DECIZIE Nr. 23
din 8 ianuarie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 28 alin. (1) din Decretul-lege nr.
115/1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 49 din 27 ianuarie 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea
excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 din Decretul-lege nr.
115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare,
excepţie ridicată de Vasile Dinca şi Daniela Dinca în Dosarul nr.
6.733/325/2008 al Judecătoriei Timişoara.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura
de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 28 octombrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 6.733/325/2008, Judecătoria Timişoara a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 din
Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la
cărţile funciare. Excepţia a fost ridicată de Vasile Dinca şi Daniela Dinca
într-o cauză ce are ca obiect o acţiune în uzucapiune.
In motivarea excepţiei
de neconstituţionalitate autorii acesteia arată că
art. 28 din Decretul-lege nr. 115/1938 impune ca şi condiţie a dobândirii
dreptului de proprietate prin uzucapiune o posesie a bunului de 20 de ani „după
moartea proprietarului înscris în cartea funciară". Susţin, astfel, că
prin aplicarea prevederilor Decretului-lege nr. 115/1938 în privinţa dobândirii
dreptului de proprietate prin uzucapiune în regim de carte funciară se creează
o discriminare pentru cetăţenii din zonele în care există implementat sistemul
de carte funciară, cărora li se aplică prevederile acestui act normativ, faţă
de cetăţenii din celelalte zone ale ţării în care acest sistem se implementează
începând cu anul 1996, aceştia din urmă putând dobândi dreptul de proprietate
prin uzucapiune dacă exercită o posesie utilă pe o perioadă de 10-20 de ani,
respectiv 30 de ani, fără a fi relevantă situaţia fostului proprietar,
respectiv dacă este decedat sau nu. Consideră că prevederile criticate sunt
contrare şi dispoziţiilor constituţionale referitoare la garantarea dreptului
de proprietate privată.
Judecătoria Timişoara consideră
că prevederile criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate.
Astfel, faptul că legiuitorul a înţeles să reglementeze două regimuri diferite
pentru uzucapiune datorită condiţiilor istorice diferite din anumite zone ale
ţării, cel instituit prin Decretul-lege nr. 115/1938 şi cel al Codului civil,
fiecare cu condiţiile sale specifice, nu contravine principiului egalităţii
cetăţenilor în faţa legii, de vreme ce prevederile criticate se aplică în mod
egal tuturor celor vizaţi de norma legală. Consideră că nu se încalcă nici
dispoziţiile art. 44 din Constituţie, de vreme ce acestea stabilesc garantarea
şi ocrotirea proprietăţii private, iar, în speţă, reclamanţii, autori ai
excepţiei de neconstituţionalitate, nu sunt titularii unui asemenea drept.
Totodată, apreciază că prin adoptarea Legii nr. 7/1996 privind cadastrul şi
publicitatea imobiliară, Decretul-lege nr. 115/1938 a fost abrogat, în materia
uzucapiunii fiind aplicabile, în prezent, prevederile
Codului civil.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că prevederile art. 28 din Decretul-lege nr. 115/1938 sunt constituţionale. In
acest sens, reţine ceea ce a statuat Curtea Constituţională în Decizia nr.
653/2008, şi anume faptul că aceste prevederi sunt norme prin care legiuitorul
a stabilit un regim diferit în materia publicităţii bunurilor imobile, pe
criteriul apartenenţei la spaţiul care a fost guvernat de un sistem legislativ
diferit faţă de cel românesc. Consideră că prevederile criticate nu contravin
dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 şi 44 şi, totodată, apreciază că
dispoziţiile art. 20 din Constituţie nu sunt incidente în prezenta cauză.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Prin încheierea de sesizare, instanţa a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 din
Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la
cărţile funciare. însă, din notele scrise ale autorilor excepţiei, rezultă că aceştia critică, în realitate, doar
prevederile alin. (1) al art. 28 din Decretul-lege nr. 115/1938 pentru
unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 27 aprilie 1938, având următorul conţinut: „Cel ce a posedat
un bun nemişcător în condiţiunile legii, timp de 20 ani, după moartea
proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea dreptului
uzucapat [...]."
Autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor
constituţionale ale art. 16 privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a
autorităţilor publice, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale
privind drepturile omului şi ale art. 44 privind garantarea dreptului de
proprietate privată.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
observă că, potrivit prevederilor alin. (1) al art. 28 din Decretul-lege nr.
115/1938, cel ce a posedat un bun nemişcător în condiţiile legii timp de 20
ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere
înscrierea, în cartea funciară, a dreptului astfel uzucapat.
Cu privire la aplicabilitatea sistemului de carte
funciară reglementat prin Decretul-lege nr. 115/1938 ce consacră cazurile speciale
de dobândire a proprietăţii prin uzucapiune înscrise în art. 27-28, Curtea
reţine faptul că, în absenţa unor dispoziţii cu caracter tranzitoriu, trebuie
să se recurgă la interpretarea sistematică a dispoziţiilor art. 69 alin. (2) şi
(3) cu referire la art. 56 alin. (1)şi art. 58 alin. (1) din Legea nr. 7/1996,
republicată. Sub acest aspect, este de reţinut că prin art. 69 alin. (2) din
Legea nr. 7/1996, republicată, s-a prevăzut că numai la finalizarea lucrărilor
cadastrale şi a registrelor de publicitate imobiliară pentru întreg teritoriul
administrativ al unui judeţ îşi încetează aplicabilitatea Decretul-lege nr.
115/1938, iar în conformitate cu dispoziţia alin. (3) al aceluiaşi articol,
doar ca urmare a definitivării cadastrului la nivelul întregii ţări se abrogă
acest decret. Din această dispoziţie a Legii nr. 7/1996, prin care s-a
reglementat regimul general al cadastrului şi al publicităţii imobiliare,
rezultă voinţa legiuitorului de a institui o aplicare treptată a noii legi, cu
consecinţa incidenţei, în continuare, a vechilor dispoziţii ale Decretului-lege
nr. 115/1938 în regimul de carte
funciară. In acest sens, este şi Decizia nr. 86 din 10 decembrie 2007 a Inaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 697 din 14 octombrie 2008.
Critica de neconstituţionalitate priveşte, în esenţă,
faptul că prin menţinerea în vigoare a prevederilor Decretului-lege nr.
115/1938 se aduce atingere egalităţii în drepturi, aplicându-li-se unor
cetăţeni un statut juridic discriminatoriu faţă de cetăţenii care nu cad sub
incidenţa acestui act normativ, întrucât art. 28 din Decretul-lege nr. 115/1938
impune ca şi condiţie a dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune o
posesie a bunului de 20 de ani „după moartea proprietarului înscris în
cartea funciară".
Cât priveşte critica menţionată, Curtea reţine că, în
jurisprudenţa sa, în deplin acord cu aceea a Curţii Europene a Drepturilor
Omului, s-a statuat în mod constant că, în sensul Constituţiei, principiul
egalităţii în faţa legii nu însemnă uniformitate, aşa încât, în cazul unor
situaţii diferite, un tratament diferit este posibil atunci când acesta se
justifică în mod obiectiv şi raţional. Or, aplicabilitatea tranzitorie a
dispoziţiilor art. 28 din Decretul-lege nr. 115/1938 este justificată obiectiv
şi raţional de procesul de definitivare a lucrărilor de cadastru şi a
registrelor de publicitate imobiliară pentru întreg teritoriul ţării. Ca efect
al aplicării Legii nr. 7/1996, se va realiza însă o unificare legislativă a
regimului de publicitate imobiliară.
Cât priveşte invocarea dispoziţiilor constituţionale
ale art. 44 referitoare la garantarea dreptului de proprietate privată, Curtea
reţine, de asemenea, că atât în jurisprudenţa sa, cât şi în jurisprudenţa Curţii
Europene a Drepturilor Omului, în Cauza Fernandez-Molina Gonzales ş.a. contra Spaniei din 18 octombrie 2002, s-a statuat că dispoziţiile privind
garantarea şi ocrotirea proprietăţii se aplică numai titularilor dreptului de
proprietate; or, în prezenta cauză, autorii excepţiei nu şi-au stabilit
calitatea de proprietar, ci tind să o stabilească prin efectul uzucapiunii.
Cu privire la celelalte dispoziţii constituţionale
invocate, Curtea retine că acestea nu au incidenţă în cauza de fată.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art.
1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
în numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 28 alin. (1) din Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea
dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, excepţie ridicată de Vasile Dinca
şi Daniela Dinca în Dosarul nr. 6.733/325/2008 al Judecătoriei Timişoara.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 ianuarie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu