DECIZIE Nr. 226 din 21 aprilie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a art. 302^1 alin. 1 lit. a)
din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 512 din 16 iunie 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Florentina Balta - procuror
Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 302^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de
Societatea Comerciala "Uzinele Sodice Govora" - S.A. in Dosarul nr.
1.713/civ/2004 al Curtii de Apel Pitesti - Sectia civila, de Aurel Balau si
Carolina Balau in Dosarul nr. 5.210/2004 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia
civila, de Societatea Comerciala "CET" - S.A. Iasi in Dosarul nr.
5.926/2004 al Tribunalului Iasi si de Asociatia familiala Dane din Salcia in
Dosarul nr. 38/CA/2005 al Tribunalului Teleorman - Sectia civila.
La apelul nominal raspunde avocatul Natalia Mosnegutu, pentru Societatea
Comerciala "CET" - S.A. Iasi, si avocatul Doina Stupariu, pentru
Federatia Sindicala Termoelectrica Bucuresti, Dan Iordache, Mihai Manoliu,
Mihai Poelinca, Gabriela Savencu, Dumitru Miron, Dumitru Iurea, Octavian
Raducioiu, Mariana Tanase, Cristian Tanase, Cristinel Dragan, Constantin
Chimilevschi, Eugen Pintilie, Marius Donica, Ecaterina Chescu, Emilia Jitaru,
Constantin Enea, Corneliu Todiras, Carmen Tutuianu, Paraschiva Postudor, Maria
Gradinaru, Vasile Luta, Vasile Chele, Ioan Grigore, Neculai Grigorita, Gabriel
Carpiuc, Janica Oprica, Petru Ionita, Ioan Afloarei, Constantin Vicol, Mihai
Bigu, Fanica Afloarei, Gabriel Radeanu, Nicolae Istrate, Elena Pichiu, Vasile
Florea, Ion Susnea, Constantin Cretu, Anton Patras, Paul Ghibanescu, Gheorghe
Ursu, Marcel Alexa, Nelu Simireanu, Dana Ionescu, Constantin Penelea, Gabriela
Pachitac, Marian Ispasoiu, Daniel Arustei, Laurentiu Moldovanu, Iulian Roman,
Mitica Moisa, Mircea Chirila, Traian Hunea, Gheorghe Sion, Gheorghe Buzdugan,
Sergiu Maftei, Costel Musteata, Neculai Filipescu, Carmen Fartusnic, Violeta
Asavoaie, Sergiu Ursache, Mihai Rotaru, Valeriu Blaj, Gelu Popa, Mihai Ciornei,
Gratiela Buzu, Cristiana Ambrono, Ionel Hrisdeu, Nicolae Nicorici, Dorel Neagu,
Mihai Costea, Grigore Pintilie, Marius Dadacus, Gheorghe Fordea, Gelu Hucanu,
Iulian Gheorghe, Constantin Stefan, Dorin Budhaceanu, Constantin Balut,
Gheorghe Bulai, Valeriu Antimi, Gheorghe Vartic, Cristinel Zamfir, Mihai Cimpoi,
Valentin Dodan, Cristina Androne, Petru Hucos, Iulian Luchian, Mihai Neamtu,
Dumitru Rotundu, Ioan Gheorghiu, Neculai Butnaru, Teodor Ghideanu, Radu
Zamfirescu, Marinela Zamfir, Eufrosina Herea, Maria Ciocoiu, Costel Petrescu,
Constantin Largeanu, Radu Movileanu, Gheorghe Calenciuc, Dorel Lupu, Augustin
Minea, Laurentiu Harlauanu, Nicoleta Soimu, Dragos Cretu, Gica Dupu, Danut
Ursu, Vasile Scutaru, Adrian Juravlea, Eugen Popa, Cecilia Neculea, Mihai
Bitiusca, Dumitru Cotovanu, Constantin Cuciureanu, Lucian Hriscu, Sorin
Grigore, Gelu Dumitriu, Virgil Iordache, Radu Knacoschi, Petru Hanganu, Adrian
Ursu si Andrei Parpauta. Lipsesc celelalte parti, fata de care procedura de
citare este legal indeplinita.
Magistratul-asistent refera asupra cererii de amanare depuse de Asociatia
familiala Dane din Salcia in Dosarul nr. 163D/2005.
Reprezentantul Ministerului Public nu este de acord cu amanarea cauzei.
Curtea respinge cererea de amanare.
Curtea, avand in vedere ca exceptiile de neconstitutionalitate ridicate in
dosarele nr. 704D/2004, nr. 713D/2004, nr. 754D/2004 si nr. 163D/2005 au
continut identic, pune in discutie, din oficiu, problema conexarii cauzelor.
Avocatii partilor si reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu
conexarea dosarelor.
Curtea, in temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune
conexarea dosarelor nr. 163D/2005, nr. 754D/2004 si nr. 713D/2004 la Dosarul
nr. 704D/2004, care este primul inregistrat.
Cauza fiind in stare de judecata, avocatul Societatii Comerciale
"CET" - S.A. Iasi arata ca, desi dispozitiile art. 302^1 alin. 1 lit.
a) din Codul de procedura civila au fost declarate neconstitutionale, in
prezenta cauza exceptia nu este inadmisibila, deoarece decizia de admitere nu a
fost inca publicata.
Avocatul Doina Stupariu arata ca, desi Curtea Constitutionala a admis, prin
Decizia nr. 176 din 24 martie 2005, exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 302^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura civila, in
speta de fata se impune respingerea exceptiei ca neintemeiata. Prin declararea
ca fiind neconstitutionale a dispozitiilor de lege criticate a fost indepartata
sanctiunea nulitatii absolute, neindeplinirea cerintei de forma in cazul
cererii de recurs fiind sanctionata, in aceste conditii, cu nulitatea relativa.
Arata ca legiuitorul a sanctionat cu nulitatea absoluta neindeplinirea cerintei
de forma in cazul cererii de recurs, conditiile cerute de lege fiind astfel
deosebite, deoarece recursul este o cale extraordinara de atac. In continuare
arata ca cererea de recurs a autorului exceptiei nu indeplineste conditiile
cerute de lege, deoarece nu se face nici o mentiune cu privire la intimati. In
aceste conditii, in speta de fata, nu se poate retine ca intemeiata exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 302^1 alin. 1 lit. a) din Codul de
procedura civila.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca devenita inadmisibila. In acest sens arata ca, prin
Decizia nr. 176 din 24 martie 2005, Curtea Constitutionala a admis exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 302^1 alin. 1 lit. a) din Codul de
procedura civila, astfel ca, potrivit dispozitiilor art. 29 alin. (3) si (6)
din Legea nr. 47/1992, se impune respingerea exceptiei ca devenita
inadmisibila.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost sesizata cu exceptia de neconstitutionalitate
a dispozitiilor art. 302^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura civila de
Curtea de Apel Pitesti - Sectia civila prin Incheierea din 16 noiembrie 2004
pronuntata in Dosarul nr. 1.713/civ/2004, de Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia
civila prin Incheierea din 12 noiembrie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 5.210/2004,
de Tribunalul Iasi prin Incheierea din 17 noiembrie 2004, pronuntata in Dosarul
nr. 5.926/2004, si de Tribunalul Teleorman - Sectia civila prin Incheierea din
10 februarie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 38/CA/2005. Exceptia a fost
ridicata de Societatea Comerciala "Uzinele Sodice Govora" - S.A.,
Aurel Balau, Carolina Balau, Societatea Comerciala "CET" - S.A. Iasi
si Asociatia familiala Dane din Salcia.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin ca
dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, contravenind
dispozitiilor art. 16, 21 si 129 din Constitutie, precum si ale art. 7 din
Declaratia Universala a Drepturilor Omului. Astfel, se sustine ca, alaturi de
contestatia in anulare si revizuire, recursul a fost instituit de legiuitor ca
o cale extraordinara de atac la dispozitia partilor, care se pot adresa unei
instante superioare in scopul exercitarii controlului judiciar al hotararilor
date fara drept de apel, al celor date in apel si al hotararilor altor organe
cu activitate jurisdictionala. Spre deosebire de celelalte doua, cererea de
recurs trebuie sa cuprinda, sub sanctiunea nulitatii, anumite mentiuni
prevazute de art. 302^1 din Codul de procedura civila. Sanctiunea nulitatii
cererii de recurs pentru lipsa unei mentiuni prevazute de textul de lege
criticat este excesiva in raport cu nesanctionarea lipsei acelorasi mentiuni
din cererea de chemare in judecata, cererea de apel, cererea prin care se
formuleaza contestatia in anulare si din cererea de revizuire, ingradind
accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil.
De asemenea, se arata ca textul de lege criticat incalca si dispozitiile
constitutionale referitoare la folosirea cailor de atac, deoarece prevede, sub
sanctiunea nulitatii absolute, ca cererea de recurs sa contina anumite elemente
de identificare a intimatului, pe care recurentul este uneori in imposibilitate
sa le afle. De cele mai multe ori, dispozitivul hotararilor atacate cu recurs
nu cuprinde decat numele/denumirea si domiciliul/sediul social al intimatului,
fara a preciza anumite date specifice, cum sunt numarul de inmatriculare in
registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul
unic de inregistrare sau codul fiscal si contul bancar. De asemenea, se
considera ca sanctiunea nulitatii cererii de recurs pentru lipsa acestor
mentiuni este excesiva in raport cu nesanctionarea lipsei acelorasi mentiuni
din cererea de chemare in judecata, cererea de apel, cererea prin care se
formuleaza contestatia in anulare si din cererea de revizuire.
Curtea de Apel Pitesti - Sectia civila si Tribunalul Iasi apreciaza ca
exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata. In acest sens arata ca
sintagma "sub sanctiunea nulitatii" din textul de lege criticat constituie
o incalcare a dreptului constitutional pe care il are orice persoana, potrivit
art. 21 alin. (1) din Constitutie, de a se adresa justitiei pentru apararea
drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. Aflarea elementelor
enumerate de art. 302^1 din Codul de procedura civila (domiciliul/sediul
intimatului, numarul de inmatriculare in registrul comertului, numarul contului
bancar etc.) necesita efectuarea unor demersuri scrise adresate Politiei,
camerelor de comert, grefelor instantelor si altor autoritati si presupune
scurgerea unei anumite perioade de timp, care este deseori mai lunga decat
termenul de declarare si motivare a recursului, ingradind astfel, in mod
nejustificat, dreptul la exercitarea cailor de atac si la liberul acces la justitie.
Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia civila si Tribunalul Teleorman - Sectia
civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In
acest sens arata ca dispozitiile de lege criticate au menirea de a disciplina
conduita partilor in procedura solutionarii recursului, cerintele acestei norme
procedurale referitoare la conditiile de forma ale recursului nefiind de natura
a ingradi accesul la justitie si putand fi realizate cu o minima diligenta din
partea recurentului si fara a necesita cheltuieli materiale suplimentare.
Reglementarea conditiilor de forma ale recursului a fost determinata de
situatiile ivite in practica judiciara, cand, datorita lipsei unor cerinte de
forma ale cererii de recurs, procedura de citare nu a putut fi facuta in mod
legal, iar limitele casarii au fost determinate cu dificultate, cu efecte
negative asupra celeritatii si calitatii actului de justitie. De asemenea,
arata ca instanta de contencios constitutional s-a mai pronuntat, prin Decizia
nr. 310 din 8 iulie 2004, statuand ca dispozitiile art. 302^1 din Codul de
procedura civila sunt constitutionale.
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului,
Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu
privire la exceptia ridicata.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate invocata este
neintemeiata. In acest sens arata ca din dispozitia de lege criticata nu
rezulta ca sanctiunea nulitatii opereaza automat, fara a da partilor
posibilitatea indeplinirii cerintelor legale. Textul de lege criticat da
expresie principiului liberului acces la justitie, art. 316 din Codul de
procedura civila, coroborat cu art. 287 alin. 2 din acelasi cod, dand
recurentului posibilitatea de a indeplini cerintele legale pana la prima zi de
infatisare, iar lipsa semnaturii in tot cursul judecatii, conform art. 133
alin. 2 din Codul de procedura civila. De altfel, Curtea Constitutionala, fiind
sesizata cu dispozitiile art. 308 alin. 4 din Codul de procedura civila, care
permiteau constatarea inadmisibilitatii recursului pentru neindeplinirea
conditiilor de forma, fara citarea partilor, a constatat neconstitutionalitatea
acestor dispozitii, apreciind ca faceau imposibila remedierea viciilor de forma
ale cererii de recurs. Odata cu abrogarea dispozitiilor privind admisibilitatea
in principiu a recursului, precum si din interpretarea coroborata a art. 316
din Codul de procedura civila si art. 287 alin. 2 din acelasi cod rezulta ca
aspectele de neconstitutionalitate invocate de autorul exceptiei nu mai
subzista.
Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate invocata
este neintemeiata. In acest sens arata ca textul de lege criticat, care
reglementeaza conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca cererea de recurs,
sub sanctiunea nulitatii, nu aduce atingere, sub nici un aspect, accesului
liber la justitie. Dispozitiile art. 302^1 din Codul de procedura civila
reprezinta norme de procedura a caror reglementare este de competenta exclusiva
a legiuitorului, potrivit dispozitiilor art. 126 alin. (2) din Constitutie.
Astfel, legiuitorul poate institui, in considerarea unor situatii deosebite,
reguli speciale de procedura, cum sunt si cele referitoare la cererea de
recurs. Totodata, stabilirea unor conditii de forma pentru cererea de recurs
este in concordanta cu prevederile art. 129 din Constitutie, potrivit carora
"impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul
Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii".
Astfel, nu poate fi retinuta critica de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 302^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura civila fata de
prevederile art. 21 alin. (3) din Constitutie si ale art. 6 din Conventia
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, deoarece,
prin stabilirea unor conditii pe care trebuie sa le indeplineasca cererea de
recurs, nu se aduce atingere solutionarii cauzelor intr-un termen rezonabil si
indeplinirii conditiilor unui proces echitabil.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, sustinerile
partilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 302^1 alin.
1 lit. a) din Codul de procedura civila, introdus prin art. I pct. 9 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si
completarea Codului de procedura civila, ordonanta publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 460 din 28 iunie 2003, si completat prin
art. I pct. 6 din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 58/2003, lege publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 470 din 26 mai 2004. Textul de lege criticat are urmatoarea redactare:
"Cererea de recurs va cuprinde, sub sanctiunea nulitatii, urmatoarele
mentiuni: a) numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele
juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de
inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor
juridice, codul unic de inregistrare sau, dupa caz, codul fiscal si contul bancar.
Daca recurentul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in
Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul
[...]."
Autorii exceptiei sustin ca dispozitiile de lege criticate incalca
prevederile constitutionale cuprinse in art. 16, 21 si 129, precum si in art. 7
din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, care au urmatorul continut:
- Art. 16 din Constitutie: "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si
a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate,
in conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in
tara. Statul roman garanteaza egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru
ocuparea acestor functii si demnitati.
(4) In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii
care indeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi
alesi in autoritatile administratiei publice locale.";
- Art. 21 din Constitutie: "(1) Orice persoana se poate adresa
justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale
legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor
intr-un termen rezonabil.
(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si
gratuite.";
- Art. 129 din Constitutie: "Impotriva hotararilor judecatoresti,
partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in
conditiile legii.";
- Art. 7 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului: "Toti oamenii
sunt egali in fata legii si au, fara nici o deosebire, dreptul la o egala
protectie a legii. Toti oamenii au dreptul la o protectie egala impotriva
oricarei discriminari care ar viola prezenta Declaratie si impotriva oricarei
provocari la o asemenea discriminare."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea observa ca,
ulterior sesizarii sale cu aceasta exceptie, prin Decizia nr. 176 din 24 martie
2005 a admis exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 302^1 alin.
1 lit. a) din Codul de procedura civila. In motivarea solutiei se arata ca, in
conformitate cu dispozitiile art. 129 si ale art. 126 alin. (2) din Constitutia
Romaniei, exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti si
procedura de judecata sunt stabilite prin lege. Din aceste prevederi
constitutionale rezulta ca legiuitorul are libertatea de a stabili cazurile si
conditiile in care partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile
de atac. Avand in vedere intregul sistem normativ al Constitutiei, Curtea
constata totodata ca libertatea legiuitorului de a stabili conditiile de
exercitare a cailor de atac si procedura de judecata nu este absoluta, limitele
libertatii de reglementare fiind determinate si in aceste cazuri de
obligativitatea respectarii normelor si principiilor privind drepturile si
libertatile fundamentale si a celorlalte principii consacrate prin Legea
fundamentala si prin actele juridice internationale la care Romania este parte.
Astfel, potrivit art. 21 alin. (1) din Constitutie, orice persoana se poate
adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor
sale legitime, iar potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, nici o lege nu
poate ingradi exercitarea acestui drept.
In reglementarea exercitarii acestui drept, legiuitorul are posibilitatea
sa impuna anumite conditii de forma, tinand de natura si de exigentele
administrarii justitiei, fara insa ca aceste conditionari sa aduca atingere
substantei dreptului sau sa-l lipseasca de efectivitate.
In sensul considerentelor expuse mai sus, Curtea Constitutionala are in
vedere si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat ca
scopul Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale este "sa apere nu drepturi teoretice sau iluzorii, ci
concrete si efective" (Cazul Airey contra Irlandei, 1979, si Cazul Artico
contra Italiei, 1980).
Intr-o cauza similara celei deduse controlului de constitutionalitate,
Curtea de la Strasbourg a statuat prin Hotararea din 9 noiembrie 2004,
pronuntata in Cazul Saez Maeso contra Spaniei, ca a existat o violare a art. 6
paragraful 1 din Conventie, atunci cand normele referitoare la formele ce
trebuie respectate pentru introducerea unui recurs si aplicarea lor ii
impiedica pe justitiabili sa se prevaleze de caile de atac disponibile. In
considerentele hotararii, Curtea a precizat ca, desi accesul la o instanta de
judecata nu este un drept absolut, ci este susceptibil de limitari, in special
in ceea ce priveste conditiile de admisibilitate a unei cai de atac, totusi,
aceste limitari nu trebuie sa restranga accesul deschis unui justitiabil de o
asemenea maniera sau pana la un asemenea punct incat dreptul sa fie atins in
insasi substanta lui.
In lumina acestor considerente, Curtea Constitutionala constata ca
dispozitiile art. 302^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura civila, prin
care se sanctioneaza cu nulitate absoluta omisiunea de a se preciza in
cuprinsul cererii de recurs "numele, domiciliul sau resedinta partilor
ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz,
numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul
persoanelor juridice, codul unic de inregistrare sau, dupa caz, codul fiscal si
contul bancar", precum si - daca recurentul locuieste in strainatate -
"domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile
privind procesul", apar ca un formalism inacceptabil de rigid, de natura
sa afecteze grav efectivitatea exercitarii caii de atac si sa restranga
nejustificat accesul liber la justitie.
Pe de alta parte, in sistemul Codului de procedura civila, recursul este
conceput ca o cale extraordinara de atac, altfel spus, ca un ultim nivel de
jurisdictie in care partile in litigiu isi pot apara drepturile lor subiective,
inlaturand efectele hotararilor pronuntate in conditiile celor 10 cazuri de nelegalitate
prevazute de art. 304 din Codul de procedura civila. Or, instituirea sanctiunii
nulitatii pentru neindeplinirea acestor cerinte de forma in insusi cuprinsul
cererii de recurs, fara nici o posibilitate de remediere a omisiunii, il
lipseste pe recurent, fara o justificare rezonabila, de posibilitatea de a se
examina, pe calea recursului, sustinerile sale intemeiate privind modul eronat,
eventual abuziv, prin care s-a solutionat, prin hotararea atacata, litigiul in
care este parte.
Avand in vedere aceste efecte ale aplicarii prevederilor art. 302^1 alin. 1
lit. a) din Codul de procedura civila, Curtea constata ca, prin sanctiunea
nulitatii pe care o instituie, textul de lege atacat incalca atat dispozitiile
art. 21, cat si pe cele ale art. 129 si ale art. 24 alin. (1) din Constitutie.
In concluzie, Curtea constata ca textul de lege atacat este
neconstitutional in ceea ce priveste sanctionarea cu nulitate absoluta a
omisiunii de a se preciza in cuprinsul cererii de recurs "numele,
domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si
sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul
comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul unic de
inregistrare sau, dupa caz, codul fiscal si contul bancar", precum si -
daca recurentul locuieste in strainatate - "domiciliul ales in Romania,
unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul".
Intrucat Curtea a constatat printr-o decizie anterioara
neconstitutionalitatea dispozitiei de lege criticate, aceasta, in temeiul art.
29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu mai poate face obiectul unei exceptii de
neconstitutionalitate. Constatand insa ca decizia de admitere a exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 302^1 alin. 1 lit. a) din Codul de
procedura civila a fost pronuntata ulterior sesizarii instantei de contencios
constitutional, aceasta urmeaza sa respinga exceptia de neconstitutionalitate
ca devenita inadmisibila.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin.
(1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca devenita inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 302^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura civila,
exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Uzinele Sodice Govora" -
S.A. in Dosarul nr. 1.713/civ/2004 al Curtii de Apel Pitesti - Sectia civila,
Aurel Balau, Carolina Balau in Dosarul nr. 5.210/2004 al Curtii de Apel Alba
Iulia - Sectia civila, Societatea Comerciala "CET" - S.A. Iasi in
Dosarul nr. 5.926/2004 al Tribunalului Iasi si Asociatia familiala Dane din
Salcia in Dosarul nr. 38/CA/2005 al Tribunalului Teleorman - Sectia civila.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 21 aprilie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Daniela Ramona Maritiu