. 2 lit. b) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, fiind dispusa legal prin hotararea adunarii generale a actionarilor societatii comerciale. De asemenea, instanta de judecata face referire la dispozitiile art. 3 si 4 din Hotararea Guvernului nr. 746/1991, precum si la prevederile art. 25 din Legea nr. 16/1994, din care rezulta, in opinia sa, ca textul criticat pentru neconstitutionalitate "este in concordanta cu stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole in favoarea proprietarilor persoane fizice" si deci cu prevederile Constitutiei, care ocrotesc dreptul de proprietate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta nr. 198/1999 este neintemeiata, intrucat aceste dispozitii nu aduc atingere dreptului de proprietate privata, garantat de art. 41 din Legea fundamentala. Se mentioneaza in continuare ca Hotararea Guvernului nr. 746/1991 privind stabilirea valorii de patrimoniu a terenurilor agricole in vederea aplicarii art. 36 si 38 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, invocata de reclamanta in sustinerea exceptiei, "cuprinde dispozitii privind majorarea capitalului social al societatilor comerciale agricole cu valoarea terenurilor aflate in proprietatea acestora". In consecinta, "aceste dispozitii nu pot constitui temeiul legal pentru majorarea capitalului social al societatilor comerciale agricole, foste intreprinderi agricole de stat, cu valoarea terenurilor agricole aflate in exploatarea acestora, a caror situatie juridica nu a fost clarificata". De asemenea, cu privire la aceste terenuri, "Legea privatizarii societatilor comerciale nr. 58/1991 prevede, la art. 75, ca din masa capitalului social al societatii comerciale supus distribuirii catre Fondul Proprietatii Private (reorganizat si transformat in societati de investitii financiare) si Fondul Proprietatii de Stat se exclude capitalul aferent actiunilor emise in conditiile prevazute la art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991". In concluzie, considera Guvernul, "nici valoarea terenurilor agricole apartinand persoanelor fizice carora li s-a stabilit calitatea de actionar in temeiul art. 36 si 38 din Legea nr. 18/1991 nu a fost inclusa in capitalul supus distribuirii catre Fondul Proprietatii de Stat si Fondul Proprietatii Private".
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societatilor comerciale ce detin in administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apa, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 607 din 13 decembrie 1999, care au urmatorul cuprins: "Terenurile agricole si terenurile aflate permanent sub luciu de apa nu fac parte din capitalul social al societatilor comerciale prevazute la art. 1 si 2."
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca textul criticat contravine prevederilor art. 41 alin. (2) din Constitutie, dar, analizand continutul motivarii, Curtea constata ca in realitate s-a avut in vedere incalcarea numai a prevederilor alin. (2) teza intai din art. 41, potrivit carora "Proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular".
    Examinand prevederile ordonantei criticate pentru neconstitutionalitate si dispozitia constitutionala invocata, Curtea retine ca intre aceste texte nu exista nici o contradictie. De altfel, art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198/1999 nu cuprinde propriu-zis o dispozitie, o norma de conduita, ci din formularea sa rezulta ca se face o constatare in sensul clarificarii situatiei terenurilor agricole si a terenurilor aflate permanent sub luciu de apa, stabilindu-se ca acestea "[...] nu fac parte din capitalul social al societatilor comerciale prevazute la art. 1 si 2". De aceea nu se poate sustine ca textul criticat incalca dreptul de proprietate al autorului exceptiei, care in realitate nici nu a avut un drept de proprietate asupra terenurilor respective. Acesta nu detine un drept de proprietate asupra bunurilor societatii comerciale, ci doar actiuni care ii confera un drept de creanta asupra patrimoniului societatii respective.
    Analizand textul criticat pentru neconstitutionalitate, Curtea constata ca acesta se integreaza intr-un context legislativ care nu a stabilit existenta dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si asupra celor aflate sub luciu de apa in favoarea societatilor comerciale care le exploatau, in mare parte, tocmai datorita necesitatii de a se clarifica situatia juridica a acestor terenuri, in perspectiva masurilor reparatorii avute in vedere de legiuitor inca de la inceput.
    Astfel, din examinarea actelor normative care, succesiv, au cuprins reglementari privind situatia juridica a terenurilor agricole si a celor aflate sub luciu de apa, Curtea observa ca aceste terenuri nu au fost, in mod legal, incluse in capitalul social al societatilor comerciale agricole.
    Chiar daca Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 98 din 8 august 1990, a prevazut ca "Bunurile din patrimoniul societatilor comerciale sunt proprietatea acestora, cu exceptia celor dobandite cu alt titlu", aceasta dispozitie legala nu poate fi disociata, in ceea ce priveste situatia terenurilor agricole si a celor aflate sub luciu de apa, de reglementarile speciale intervenite dupa anul 1989 pentru clarificarea complexei probleme a situatiei juridice a acestor terenuri. In acest sens, prin Legea nr. 9/1990 privind interzicerea temporara a instrainarii terenurilor prin acte intre vii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 95 din 1 august 1990, se stabilise deja ca "pana la adoptarea unei noi reglementari legale privind regimul fondului funciar se interzice instrainarea, prin acte intre vii, a terenurilor de orice fel, situate inauntrul sau in afara localitatilor".
    Ulterior, prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, s-a reglementat situatia terenurilor aflate in intravilanul si extravilanul localitatilor, inclusiv a celor agricole, prevazandu-se si posibilitatea instrainarii acestora prin acte juridice intre vii, conditionat de exercitarea dreptului de preemtiune al statului prin Agentia pentru Dezvoltare si Amenajare Rurala, care insa nu s-a mai infiintat. Aceasta lege este inca in curs de aplicare, in conditiile in care a intervenit si Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 8, din 12 ianuarie 2000. De altfel, unele dispozitii ale Legii nr. 1/2000 privesc in mod direct reconstituirea dreptului de proprietate al vechilor proprietari pe terenuri "aflate in patrimoniul societatilor comerciale pe actiuni cu profil agricol sau al altor societati comerciale care au in patrimoniu terenuri agricole". De asemenea, art. 18 din Legea nr. 1/2000 prevede in mod explicit ca "Terenurile agricole aflate in patrimoniul societatilor comerciale cu profil agricol si in administrarea regiilor autonome si a societatilor nationale cu profil agricol, dupa restituirea in natura in conformitate cu dispozitiile art. 8 si ale art. 14 - 16 din prezenta lege, raman proprietate privata a statului", terenurile respective continuand sa fie in "exploatarea societatilor comerciale pe actiuni si a regiilor autonome si societatilor nationale cu profil agricol in patrimoniul carora se afla si se evidentiaza ca atare in cadastrul agricol".
    In afara acestor acte normative, care privesc direct situatia juridica a terenurilor detinute de societatile comerciale, sunt concludente, de asemenea, si dispozitiile Legii arendarii nr. 16/1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 91 din 7 aprilie 1994, conform carora fostilor proprietari de terenuri agricole, actionari ai societatilor comerciale agricole, li s-a permis sa opteze pentru a deveni locatori, dar in urma modificarilor aduse acestor prevederi prin Legea nr. 58/1995 pentru modificarea si completarea art. 25 din Legea arendarii nr. 16/1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 124 din 21 iunie 1995, si prin Legea nr. 65/1998 pentru modificarea si completarea Legii arendarii nr. 16/1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 126 din 26 martie 1998, s-a reglementat dreptul lor de a-si redobandi terenurile in natura. De asemenea, prin Legea nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 102 din 4 martie 1998, a devenit posibila instrainarea prin acte intre vii a terenurilor proprietate privata, indiferent de titularul lor.
    Este relevant totodata ca art. 75 din Legea nr. 58/1991 cu privire la privatizarea societatilor comerciale, in prezent abrogata, preciza, referitor la capitalul social al societatilor comerciale aferent actiunilor emise in conditiile prevazute la art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 (text care se referea tocmai la beneficiarii masurilor reparatorii dispuse prin aceasta lege, ale caror terenuri se aflau in administrarea unitatilor agricole de stat), ca acesta se exclude din masa capitalului supus distribuirii catre Fondurile Proprietatii Private (antecesoare ale Societatilor de Investitii Financiare, dintre care se numara si autorul exceptiei) si Fondul Proprietatii de Stat. Pe de alta parte, conform Legii nr. 58/1991, actiunile corespunzatoare capitalului social al fiecarei societati comerciale au fost repartizate procentual intre Fondul Proprietatii de Stat si fostele fonduri ale proprietatii private, transformate ulterior in societati de investitii financiare, acest raport ramanand neschimbat si in conditiile aplicarii ordonantei criticate pentru neconstitutionalitate.
    Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198/1999, stabilind prin Decizia nr. 206 din 17 octombrie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 653 din 13 decembrie 2000 ca acestea sunt constitutionale.
    Intrucat in cauza nu au intervenit elemente noi, de natura sa modifice aceasta jurisprudenta, Curtea urmeaza sa respinga exceptia.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198/1999, exceptie ridicata de Societatea de Investitii Financiare Banat-Crisana in Dosarul nr. 351/2000 al Tribunalului Arad - Sectia comerciala si de contencios administrativ.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 23 noiembrie 2000.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent,
                              Mihai Paul Cotta