DECIZIE   Nr. 242 din 27 mai 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 alin. (7) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 543 din 17 iunie 2004

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Florentina Balta      - procuror
    Maria Bratu           - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 alin. (7) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de apelanta Ana Dragan in Dosarul nr. 504/RG/2004 al Curtii de Apel Cluj - Sectia civila.
    La apelul nominal raspunde autoarea exceptiei, prin avocat Dan C. Stegaroiu, cu delegatie la dosar. Lipseste cealalta parte, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Magistratul-asistent informeaza completul de judecata ca la dosar au fost depuse note scrise de catre Societatea Comerciala "Legume-Fructe" - S.A. Cluj-Napoca, prin care solicita respingerea exceptiei ca neintemeiata.
    Avocatul autoarei exceptiei de neconstitutionalitate solicita admiterea exceptiei asa cum a fost formulata, aratand ca dispozitiile legale criticate contin o eroare materiala, prin necorelarea evidenta existenta intre dispozitiile alin. (3) si, respectiv, (7) ale art. 24 din Legea nr. 10/2001. Arata ca, in cazul in care nu poate fi retinuta eroarea materiala, dispozitiile legale criticate instituie o vadita discriminare intre persoana indreptatita la masuri reparatorii, care nu mai poate ataca in justitie refuzul de restituire in natura a imobilului, la expirarea termenului de 30 de zile, si detinatorul imobilului. Arata ca se incalca accesul liber la justitie, prin respingerea ca tardiva a actiunii.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca neintemeiata. Arata ca instituirea unui termen de decadere nu semnifica impiedicarea accesului liber la justitie, ci, dimpotriva, are menirea de a asigura un climat de ordine in exercitarea drepturilor procesuale, in deplina concordanta cu prevederile art. 53 din Constitutie, republicata.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 13 februarie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 504/RG/2004, Curtea de Apel Cluj - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 alin. (7) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
    Exceptia a fost ridicata, in dosarul de mai sus, de catre apelanta Ana Dragan.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autoarea acesteia sustine ca dispozitiile art. 24 alin. (7) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 incalca dispozitiile art. 16 alin. (1) si (2) si art. 21 alin. (1), (2) si (3) din Constitutie, republicata. In esenta, se sustine ca prin neconcordanta dintre dispozitiile art. 24 alin. (3) si cele ale art. 24 alin. (7) din Legea nr. 10/2001, in ceea ce priveste termenele stipulate, se ingradeste accesul la justitie persoanelor indreptatite la masuri reparatorii, in sensul ca termenul prevazut pentru dreptul la actiune in justitie este mai mic decat cel prevazut pentru formularea raspunsului scris pentru acceptarea sau refuzarea ofertei. Se mai arata ca dispozitiile legale criticate creeaza o categorie privilegiata, aceea a detinatorilor de imobile preluate in mod abuziv, si incalca dreptul persoanelor la un proces echitabil.
    Curtea de Apel Cluj - Sectia civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Arata in acest sens ca prevederile legale criticate nu incalca principiul liberului acces la justitie si nici dreptul la un proces echitabil, ci constituie premisa realizarii lor, atata timp cat prin prevederile art. 24 alin. (7), respectiv alin. (3), persoanelor indreptatite la masuri reparatorii le este recunoscut dreptul la actiune, in termene diferite, dat fiind specificul fiecarei situatii reglementate. Mai mult, cele doua termene diferite nu au caracter discriminatoriu, dat fiind ca sunt prevazute in favoarea aceleiasi categorii, anume a persoanelor indreptatite la masuri reparatorii.
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In ceea ce priveste pretinsa incalcare a art. 21 din Constitutie, republicata, arata ca textul criticat nu ingradeste accesul liber la justitie, ci, dimpotriva, reglementeaza posibilitatea persoanei de a ataca in justitie decizia unitatii detinatoare a imobilului prin care fusese facuta oferta de restituire prin echivalent. Apreciaza ca termenul de 60 de zile prevazut in textul de lege criticat este un termen de recomandare. Nu este incalcat nici principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, cata vreme este reglementata posibilitatea oricarei persoane care a refuzat oferta detinatorului imobilului, de restituire prin echivalent, sa se adreseze instantelor judecatoresti. Invoca in acest sens si jurisprudenta Curtii Constitutionale.
    Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens, arata ca textul de lege criticat nu este de natura sa creeze o inegalitate de tratament intre persoanele indreptatite la masuri reparatorii. Nu poate fi retinuta nici incalcarea art. 21 alin. (1), (2) si (3) din Constitutie, republicata, dat fiind ca textul de lege criticat reglementeaza chiar posibilitatea oricarei persoane indreptatite de a ataca in justitie, in termen de 30 de zile de la comunicare, decizia prin care se refuza masura reparatorie. Mai mult, arata ca textul de lege criticat limiteaza in timp sesizarea instantei de judecata, limitare justificata de asigurarea unui climat de ordine in valorificarea de catre titulari a drepturilor si a intereselor lor legitime, in deplina concordanta cu art. 53 din Constitutie, republicata. In ceea ce priveste neconcordanta dispozitiilor art. 24 alin. (7) cu cele ale art. 24 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, arata ca aceasta nu constituie o problema de constitutionalitate, invocand in acest sens si jurisprudenta Curtii Constitutionale.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand Incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si cel al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 24 alin. (7) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001.
    Prevederile legale criticate au urmatorul continut:
    - Art. 24 alin. (7): "Daca oferta este refuzata potrivit alin. (3), persoana indreptatita poate ataca in justitie decizia prevazuta la alin. (1) in termen de 30 de zile de la data comunicarii acesteia."
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate prevederile art. 16 alin. (1) si (2) si ale art. 21 alin. (1), (2) si (3) din Constitutie, republicata, al caror continut este urmatorul:
    - Art. 16 alin. (1) si (2): "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege.";
    - Art. 21 alin. (1), (2) si (3): "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
    (3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil."
    Autorul exceptiei isi fundamenteaza critica de neconstitutionalitate, in principal, pe neconcordanta dintre doua texte legale, respectiv intre prevederile art. 24 alin. (3) si cele ale art. 24 alin. (7) din Legea nr. 10/2001, aratand ca termenul prevazut pentru dreptul de actiune in justitie este mai mic decat cel prevazut pentru formularea raspunsului scris pentru acceptarea sau refuzarea ofertei, aceasta reprezentand o ingradire a accesului la justitie al persoanelor indreptatite la masuri reparatorii.
    Examinand aceasta critica, Curtea constata ca ea nu poate fi retinuta. Astfel, examinarea constitutionalitatii unui text de lege are in vedere compatibilitatea acestui text cu dispozitiile constitutionale pretins violate, iar nu stabilirea unei simple contrarietati intre norme legale din acelasi domeniu, coordonarea legislatiei in vigoare fiind de competenta autoritatii legiuitoare. Mai mult, dispozitiile legale criticate reglementeaza chiar posibilitatea persoanei indreptatite de a ataca, in justitie, decizia prin care se refuza masura reparatorie, in termen de 30 de zile de la comunicare. Stabilirea acestui termen de catre legiuitor este in deplina concordanta cu dispozitiile constitutionale cuprinse in art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicata, potrivit carora legiuitorul are competenta exclusiva de a stabili competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata.
    In ceea ce priveste critica vizand incalcarea principiului egalitatii in drepturi, Curtea Constitutionala a statuat constant, in jurisprudenta sa, de exemplu in Decizia nr. 70 din 15 decembrie 1993, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 307 din 27 decembrie 1993, ca violarea principiului egalitatii si nediscriminarii exista atunci cand se aplica tratament diferentiat unor situatii egale, fara sa existe o motivare obiectiva si rezonabila sau daca exista o disproportie intre scopul urmarit prin tratamentul inegal si mijloacele folosite. Or, persoana indreptatita la masuri reparatorii si detinatorul imobilului nu se afla in situatii identice, ceea ce justifica in mod obiectiv o diferentiere a regimului juridic. Aceasta jurisprudenta a Curtii Constitutionale este in concordanta si cu dispozitiile art. E cuprins in Partea a V-a din Anexa la Carta sociala europeana revizuita, adoptata la Strasbourg la 3 mai 1996 si ratificata de Parlamentul Romaniei prin Legea nr. 74/1999, prevederi conform carora "O diferenta de tratament pe un motiv obiectiv si rezonabil nu este considerata ca discriminatorie."
    Referitor la pretinsa incalcare a prevederilor art. 21 alin. (3), care consacra dreptul la un proces echitabil, Curtea retine ca stabilirea unor termene imperative, in cadrul carora trebuie exercitate drepturile procedurale, nu impiedica persoana indreptatita la masuri reparatorii de a se adresa instantelor judecatoresti, de a fi aparata si de a se prevala de toate garantiile procesuale care conditioneaza, intr-o societate democratica, procesul echitabil. De altfel, respingerea ca tardiva a actiunii introduse dupa expirarea termenului imperativ prevazut de lege este o sanctiune procedurala, si nu reprezinta o incalcare a dispozitiilor constitutionale invocate.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 alin. (7) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de apelanta Ana Dragan in Dosarul nr. 504/RG/2004 al Curtii de Apel Cluj - Sectia civila.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 27 mai 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Maria Bratu