DECIZIE Nr. 248 din 17 iunie 1997
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 330^1,
ale art. 330^3 si ale art. 330^4 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 302 din 5 noiembrie 1997
Ioan Muraru - presedinte
Costica Bulai - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Victor Dan Zlatescu - judecator
Raul Petrescu - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol, pronuntarea asupra recursului declarat de Popescu Octavian, Popescu
Mirela si Popescu Codru-Dragomir impotriva Deciziei Curtii Constitutionale nr.
40 din 27 februarie 1997*).
-----------------
*) Decizia Curtii Constitutionale nr. 40 din 27 februarie 1997 a fost
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 286 din 22 octombrie
1997.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 5 iunie 1997, in prezenta
reprezentantului Ministerului Public si in lipsa partilor legal citate, si au
fost consemnate in incheierea de la acea data, cand Curtea, avand nevoie de
timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de 12 iunie 1997 si
apoi, datorita imposibilitatii intrunirii completului, pentru data de 17 iunie
1997.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Curtea Suprema de Justitie - Sectia civila, prin Incheierea din 14 ianuarie
1997, a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a
art. 330^1, art. 330^3 si a art. 330^4 din Codul de procedura civila, ridicata
de Popescu Octavian, Popescu Mirela si Popescu Codru-Dragomir.
Prin Decizia nr. 40 din 27 februarie 1997, Curtea Constitutionala a respins
ca vadit nefondata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.
330^1, art. 330^3 si ale art. 330^4 din Codul de procedura civila. Aceasta
solutie s-a fundamentat pe Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, ramasa definitiva
prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, prin care s-a statuat ca
dispozitiile art. 330^3 din Codul de procedura civila sunt constitutionale. Cat
priveste exceptia de neconstitutionalitate a art. 330^1 din Codul de procedura
civila, s-a retinut ca aceasta este lipsita de obiect ca urmare a modificarii
textului prin Legea nr. 17 din 17 februarie 1997.
Impotriva Deciziei Curtii Constitutionale nr. 40 din 27 februarie 1997 au
declarat recurs, in termen legal, Popescu Octavian, Popescu Mirela si Popescu
Codru-Dragomir, pentru urmatoarele motive: Decizia nr. 40 din 27 februarie 1997
a fost pronuntata fara citarea partilor; dispozitiile art. 330^1, art. 330^3 si
ale art. 330^4 din Codul de procedura civila si cele ale art. 24 din Legea nr.
112/1995 sunt vadit neconstitutionale, deoarece incalca principiul egalitatii
armelor, in sensul ca dreptul de a introduce recurs in anulare este rezervat
numai procurorului general, "nefiind la indemana celorlalti
cetateni", iar exercitiul acestui drept "lasa un evident aspect de
subiectivism, concretizat in ultima perioada prin promovarea acestui recurs la
cererea chiriasilor", si motivele prevazute de lege pentru declararea
recursului in anulare "se regasesc la alte cai de atac ce sunt la
dispozitia partilor".
Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, intrucat exceptia a fost
respinsa ca vadit nefondata, s-au solicitat puncte de vedere celor doua Camere
ale Parlamentului si Guvernului.
Nici una dintre autoritatile mentionate nu a comunicat puncte de vedere
pana la pronuntare.
CURTEA,
avand in vedere decizia atacata, motivele de recurs invocate, raportul intocmit
de judecatorul-raportor, prevederile art. 330^1 si ale art. 330^3 din Codul de
procedura civila, raportate la dispozitiile Constitutiei si ale Legii nr.
47/1992, constata urmatoarele:
Primul motiv de recurs, referitor la necitarea partilor la judecata in
fond, este neintemeiat si urmeaza a fi respins. Legea nr. 47/1992 privind
organizarea si functionarea Curtii Constitutionale prevede la art. 24 alin. (2)
ca, atunci cand exceptia de neconstitutionalitate este vadit nefondata, solutia
se adopta cu unanimitatea voturilor completului de judecata, fara citarea
partilor. Impotriva deciziei se poate exercita calea de atac a recursului, care,
in toate cazurile, se solutioneaza cu citarea partilor si a Ministerului
Public, asigurandu-se in felul acesta posibilitatea pentru parti de a-si
formula apararile in fata Curtii Constitutionale.
Nici cel de-al doilea motiv de recurs nu este intemeiat si urmeaza a fi
respins.
Recurentii sustin ca dispozitiile art. 330^1, art. 330^3 si ale art. 330^4
din Codul de procedura civila incalca principiul egalitatii armelor, iar
exercitarea caii de atac a recursului in anulare numai de catre procurorul general,
nu si de catre ceilalti cetateni, creeaza posibilitati de subiectivism.
Se sustine si ca motivele prevazute de lege pentru declararea recursului in
anulare se regasesc la alte cai de atac ce sunt la dispozitia tuturor partilor.
Se observa ca argumentele formulate in demonstrarea neconstitutionalitatii
textelor mentionate privesc, in realitate, dispozitiile art. 330 din Codul de
procedura civila, care reglementeaza dreptul procurorului general de a declara
recurs in anulare. Or, Curtea, prin Incheierea de sesizare din 14 ianuarie
1997, a fost investita cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 330^1, art.
330^3 si a art. 330^4 din cod. Rezulta ca exceptia de neconstitutionalitate a
art. 330 din Codul de procedura civila si cea privind dispozitiile art. 24 din
Legea nr. 112/1995 sunt ridicate pentru prima data in fata Curtii, in recurs.
Potrivit art. 144 lit. c) din Constitutie, Curtea Constitutionala hotaraste
"asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind
neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor".
Rezulta, pe cale de interpretare, ca ea nu hotaraste asupra exceptiilor de
neconstitutionalitate ridicate direct in fata ei. Solutia contrara nu poate fi
primita si pentru faptul ca astfel s-ar incalca prevederile art. 23 alin. (5)
din Legea nr. 47/1992, in sensul carora, in fata instantei judecatoresti,
partile sunt in drept sa dezbata exceptia, depunand dovezile si probele pe care
le cred de cuviinta si exercitandu-si astfel drepturile procesuale ce le apartin,
ca in orice cauza pendinte pe rolul unei instante judecatoresti. In finalul
acestei faze de dezbatere contradictorie, instanta insasi este obligata sa-si
exprime opinia cu privire la exceptia de neconstitutionalitate si sa sesizeze,
prin incheiere, Curtea Constitutionala. Daca aceste reguli se refera la
conditiile in care poate fi sesizata Curtea pentru judecata in fond, este
limpede ca ele nu pot fi eludate in cazul in care Curtea solutioneaza pricina
in recurs. Ceea ce imperativ nu este admisibil la judecata in fond nu poate
deveni admisibil ca urmare a exercitarii caii de atac a recursului.
Admiterea posibilitatii de a invoca exceptia de neconstitutionalitate
pentru prima data in recursul declarat la Curtea Constitutionala ar inlesni
exercitarea abuziva a caii de atac de acela care, nesocotind legea, ar pune
instanta in situatia de a se pronunta in legatura cu noi probleme litigioase ce
nu au fost avute in vedere la judecata in fond.
In sensul celor aratate sunt si deciziile Curtii Constitutionale nr. 97 din
24 octombrie 1995 si nr. 77 din 25 iunie 1996, publicate in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 8 din 17 ianuarie 1996 si, respectiv, nr. 165 din 26
iulie 1996.
Pentru motivele aratate, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin.
(2) din Constitutie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 25 si al art. 26
din Legea nr. 47/1992,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Popescu Octavian, Popescu Mirela si Popescu
Codru-Dragomir impotriva Deciziei Constitutionale nr. 40 din 27 februarie 1997.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica din 17 iunie 1997.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU
Magistrat asistent,
Gabriela Dragomirescu