DECIZIE Nr. 225 din 3 iunie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 308 alin.
2 si 5, art. 312 alin. 4, art. 399, precum si a dispozitiilor cuprinse in
sectiunea a VI-a "Contestatia la executare" din capitolul I al cartii
a V-a din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 459 din 27 iunie 2003
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Aurelia Popa - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 308 alin. 2 si 5, art. 312 alin. 4, art. 399, precum si a
dispozitiilor cuprinse in sectiunea a VI-a "Contestatia la executare"
din capitolul I al cartii a V-a din Codul de procedura civila, exceptie
ridicata de Societatea Comerciala "Caregnato G & Denis" - S.R.L.
din Oradea in Dosarul nr. 4.001/2002 al Curtii de Apel Oradea - Sectia civila.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, sustinand ca textele de lege
criticate nu contravin principiului egalitatii in drepturi a cetatenilor.
Astfel, existenta obligatiei intimatului de a depune intampinare in cadrul
procedurii de solutionare a caii de atac a recursului, obligatia judecatorului
de a intocmi si depune la dosar un raport asupra recursului, posibilitatea
instantei de recurs ca, in caz de casare, sa rejudece pricina in fond, la
termenul cand a avut loc admiterea recursului, situatie in care se pronunta o
singura decizie, precum si intreaga procedura privind contestatia la executare
reprezinta norme procedurale care nu contravin prevederilor constitutionale
cuprinse in art. 16 privind egalitatea in drepturi a cetatenilor si in art. 24
referitor la dreptul la aparare, fiind elaborate de legiuitor in temeiul art.
125 din Constitutie.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 4 decembrie 2002, pronuntata in Dosarul nr. 4.001/2002,
Curtea de Apel Oradea - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 308 alin. 2 si 5, art.
312 alin. 4, art. 399, precum si a dispozitiilor cuprinse in sectiunea a VI-a
"Contestatia la executare" din capitolul I al cartii a V-a din Codul
de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Caregnato
G & Denis" - S.R.L. din Oradea.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca art. 308
alin. 2 si 5 contravine dispozitiilor constitutionale privind egalitatea in
drepturi a cetatenilor si dreptul la aparare, intrucat nu prevede nici o
sanctiune pentru nerespectarea obligatiei de depunere in termenul de 5 zile a
intampinarii, respectiv a raportului asupra recursului. In ceea ce priveste
art. 312 alin. 4 din Codul de procedura civila, se apreciaza ca acesta incalca
dreptul la aparare al partilor, intrucat instanta judecatoreasca, dupa ce
caseaza hotararea atacata cu recurs, procedeaza la rejudecarea cauzei, fara a
aduce la cunostinta partilor acest lucru si fara a acorda un termen pentru pregatirea
apararii, dupa casare. Art. 399 si intreaga sectiune a VI-a "Contestatia
la executare" din capitolul I al cartii a V-a din Codul de procedura
civila sunt considerate a fi neconstitutionale, deoarece omit a dispune ca in
cadrul contestatiei la executare organul de executare va fi intotdeauna citat
in calitate de parte in proces. Se arata ca lipsa executorului judecatoresc din
procesul care judeca contestatia la executare creeaza disfunctionalitati in
actul de justitie, de natura sa afecteze echilibrul procesual.
Curtea de Apel Oradea - Sectia civila apreciaza ca exceptia este
neintemeiata, aratand ca legea procesuala civila stabileste modalitatile in
care se duc la indeplinire actele de procedura, precum si regulile ce trebuie
respectate in desfasurarea activitatii de judecata, in scopul prevazut de art.
2 din Legea nr. 92/1992, republicata, potrivit caruia "Instantele
judecatoresti infaptuiesc justitia in scopul apararii si realizarii drepturilor
si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, precum si a celorlalte drepturi
si interese legitime deduse judecatii". Criticile de neconstitutionalitate
sunt nefondate, intrucat instituirea unor termene procedurale este pe deplin
justificata de asigurarea unei durate rezonabile a procesului dedus judecatii,
lipsa unor sanctiuni pentru nerespectarea acestor termene nefiind de natura a
vatama in vreun fel drepturile constitutionale ale autoarei exceptiei.
Referitor la posibilitatea instantelor de control judiciar de a reforma
hotararile instantelor inferioare, aceasta se infaptuieste cu respectarea
principiilor fundamentale ale dreptului procesual civil. In ceea ce priveste
prezenta executorului judecatoresc in procesul in care se judeca contestatia la
executare, instanta apreciaza ca, acesta nefiind parte in proces, ci doar
participant, nu se impune citarea lui. Prin urmare, exceptia de
neconstitutionalitate este considerata ca fiind neintemeiata.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de
vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata. De asemenea,
in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu
modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei
Avocatul Poporului.
Guvernul arata ca autoarea exceptiei de neconstitutionalitate nu invoca
vicii ale dispozitiilor in vigoare, ci lipsa reglementarii unor sanctiuni
aplicabile pentru nerespectarea anumitor termene procedurale, respectiv a
obligatiei de a cita organul de executare. Prin coroborarea art. 2 alin. (2) si
(3) cu art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si
functionarea Curtii Constitutionale, republicata, rezulta ca obiect al
controlului de constitutionalitate il pot constitui numai dispozitii in
vigoare, fara a se putea invoca pe calea contenciosului constitutional lipsa de
reglementare intr-un anumit domeniu. Fata de aceste considerente, apreciaza ca
exceptia avand ca obiect art. 308 alin. 2 si 5, art. 399 si dispozitiile
cuprinse in sectiunea a VI-a "Contestatia la executare" din capitolul
I al cartii a V-a din Codul de procedura civila este inadmisibila.
Pe de alta parte, analizand pe fond critica de neconstitutionalitate,
Guvernul considera ca aceasta este neintemeiata, intrucat nedepunerea in
termenul legal a intampinarii este sanctionata in conformitate cu prevederile
art. 118 alin. 2 coroborate cu art. 305 din Codul de procedura civila, iar
nedepunerea raportului asupra recursului de catre instanta judecatoreasca se
sanctioneaza potrivit dispozitiilor referitoare la raspunderea disciplinara
pentru abaterile de la indatoririle de serviciu prevazute de Legea nr. 92/1992
pentru organizarea judecatoreasca.
Avocatul Poporului apreciaza ca textele de lege criticate nu contravin
principiilor constitutionale privind egalitatea in drepturi si dreptul la
aparare, intrucat, pe de o parte, prin impunerea unor termene procedurale nu se
creeaza discriminari intre recurent si intimat, intampinarea constituind doar
un mijloc de aparare de care intimatul poate beneficia in conditiile legii, iar
pe de alta parte, drepturile procesuale ale recurentului nu sunt afectate,
acesta avand posibilitatea de a-si valorifica toate apararile prevazute de
lege. In ceea ce priveste critica art. 399 din Codul de procedura civila, se
arata ca executorul judecatoresc nefiind parte in procesul civil, ci doar
participant, nu se poate pune problema respectarii principiului egalitatii in
fata legii. Referitor la exceptia de neconstitutionalitate a art. 312 alin. 4
din Codul de procedura civila, se apreciaza ca nu se incalca dreptul la
aparare, intrucat partile din proces legal citate, prezente personal sau prin
aparator, au posibilitatea de a-si organiza apararea si de a beneficia de toate
drepturile procesuale consacrate de lege.
Referitor la incalcarea art. 16 din Constitutie, se arata ca textul de lege
criticat nu creeaza nici privilegii, nici discriminari, intrucat respecta
criteriile egalitatii in drepturi enumerate in art. 4 din Constitutie. Pe de
alta parte, principiul egalitatii in fata legii presupune instituirea unui
tratament diferit atunci cand situatiile la care se aplica sunt diferite.
Pe de alta parte, intrucat principiul egalitatii nu inseamna uniformitate,
nu se poate retine incalcarea art. 16 alin. (1) din Constitutie, tratamentul
egal impunandu-se doar pentru cetatenii aflati in situatii identice.
In ceea ce priveste nesocotirea dreptului de asociere, prevazut de art. 37
din Constitutie, acesta nu poate fi socotit temeiul juridic al crearii unor
societati comerciale sau a altor asociatii cu caracter lucrativ, persoane
juridice de drept civil, deoarece asociatiile prevazute de textul
constitutional sunt asociatii de drept public, care au scopuri politice,
profesionale, religioase, culturale etc.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si cel al
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144
lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din
Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 308 alin. 2
si 5, art. 312 alin. 4, art. 399, precum si dispozitiile cuprinse in sectiunea
a VI-a "Contestatia la executare" din capitolul I al cartii a V-a din
Codul de procedura civila. Textele legale criticate au urmatorul continut:
- Art. 308 alin. 2 si 5: "Intimatul este obligat sa depuna intampinare
cu cel putin 5 zile inainte de termenul de judecata. [...]
Raportul va trebui depus la dosar cu cel putin 5 zile inainte de ziua
infatisarii.";
- Art. 312 alin. 4: "In caz de casare, curtile de apel si tribunalele
vor rejudeca pricina in fond, fie la termenul cand a avut loc admiterea
recursului, situatie in care se pronunta o singura decizie, fie la un alt
termen stabilit in acest scop.";
- Art. 399: "Impotriva executarii silite insesi, precum si impotriva
oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau
vatamati prin executare. De asemenea, daca nu s-a utilizat procedura prevazuta
de art. 281^1, se poate face contestatie si in cazul in care sunt necesare
lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu,
precum si in cazul in care organul de executare refuza sa indeplineasca un act
de executare in conditiile prevazute de lege.
Nerespectarea dispozitiilor privitoare la executarea silita insasi sau la
efectuarea oricarui act de executare atrage sanctiunea anularii actului
nelegal.
In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui titlu executoriu
care nu este emis de o instanta judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la
executare aparari de fond impotriva titlului executoriu, daca legea nu prevede
in acest scop o alta cale de atac."
Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca urmatoarele
prevederi constitutionale:
- Art. 16 alin. (1) si (2): "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si
a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.";
- Art. 24 alin. (1): "Dreptul la aparare este garantat."
In motivarea criticii de neconstitutionalitate, autorul exceptiei apreciaza
ca art. 308 alin. 2 si 5, art. 399 din Codul de procedura civila, precum si
sectiunea a VI-a, capitolul I, cartea a V-a din acelasi cod, prevazand obligativitatea
intampinarii si a raportului asupra recursului, nu instituie sanctiuni pentru
nerespectarea acestor obligatii si, respectiv, nu prevad citarea organului de
executare la judecarea contestatiei la executare, ceea ce este de natura a
aduce atingere dreptului la aparare si echilibrului procesual al partilor.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca sustinerile
autorului sunt nefondate.
Astfel, potrivit art. 118 alin. 1 si 2 din Codul de procedura civila,
intampinarea este obligatorie, nedepunerea acesteia in termenul prevazut de
lege antrenand decaderea paratului din dreptul de a mai propune probe si de a
invoca exceptii, in afara celor de ordine publica. Prin urmare, critica art.
308 alin. 2 nu isi gaseste suport in realitate.
Referitor la obligatia judecatorului-raportor de a depune raportul asupra
recursului la dosarul cauzei cu cel putin 5 zile inainte de ziua infatisarii,
Curtea constata ca Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca,
republicata, prevede in art. 121 ca "Magistratii raspund disciplinar
pentru abaterile de la indatoririle de serviciu, precum si pentru comportarile
care dauneaza interesului serviciului sau prestigiului justitiei", iar in
art. 122 sunt enumerate abaterile disciplinare care atrag diverse sanctiuni
pentru cei care le infaptuiesc. Prin urmare, neindeplinirea indatoririlor ce le
revin potrivit legilor si regulamentelor, constituind o abatere disciplinara,
este sanctionata conform legii.
In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a art. 399, precum si
a dispozitiilor cuprinse in sectiunea a VI-a "Contestatia la
executare" din capitolul I al cartii a V-a din Codul de procedura civila,
Curtea apreciaza ca citarea executorului judecatoresc cu prilejul judecarii
contestatiei la executare nu se justifica, avand in vedere ca, pe de o parte,
acesta nu are calitatea de parte in proces, iar pe de alta parte, instanta
investita cu solutionarea unei atare contestatii judeca litigiul pe baza
dosarului de executare, ceea ce face inutila prezenta executorului
judecatoresc.
Disfunctionalitatea invocata de autorul exceptiei, constand in numeroasele
amanari ale cauzei, intrucat executorul nu a raspuns la adresele instantei, nu
constituie un argument in favoarea criticii aduse textului, ci este imputabila
exclusiv lipsei de diligenta a instantei judecatoresti, care nu a apelat la
mijloacele coercitive pe care le avea la dispozitie, potrivit legii. Asa fiind,
chiar instituirea, prin lege, a obligatiei de citare a executorului judecatoresc
ar fi ramas, evident, la fel de ineficienta.
De altfel, critica adusa de autorul exceptiei nu poate fi retinuta si
datorita faptului ca neconstitutionalitatea nu este dedusa din contrarietatea
textului legal criticat cu anumite prevederi din Legea fundamentala, ci din
pretinse lacune ale celui dintai. Restabilirea concordantei dintre Constitutie
si lege, intr-o atare situatie, ar presupune inlaturarea lacunei prin
completarea reglementarii, ceea ce excedeaza competentei Curtii
Constitutionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) teza intai din Legea nr.
47/1992, republicata, "se pronunta numai asupra problemelor de drept, fara
a putea modifica sau completa prevederea legala supusa controlului".
In ceea ce priveste pretinsa incalcare, prin art. 312 alin. 4 din Codul de
procedura civila, a dreptului la aparare prevazut de art. 24 din Constitutie,
Curtea constata ca, in scopul asigurarii conditiilor de solutionare a
proceselor intr-un timp cat mai scurt, a fost instituita regula generala
prevazuta de textul de lege criticat, potrivit careia in caz de casare curtile
de apel si tribunalele vor rejudeca pricina in fond, fie la termenul cand a
avut loc admiterea recursului, situatie in care se pronunta o singura decizie,
fie la un alt termen stabilit in acest scop.
Admiterea recursului semnifica recunoasterea indreptatirii criticilor
formulate de recurent la adresa hotararii, critici cunoscute de catre intimat,
care a avut posibilitatea de a lua cunostinta din timp de ele in scopul
pregatirii apararilor necesare. De aceea, daca partile sunt prezente la
judecata recursului si pot pune concluzii in fond, iar probele socotite
necesare pot fi de indata administrate, judecata in fond dupa casare se poate
face in aceeasi sedinta in care s-a judecat si recursul, pronuntandu-se o
singura hotarare, prin care, evident, vor fi corectate greselile hotararii
criticate intemeiat, prin recurs. Asa fiind, o asemenea posibilitate
recunoscuta instantei nu aduce nici o atingere dreptului de aparare al
partilor, legiuitorul considerand ca numai in cazul in care instanta a carei
hotarare este recurata a solutionat procesul fara a intra in cercetarea
fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost regulat citata,
precum si in cazul incalcarii competentei cauza se trimite spre rejudecare
instantei care a pronuntat hotararea casata sau, dupa caz, instantei
competente. In aceste cazuri casarea cu trimitere spre rejudecare se justifica
pentru a se asigura respectarea tuturor garantiilor procesuale privind judecata
in fond, precum si parcurgerea in mod real a gradelor de jurisdictie prevazute
de lege.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al
art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin.
(1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 308 alin. 2
si 5, art. 312 alin. 4, art. 399, precum si a dispozitiilor cuprinse in
sectiunea a VI-a "Contestatia la executare" din capitolul I al cartii
a V-a din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala
"Caregnato G & Denis" - S.R.L. din Oradea in Dosarul nr.
4.001/2002 al Curtii de Apel Oradea - Sectia civila.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 3 iunie 2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Mihaela Senia Costinescu