DECIZIE   Nr. 246 din 17 iunie 1997

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a art. 330, art. 330^1, art. 330^3 si a art. 330^4 din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN:            MONITORUL OFICIAL  NR. 287 din 23 octombrie 1997

    Ioan Muraru            - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Victor Dan Zlatescu    - judecator
    Raul Petrescu          - procuror
    Gabriela Dragomirescu  - magistrat-asistent

    Pe rol, pronuntarea asupra recursului declarat de Popovici Petre Constantin impotriva Deciziei Curtii Constitutionale nr. 40 din 27 februarie 1997*).
---------
    *) Decizia Curtii Constitutionale nr. 40 din 27 februarie 1997 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 286 din 22 octombrie 1997.

    Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 5 iunie 1997, in prezenta reprezentantului Ministerului Public si in lipsa partilor legal citate, si au fost consemnate in incheierea de la acea data, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de 12 iunie 1997 si apoi, datorita imposibilitatii intrunirii completului, pentru data de 17 iunie 1997.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Curtea Suprema de Justitie - Sectia civila, prin Incheierea din 10 ianuarie 1997, a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 330, art. 330^1, art. 330^3 si a art. 330^4 din Codul de procedura civila, ridicata de Popovici Petre Constantin.
    Prin Decizia nr. 40 din 27 februarie 1997, Curtea Constitutionala a respins ca vadit nefondata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 330, art. 330^1, art. 330^3 si art. 330^4 din Codul de procedura civila. Aceasta solutie s-a fundamentat pe Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, ramasa definitiva prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, prin care s-a statuat ca prevederile art. 330, art. 330^3 si art. 330^4 din Codul de procedura civila sunt constitutionale. Cat priveste exceptia de neconstitutionalitate a art. 330^1 din Codul de procedura civila, s-a retinut ca aceasta este lipsita de obiect, ca urmare a modificarii textului prin Legea nr. 17 din 17 februarie 1997.
    Impotriva Deciziei Curtii Constitutionale nr. 40 din 27 februarie 1997 a declarat recurs, in termen legal, Popovici Petre Constantin, pentru urmatoarele motive: Decizia nr. 40 din 27 februarie 1997 a fost pronuntata fara citarea partilor; dispozitiile art. 330, art. 330^1 art. 330^3 si ale art. 330^4 din Codul de procedura civila si cele ale art. 24 din Legea nr. 112/1995 sunt vadit neconstitutionale, deoarece incalca principiul egalitatii armelor, in sensul ca dreptul de a introduce recurs in anulare este rezervat numai procurorului general, "nefiind la indemana celorlalti cetateni", iar exercitiul acestui drept "lasa un evident aspect de subiectivism, concretizat in ultima perioada de timp prin promovarea acestui recurs la cererea chiriasilor" si motivele prevazute de lege pentru declararea recursului in anulare "se regasesc la alte cai de atac, ce sunt la dispozitia partilor".
    Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, intrucat exceptia a fost respinsa ca vadit nefondata, s-au solicitat puncte de vedere celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
    Nici una dintre autoritatile mentionate nu a comunicat puncte de vedere pana la pronuntare.

