DECIZIE Nr.
233 din 20 martie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 89 alin. (1) lit. e) din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 266 din 20 aprilie 2007
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion Tiucă - procuror
Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 89 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România,
excepţie ridicată de Majid Latif în Dosarul nr. 2.531/2/2006 al Curţii de Apel
Bucureşti -Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de
respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, considerând că
textul de lege criticat este în deplină concordanţă cu prevederile
constituţionale invocate de autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 13 septembrie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 2.531/2/2006, Curtea de Apel Bucureşti -Secţia a VIII-a de
contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia
de neconstituţionalitate a prevederilor art. 89 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie
ridicată de Majid Latif într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei
formulate împotriva respingerii de către Autoritatea pentru străini a cererii
de acordare a regimului de tolerare pe teritoriul României.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile art. 89 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 sunt susceptibile de o interpretare
arbitrarie cu privire la natura şi conţinutul pedepselor şi tratamentelor
inumane sau degradante. De asemenea, se arată că textul de lege criticat nu
este suficient de accesibil şi precis, astfel încât nu îndeplineşte criteriul
de calitate consacrat atât de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, cât şi de jurisprudenţa Curţii Europene a
Drepturilor Omului.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de
contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Precizează că nu constituie o critică de neconstituţionalitate „faptul că în
practică, în privinţa returnării,
pot exista situaţii de aplicare deficitară". Mai arată că riscul de
tortură este amplu reglementat în Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000, conform
criteriilor prevăzute de art. 3 alin. 2 din Convenţia împotriva torturii, şi,
de aceea, nu este necesar ca şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002
să cuprindă astfel de detalieri.
Potrivit prevederilor art. 30
alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând, în acest sens, că
textul de lege criticat reprezintă tocmai asumarea de către stat a obligaţiei
sale pozitive de a oferi o formă de protecţie persoanei care ar fi expusă
pericolului ca, în situaţia în care ar fi returnată în ţara de origine, să
sufere o vătămare a drepturilor sale, constând în tortură, tratamente sau
pedepse inumane ori degradante.
Avocatul Poporului consideră
că prevederile art. 89 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 194/2002 sunt conforme prevederilor Legii fundamentale prin care se
consfinţeşte dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, precum şi cu
reglementările internaţionale invocate. Precizează că determinarea
circumstanţelor specifice fiecărei situaţii în parte, interpretarea şi aplicarea
textului de lege criticat excedează controlului de constituţionalitate, acestea
fiind atribute ale organelor competente în această materie sau ale instanţei de
judecată.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 89 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 8 martie 2004, modificată şi completată prin Legea nr. 482/2004,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004. Textele de lege criticate au
următorul cuprins:
- Art. 89 alin. (1) lit. e): „(1 ) Returnarea este
interzisă în următoarele cazuri: (...)
e) există temeri justificate că viaţa îi este pusă
în pericol ori că va fi supus la torturi, tratamente inumane sau degradante în
statul în care urmează să fie returnat străinul;".
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate,
textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din
Constituţie şi ale art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, ambele referitoare la interzicerea torturii.
In plus, autorul invocă şi
prevederile art. 3 din Convenţia împotriva torturii şi altor pedepse ori
tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptată la New York la 10 decembrie 1984, la care
România a aderat prin Legea nr. 19/1990, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 10 octombrie
1990. Cuprinsul acestora este următorul:
- Art. 3: „1. Niciun stat
parte nu va expulza, nu va reîntoarce, nici nu va extrăda o persoană către un
alt stat în care există motive serioase de a crede că acolo ea riscă să fie
supusă la tortură.
2. Pentru a stabili dacă există asemenea motive,
autorităţile competente vor ţine seama de toate consideraţiile pertinente,
inclusiv, dacă este cazul, de existenţa, în statul vizat, a unui ansamblu de
violări sistematice ale drepturilor omului, grave, flagrante sau de
proporţii."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea reţine următoarele:
Textul de lege criticat stabileşte unul dintre cazurile
în care, în scopul protejării vieţii şi a integrităţii sale fizice şi psihice,
străinul nu poate fi returnat în ţara de origine. Astfel cum prevede art. 89
alin. (1) lit. e) din ordonanţă, returnarea acestuia este interzisă atunci când
există temeri justificate că viaţa îi este pusă în pericol ori că va fi supus
la torturi, tratamente inumane sau degradante în statul în care urmează să fie
returnat. Aşa fiind, criticile formulate de autorul excepţiei nu pot fi
reţinute, întrucât dispoziţiile art. 89 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 194/2002 nu numai că nu încalcă prevederile din Constituţia
României şi din celelalte documente internaţionale invocate în motivarea
criticii, ci, dimpotrivă, le dau expresie prin transpunerea lor în
reglementarea aplicabilă regimului străinilor în România.
Curtea constată, de asemenea,
că nu există neconcordanţe între textul ce formează obiect al excepţiei şi
dispoziţiile art. 22 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit cărora nimeni
nu poate fi supus torturii şi niciunui fel de pedeapsă sau de tratament inuman
ori degradant. Art. 89 alin. (1) lit. e), criticat ca fiind neconstituţional,
respectă interdicţia impusă de Constituţie şi de art. 3 din Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, preluând dispoziţiile
cuprinse în acestea.
De fapt, critica autorului
vizează, în realitate, chestiuni de interpretare şi aplicare a textului de lege
supus controlului de constituţionalitate, datorate lipsei de precizie,
claritate şi accesibilitate. Or, acestea sunt probleme care nu intră în
competenţa instanţei de contencios constituţional.
De altfel, contrar acestor susţineri, în jurisprudenţa
Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat, în mai multe cauze, de
exemplu Hertel împotriva Elveţiei, 1998, şi Rekveny
împotriva Ungariei, 1999, că previzibilitatea
legii nu trebuie neapărat să fie însoţită de certitudini absolute. De asemenea,
Curtea de la Strasbourg a precizat că certitudinea, chiar dacă este de dorit,
este însoţită câteodată de o rigiditate excesivă, or dreptul trebuie să ştie să
se adapteze schimbărilor de situaţie. In plus, în cauza Sunday Times
împotriva Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, 1979,
Curtea de la Strasbourg a reţinut că există multe legi care se servesc, prin
forţa lucrurilor, de formule mai mult sau mai puţin vagi ale căror interpretare
şi aplicare depind de practică.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 89 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie ridicată de Majid
Latif în Dosarul nr. 2.531/2/2006 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 martie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăteanu