DECIZIE Nr.
231 din 20 martie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 si 3 din Ordonanta Guvernului nr.
22/2002 privind executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice,
stabilite prin titluri executorii, si ale art. 85 1 si 86 din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 303 din 7 mai 2007
Ioan
Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru -
judecător
Kozsokar Gabor
- judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Ion
Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion
Tiucă - procuror
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 3 din Ordonanţa Guvernului nr.
22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice,
stabilite prin titluri executorii, şi ale art. 851 şi 86 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 privind
valorificarea unor active ale statului, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„O.N.T Carpaţi" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 9.412/4/2006 al
Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
C U R T E A,
avand în vedere actele şi
lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 29 august 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 9.412/4/2006, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 3 din Ordonanţa
Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale
instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, şi ale art. 851 şi 86 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale
statului. Excepţia a fost ridicată de Societatea
Comercială „O.N.T Carpaţi" - S.A. din Bucureşti într-o cauză ce are ca
obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că
dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece contravin art.
1 alin. (3), art. 16, art. 21 ali'n. (3), art. 44 alin. (1) şi art. 53 din
Constituţie, precum şi art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Se arată că
prevederile art. 1 şi 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 lezează drepturile
şi interesele legitime ale creditorilor, creand un regim discriminatoriu, de favoare pentru debitorii instituţii
publice, şi o protecţie sporită a proprietăţii private a instituţiilor publice
în dauna altor subiecte de
drept, titulare de creanţe certe, lichide şi exigibile. Exceptarea tuturor
bunurilor ce sunt în proprietatea privată a instituţiilor publice, precum şi a
tuturor veniturilor acestor instituţii de la executarea obligaţiilor de plată
ce le revin acestora contravine dispoziţiilor art. 44 alin. (2) din Constituţie.
In ceea ce priveşte dispoziţiile art. 86 din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 43/2005, se arată că şi acestea sunt
neconstituţionale, deoarece creează un statut privilegiat Autorităţii pentru
Valorificarea Activelor Statului prin scutirea de taxe de timbru, timbru
judiciar, cauţiuni şi orice alte taxe în cazul cererilor formulate de acesta şi
în cazul altor acte procedurale efectuate de şi pentru acesta în orice fel de
cauze.
Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul arată că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens, face
referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Avocatul Poporului arată
că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 851 şi 86 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 51/1998 este neîntemeiată. In ceea ce priveşte excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 3 din Ordonanţa Guvernului nr.
22/2002, se arată că acestea contravin art. 21 alin. (3) din Constituţie. In
acest sens, arată că dispoziţiile criticate prin care sunt reglementate
condiţiile de executare a obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice,
stabilite prin titluri executorii, creează o stare de imposibilitate pentru
creditori de a-şi pune în executare o hotărare judecătorească pronunţată împotriva instituţiilor publice, în
situaţia în care acestea nu plătesc de bunăvoie. Executarea unei hotărari judecătoreşti este considerată a fi
parte integrantă din „proces" în sensul art. 6 din Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, statul avand obligaţia de a se supune unei hotărari judecătoreşti pronunţate împotriva lui,
executarea unei hotărari neputand fi împiedicată, anulată sau întarziată într-un mod excesiv.
In continuare, se arată că dispoziţiile art. 1 şi 3 din
Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 contravin şi prevederilor art. 44 din
Constituţie prin instituirea de către normele criticate a unor limite ale
executării hotărarilor
judecătoreşti pronunţate împotriva instituţiilor publice, creandu-se un exces de protecţie pentru
instituţiile publice în raporturile acestora cu creditorul privat. Finalitatea
de protecţie a patrimoniului
instituţiilor publice pe care a avut-o în vedere legiuitorul apare nu numai ca
excesivă, ci şi instituită în detrimentul creditorilor statului.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinand încheierea de
sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de
lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitatea îl
constituie:
- dispoziţiile art. 1 şi 3 din Ordonanţa Guvernului
nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice,
stabilite prin titluri executorii, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2002;
- dispoziţiile art. 851 şi 86 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 privind
valorificarea unor active ale statului; alin. (1) şi (2) ale art. 851 şi 86 au fost modificate prin art. II pct. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 43/2005, ordonanţă aprobată prin Legea nr. 294/2005, publicată
în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 959 din
28 octombrie 2005; alin. (3) al art. 851 a fost modificat prin pct.
2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 207/2005,
publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.193 din 30 decembrie 2005, ordonanţă aprobată prin Legea nr.
184/2006, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 443 din 23 mai 2006.
Textele de lege criticate au
următorul conţinut:
- Art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002: „Executarea
obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice în temeiul titlurilor executorii
se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de
cheltuieli la care se încadrează obligaţia de plată respectivă.";
- Art. 3 din Ordonanţa
Guvernului nr. 22/2002: Jn procesul executării silite a sumelor datorate de
către instituţiile publice în baza unor titluri executorii trezoreria statului
poate efectua numai operaţiuni privind plăţi dispuse de către ordonatorii de
credite, în limita creditelor bugetare şi a destinaţiilor aprobate potrivit
legii.";
- Art. 851 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998: „(1) Prin
derogare de la dispoziţiile art. 300 şi ale art. 7208 alin. 2 din Codul de
procedură civilă, apelul şi recursul suspendă de drept executarea hotărarilor judecătoreşti pronunţate în
litigiile îndreptate împotriva A. V.A.S.
(2) Prin derogare de la dispoziţiile art. 365 alin. 3 şi ale art. 367 din Codul de
procedură civilă, formularea acţiunii în anulare împotriva hotărarii arbitrale în litigiile
prevăzute la alin. (1) suspendă de drept executarea sentinţei arbitrale pană la data soluţionării irevocabile
a acţiunii în anulare.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică pană la data de 30 iunie 2006
inclusiv.";
- Art. 86 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998: „Cererile formulate de A.
V.A.S. şi orice alte acte procedurale efectuate de şi pentru aceasta în orice
fel de cauze sunt scutite de taxe de timbru, timbru judiciar, cauţiuni şi orice
alte taxe."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii
legale, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale
art. 1 alin. (3) referitoare la statul roman, art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3)
referitoare la dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor
într-un termen rezonabil, art. 44 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului
de proprietate şi a creanţelor asupra statului şi art. 53 referitoare la restrangerea exerciţiului unor drepturi sau al
unor libertăţi.
Examinand excepţia de
neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 529 din 11
octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 1.025 din 18 noiembrie 2005, s-a
pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 1 şi 3 din Ordonanţa
Guvernului nr. 22/2002, reţinand
că ordonanţa a cărei constituţionalitate este contestată are o evidentă
finalitate de protecţie a patrimoniului instituţiilor publice, ca o premisă
indispensabilă a desfăşurării activităţii lor în condiţii optime şi, prin
aceasta, a îndeplinirii atribuţiilor ce le revin ca parte integrantă a
mecanismului statului. De asemenea, Curtea a constatat că ar fi disproporţionat
şi inechitabil a recunoaşte creditorilor instituţiilor publice dreptul de a-şi
valorifica creanţele în condiţiile dreptului comun, cu consecinţa perturbării
grave a activităţii ce constituie însăşi raţiunea de a fi a unor astfel de
instituţii. Curtea a mai reţinut prin aceeaşi decizie că, deşi prin
dispoziţiile legale criticate se instituie anumite limite ale executării, în
sensul că aceasta nu se poate face asupra oricăror resurse băneşti ale
instituţiilor publice, ci numai asupra celor alocate de la buget în acest scop,
executarea silită a obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice nu este
împiedicată, de vreme ce, potrivit art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002,
se instituie obligaţia ordonatorilor de credite de a lua toate măsurile ce se
impun, inclusiv virări de credite bugetare, pentru efectuarea plăţii sumelor
stabilite prin titluri executorii. Instituirea de restricţii, impuse de raţiuni
evidente, în valorificarea dreptului creditorului nu înseamnă negarea
posibilităţii acestuia de a şi-l realiza, tot aşa cum instituirea unor termene
pentru introducerea unei acţiuni sau pentru exercitarea căilor de atac nu
semnifică restrangerea
accesului liber la justiţie. Atata vreme cat
prevederile art. 44 alin. (1) din Constituţie, prin
care se garantează creanţele asupra statului, nu precizează că realizarea
creanţelor presupune executarea lor de îndată, atunci condiţiile instituite în
această materie prin ordonanţă, chiar dacă afectează celeritatea procedurii, nu
contravin Constituţiei. Ele urmăresc găsirea resurselor necesare pentru
executarea obligaţiilor, cu respectarea exigenţelor impuse de constituirea şi
executarea bugetului, astfel încat nu fac decat să dea expresie obligaţiei constituţionale a garantării
obligaţiilor asupra statului.
Intrucat nu au intervenit
elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii
Constituţionale, atat soluţia,
cat şi considerentele cuprinse
în aceste decizii îsi păstrează valabilitatea si în cauza de faţă.
In ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 86 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998, Curtea
constată că prin Decizia nr. 853 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 31 din 17 ianuarie 2007, a statuat că, potrivit art. 139 alin.
(1) din Constituţie, „Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale
bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc
numai prin lege". Aşadar, este atributul exclusiv al legiuitorului să
prevadă inclusiv scutirea instituţiilor publice implicate în procesul de
privatizare de la plata taxelor de timbru şi a celorlalte taxe, avand în vedere interesul general pe
care-l prezintă aceste instituţii publice. In plus, această scutire îşi are
justificarea în stransa
legătură cu bugetul de stat, alimentat, printre altele, şi prin încasarea
taxelor judiciare a acţiunilor în justiţie promovate de acestea în interes
public. Curtea a constatat că scutirea instituţiilor publice implicate în
procesul de privatizare de la plata taxelor de timbru şi a celorlalte taxe nu
este de natură să contravină niciunuia din principiile statuate în art. 21
alin. (3) din Constituţie, întrucat în cadrul procesului ambele părţi beneficiază de toate drepturile
şi garanţiile procesuale care condiţionează într-o societate democratică
procesul echitabil, judecat într-un termen rezonabil de către o instanţă
independentă, imparţială şi stabilită prin lege.
Intrucat nu au intervenit elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii
Constituţionale, atat soluţia,
cat şi considerentele cuprinse
în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
In ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 851 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998, Curtea constată
că, potrivit alin. (3) al art. 851, „dispoziţiile alin. (1) şi (2) se
aplică pană la
data de 30 iunie 2006 inclusiv". Prin urmare,
se constată că, la data sesizării Curţii Constituţionale,
prevederile art. 851 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 şi-au încetat aplicabilitatea. Or, conform
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea
Curţii Constituţionale, aceasta decide asupra excepţiilor ridicate în faţa
instanţelor judecătoreşti ori de arbitraj comercial privind
neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o
lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare. Aşa fiind, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 851 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 privind
valorificarea unor active ale statului urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate
de voturi, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 1 şi 3 din Ordonanţa
Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale
instituţiilor publice, stabilite prin titluri
executorii,
CURTEA CONSTITUŢION ALĂ
In numele legii
DECI DE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 1 şi 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind
executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin
titluri executorii, şi ale art. 86 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „O.N.T Carpaţi" - S.A. în Dosarul nr. 9.412/4/2006
al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 851 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 privind
valorificarea unor active ale statului, excepţie ridicată de acelaşi autor în
acelaşi dosar.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 martie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Maritiu