DECIZIE Nr. 217 din 3 iulie 2001
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 488, 492
si 493 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 552 din 4 septembrie 2001

Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Gabriela Ghita - procuror
Marioara Prodan - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 488, 492 si 493 din Codul de procedura civila, exceptie
ridicata de Domnica Soroceanu in Dosarul nr. 4.802/2000 al Tribunalului
Bucuresti - Sectia a IV-a civila.
La apelul nominal se prezinta Asociatia de proprietari Bloc TD35 din
Bucuresti, prin imputernicitul Tiberiu Pricop, lipsind autorul exceptiei, fata
de care procedura de citare este legal indeplinita.
Reprezentantul partii prezente solicita respingerea exceptiei, precizand ca
de 5 ani autorul exceptiei nu si-a platit cheltuielile de intretinere. Mai
arata ca hotararile a caror executare este contestata de autorul exceptiei sunt
definitive si executorii. In final solicita respingerea exceptiei ca nefondata.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate, precizand ca textele de lege criticate, referitoare
la urmarirea silita asupra bunurilor imobile, nu contravin prevederilor
constitutionale ale art. 41 alin. (1) referitoare la protectia proprietatii
private si ale art. 17 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului
referitoare la dreptul de proprietate, conform carora orice persoana are
dreptul la proprietate si nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de
proprietatea sa, prevederi invocate de autorul exceptiei in motivarea
neconstitutionalitatii. Se mai arata ca autorul exceptiei, supus executarii
silite imobiliare, contesta constitutionalitatea textelor de lege procedurale
executionale, invocand atat prevederi constitutionale, cat si prevederi ale
pactelor internationale. Se apreciaza ca aceste prevederi nu sunt incalcate,
deoarece in cauza nu este "o lipsire arbitrara de proprietate", ci
este vorba de executarea silita a unor obligatii legale ale autorului
exceptiei. Creditorul are dreptul de a cere executarea silita a creantelor
sale, potrivit legii. Pe de alta parte, debitorul are posibilitatea de a-si
achita datoriile inainte de vanzarea silita a apartamentului sau. In final se
arata ca nimeni nu poate invoca propria culpa in favoarea sa.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 19 octombrie 2000, pronuntata in Dosarul nr.
4.802/2000, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civila a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 488,
492 si 493 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Domnica
Soroceanu, prin mandatar.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca
dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 41
alin. (1), referitoare la protectia proprietatii private, ale art. 17 din
Declaratia Universala a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la
proprietate, precum si ale art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, deoarece in
opinia sa textele de lege criticate dau posibilitatea creditorului sa procedeze
la deposedarea unui debitor de proprietatea sa "fie si pentru sume derizorii".
Autorul exceptiei considera ca "executarea silita imobiliara nu poate fi
admisa decat numai in situatia in care insusi debitorul ce s-a obligat ar fi
dat dreptul creditorului sau ca, in caz de nerestituire, acesta sa aiba
posibilitatea valorificarii prin executare silita imobiliara".
Exprimandu-si opinia asupra exceptiei, instanta de judecata considera ca
aceasta este neintemeiata, intrucat normele procesuale criticate nu se pot afla
intr-un raport de conformitate cu prevederile art. 41 din Constitutie si cu
cele din documentele internationale, ci sanctioneaza comportamentul ilicit al
debitorului. Se mai arata ca "garantarea dreptului de proprietate al unui
subiect este limitata de drepturile altor subiecte".
In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat textele de lege criticate
privesc executarea silita, institutie procedurala al carei scop este
"realizarea definitiva si practica a unor drepturi recunoscute printr-o
hotarare judecatoreasca sau un alt titlu executoriu". Se precizeaza, de
asemenea, ca potrivit art. 41 alin. (1) din Constitutie, invocat de autorii
exceptiei, "Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului
sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de
lege".
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii
nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
488, 492 si 493 din Codul de procedura civila, dispozitii care au urmatorul
continut:
Art. 488
"Numai bunurile nemiscatoare prin natura lor pot fi obiectul unei
urmariri imobiliare."
Art. 492
"Orice urmarire a unui imobil va incepe printr-un comandament facut de
catre creditor datornicului si detinatorului, de va fi, prin mijlocirea unui
executor judecatoresc.
In cazurile in care legi speciale inlocuiesc comandamentul prin somatii sau
notificari pentru punerea in vanzare a imobilelor, acele somatii inceteaza a-si
mai avea efectul lor, de indata ce debitorul a achitat, inainte de licitatie,
toate ratele cu dobanzile si cheltuielile de orice natura exigibile in momentul
platii."
Art. 493
"Acest comandament se va face in persoana sau la domiciliul
datornicului si detinatorului.
El va cuprinde copie dupa titlul executor, somatia de a plati si
instiintarea ca, daca nu va plati, se va face vanzarea cutaror sau cutaror
nemiscatoare. El va fi iscalit de executorul judecatoresc.
Acest comandament se va transcrie de urgenta in extract indata dupa
comunicare, dupa ordinea inregistrarii, intr-un registru special."
In sustinerea criticii de neconstitutionalitate a acestor dispozitii legale
autorul exceptiei a invocat incalcarea prevederilor constitutionale ale art. 41
alin. (1), potrivit carora "Dreptul de proprietate, precum si creantele
asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt
stabilite de lege.", a prevederilor art. 17 din Declaratia Universala a
Drepturilor Omului, conform carora: "1. Orice persoana are dreptul la
proprietate, atat singura cat si in asociere cu altii.
2. Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de proprietatea sa",
precum si a prevederilor art. 1 al primului Protocol aditional la Conventia
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care
stabilesc ca "Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la
respectarea bunurilor sale.
Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de
utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale
ale dreptului international.
Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta
legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor
conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor
contributii sau a amenzilor."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta
este neintemeiata pentru urmatoarele considerente:
Dispozitiile art. 488, 492 si 493 din Codul de procedura civila
reglementeaza executarea silita a bunurilor nemiscatoare, ultima faza a
procesului civil, consecutiva obtinerii unei hotarari judecatoresti definitive
si irevocabile, prin care s-a stabilit in sarcina debitorului o obligatie de
natura patrimoniala. Aceasta obligatie este o consecinta a angajarii
raspunderii juridice contractuale sau delictuale a debitorului. La aceasta
procedura se recurge numai in situatia in care debitorul obligatiei stabilite
prin hotarare sau titlu executoriu nu executa de buna voie prestatia la care
este obligat. Potrivit art. 1718 din Codul civil "Oricine este obligat
personal este tinut de a indeplini indatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile
si imobile, prezente si viitoare".
Curtea constata ca dispozitiile legale criticate nu incalca prevederile
art. 41 alin. (1) din Constitutie, care, garantand dreptul de proprietate,
circumstantiaza aceasta garantare, prevazand ca legea stabileste continutul si
limitele acestui drept. Aceeasi circumstantiere exista si in art. 17 din
Declaratia Universala a Drepturilor Omului, care prevede ca "Nimeni nu va
fi lipsit in mod arbitrar de proprietatea sa", precum si in art. 1 al
primului Protocol la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale, care precizeaza ca "Nimeni nu poate fi lipsit
de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile
prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international".
Prin art. 1 al aceluiasi protocol se prevad, de asemenea, conditiile in care
statul poate stabili, prin lege, masuri pentru lipsirea de proprietate a unei
persoane.
Curtea retine ca dispozitiile legale criticate nu numai ca nu contravin prevederilor
constitutionale si celor din pactele internationale invocate, ci, dimpotriva,
asigura aplicarea lor, deoarece permit executarea silita si lipsirea de
proprietate in cazurile prevazute de lege, cazuri care nu sunt un "mod
arbitrar" de lipsire de proprietate. Curtea retine in acelasi timp ca atat
Constitutia, cat si tratatele internationale apara deopotriva si dreptul de
proprietate al creditorului lezat prin neindeplinirea de catre debitor a
obligatiilor asumate prin contract ori decurgand dintr-un delict, astfel incat
nu poate fi considerata "arbitrara" executarea silita a unei asemenea
creante. Totodata Curtea observa ca potrivit dispozitiilor art. 492 alin. 2 din
Codul de procedura civila debitorul impotriva caruia s-a inceput executarea
silita imobiliara are posibilitatea sa achite sumele datorate si sa inceteze
astfel efectul somatiilor ori al altor acte de executare silita imobiliara.
In sfarsit, Curtea retine ca, potrivit art. 54 din Constitutie, drepturile
si libertatile constitutionale trebuie sa fie exercitate cu buna-credinta, fara
sa fie incalcate drepturile si libertatile celorlalti.
Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin.
(2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al
art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 488, 492 si
493 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Domnica Soroceanu in
Dosarul nr. 4.802/2000 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civila.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 3 iulie 2001.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Marioara Prodan