    CURTEA,
avand in vedere decizia atacata, motivele de recurs invocate, raportul intocmit de judecatorul-raportor, prevederile art. 330, art. 330^1, art. 330^3 si ale art. 330^4 din Codul de procedura civila, raportate la dispozitiile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, constata urmatoarele:
    Primul motiv de recurs, referitor la necitarea partilor la judecata in fond, este neintemeiat si urmeaza a fi respins. Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale prevede la art. 24 alin. (2) ca, atunci cand exceptia de neconstitutionalitate este vadit nefondata, solutia se adopta cu unanimitatea voturilor completului de judecata, fara citarea partilor. Impotriva deciziei se poate exercita calea de atac a recursului care, in toate cazurile, se solutioneaza cu citarea partilor si a Ministerului Public, asigurandu-se in felul acesta posibilitatea pentru parti de a-si formula apararile in fata Curtii Constitutionale.
    Nici cel de-al doilea motiv de recurs nu este intemeiat si va fi respins.
    Recurentul sustine ca dispozitiile art. 330 si urmatoarele din Codul de procedura civila incalca principiul egalitatii armelor, iar exercitarea caii de atac a recursului in anulare, numai de catre procurorul general, nu si de catre ceilalti cetateni, creeaza posibilitati de subiectivism. Se sustine si ca motivele prevazute de lege pentru declararea recursului in anulare se regasesc la alte cai de atac care sunt la dispozitia tuturor partilor.
    Criticile formulate de recurent nu tin seama de rolul si functiile Ministerului Public in sistemul autoritatii judecatoresti, reglementate de Constitutia Romaniei. Potrivit art. 130 din Constitutie, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept. Or, potrivit art. 330 din Codul de procedura civila, recursul in anulare poate fi introdus doar in cazuri deosebite, care aduc direct atingere celor doua valori superioare ale statului de drept, aratate mai sus. Spre exemplu, incalcarea principiului separatiei puterilor in stat sau savarsirea unor infractiuni de catre judecatori sunt fapte care lezeaza grav atat ordinea de drept, cat si interesele generale ale societatii. Asemenea fapte impun interventia Ministerului Public pe caile pe care legea i le pune la dispozitie, cea care va decide insa fiind, desigur, Curtea Suprema de Justitie. Dispozitiile art. 130 din Constitutie, referitoare la rolul si functiile Ministerului Public, se coroboreaza cu cele ale art. 128 din legea fundamentala, care prevad ca exercitarea cailor de atac se face in conditiile legii, astfel ca rezervarea recursului in anulare doar in competenta procurorului general nu contravine nici un text constitutional. De altfel, Codul de procedura civila rezerva si partilor procesului civil posibilitatea exercitarii unor cai de atac, inclusiv extraordinare, cum sunt revizuirea si contestatia in anulare.
    Cu referire la sustinerea recurentului privind posibilul subiectivism in declararea recursului in anulare, revine instantei de judecata sa aprecieze daca recursul introdus se incadreaza sau nu in dispozitiile art. 330 din Codul de procedura civila.
    Cat priveste exceptia de neconstitutionalitate a art. 24 din Legea nr. 112/1995, se constata ca aceasta este pentru prima data ridicata in fata Curtii, in recurs.
    Potrivit art. 144 lit. c) din Constitutie, Curtea Constitutionala hotaraste "asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor".
    Rezulta, pe cale de interpretare, ca ea nu hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate direct in fata ei. Solutia contrara nu poate fi primita si pentru faptul ca astfel s-ar incalca prevederile art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, in sensul carora, in fata instantei judecatoresti, partile sunt in drept sa dezbata exceptia, depunand dovezile si probele pe care le cred de cuviinta si exercitandu-si astfel drepturile procesuale ce le apartin, ca in orice cauza pendinte pe rolul unei instante judecatoresti. In finalul acestei faze de dezbatere contradictorie, instanta insasi este obligata sa-si exprime opinia cu privire la exceptia de neconstitutionalitate si sa sesizeze, prin incheiere, Curtea Constitutionala. Daca aceste reguli se refera la conditiile in care poate fi sesizata Curtea pentru judecata in fond, este limpede ca ele nu pot fi eludate in cazul in care Curtea solutioneaza pricina in recurs. Ceea ce imperativ nu este admisibil la judecata in fond nu poate deveni admisibil ca urmare a exercitarii caii de atac a recursului.
    Admiterea posibilitatii de a invoca exceptia de neconstitutionalitate pentru prima data in recursul declarat la Curtea Constitutionala ar inlesni exercitarea abuziva a caii de atac de acela care, nesocotind legea, ar pune instanta in situatia de a se pronunta in legatura cu noi probleme litigioase care nu au fost avute in vedere la judecata in fond.
    In sensul celor aratate sunt si deciziile Curtii Constitutionale nr. 97 din 24 octombrie 1995 si nr. 77 din 25 iunie 1996, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 8 din 17 ianuarie 1996, si, respectiv, nr. 165 din 26 iulie 1996.

    Pentru motivele aratate, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 25 si al art. 26 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge recursul declarat de Popovici Petre Constantin impotriva Deciziei Curtii Constitutionale nr. 40 din 27 februarie 1997.
    Definitiva.
    Pronuntata in sedinta publica din 17 iunie 1997.

                   PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                   prof. univ. dr. IOAN MURARU

                   Magistrat asistent,
                   Gabriela Dragomirescu