DECIZIE Nr.
231 din 9 martie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 205 si 206 din Codul penal
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 276 din 28 martie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru
- judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu -
judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Marilena Mincă - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 şi 206 din Codul penal, excepţie
ridicată de Teodor Constantinescu în Dosarul nr. 4. 224/P/2005 al Judecătoriei
Craiova.
La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, lipsă
fiind partea Marius Nicola, faţă de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul
autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia, arătând, în esenţă, că
prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 29
alin. (1) referitoare la libertatea gândirii şi a opiniilor, ale art. 20 alin. (1)
referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 30
alin. (1) referitoare la libertatea de exprimare, ale art. 24 alin. (1)
referitoare la garantarea dreptului la apărare, precum şi cele ale art. 9 şi 10
din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind libertatea de
gândire, de conştiinţă şi de religie, respectiv, libertatea de exprimare.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa
Curţii Constituţionale în această materie şi apreciind că dispoziţiile legale
criticate nu contravin prevederilor constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului,
reţine următoarele:
Prin Incheierea din 15 noiembrie 2005, pronunţată în
Dosarul nr. 4. 224/P/2005, Judecătoria Craiova a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205
şi 206 din Codul penal, excepţie ridicată de Teodor Constantinescu în
dosarul menţionat.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prin cele două texte legale criticate
„sunt încălcate grav prevederile constituţionale ale art. 29 alin. (1)
referitoare la libertatea gândirii şi a opiniilor, ale art. 20 alin. (1)
referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 30
alin. (1) referitoare la libertatea de exprimare, ale art. 24 alin. (1)
referitoare la garantarea dreptului la apărare, precum şi cele ale art. 9 şi 10
din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, privind libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie,
respectiv, libertatea de exprimare".
Judecătoria Craiova apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 206 din Codul penal, în
raport cu art. 20, 29 şi 30 din Constituţie, este întemeiată.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, sens în care a statuat
Curtea în jurisprudenţa sa.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de
sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2) şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 205 şi 206 din Codul penal, cu modificările
ulterioare, având următorul cuprins:
- Art. 205: „Atingerea adusă onoarei ori reputaţiei
unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin
expunerea la batjocură, se pedepseşte cu amendă.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi în cazul când se atribuie
unei persoane un defect, boală sau infirmitate care,
chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate.
Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea
prealabilă a persoanei vătămate.
Impăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. ";
- Art. 206: „Afirmarea sau imputarea în public, prin
orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la
o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancţiune
penală, administrativă sau disciplinară, ori dispreţului public, se pedepseşte
cu amendă de la 2. 500. 000 lei la 130. 000. 000 lei.
Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea
prealabilă a persoanei vătămate.
Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. "
Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale
criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 29 alin. (1)
referitoare la libertatea gândirii şi a opiniilor, art. 20 alin. (1) referitoare
la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 30 alin. (1)
referitoare la libertatea de exprimare şi art. 24 alin. (1) referitoare la
garantarea dreptului la apărare, precum şi dispoziţiile art. 9 şi 10 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,
privind libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie, respectiv,
libertatea de exprimare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile art. 205 şi 206 din Codul penal au mai fost supuse
controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii
constituţionale şi convenţionale invocate şi în prezenta cauză şi cu motivări
similare. Astfel, prin Decizia nr. 32/2002, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 136 din 21 februarie 2002, Decizia nr. 298/2003,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 14 august
2003, Decizia nr. 276/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 687 din 30 iulie 2004, Decizia nr. 32/2005, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 23 februarie 2005, Curtea
Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată,
pentru considerentele acolo arătate.
Intrucât nu au intervenit elemente noi care să
justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii, cele statuate prin deciziile
menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Faţă de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al
art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)
lit. A. d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 205 şi 206 din Codul penal, excepţie ridicată de Teodor
Constantinescu în Dosarul nr. 4. 224/P/2005 al Judecătoriei Craiova. Definitivă
şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 martie
2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu