Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4041 alin. 1 şi art. 4042 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Societatea Termorom - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 3.289/211/2016 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 525D/2016.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, procedura de citare fiind legal îndeplinită.3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, partea Biroul Executorului Judecătoresc Stolnean Romeo Marius a transmis, în copie, dosarul execuţional.4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care formulează concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că motivele invocate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu sunt veritabile critici de neconstituţionalitate, ci reprezintă aspecte ce ţin de aplicarea textelor legale criticate. Astfel, autoarea excepţiei face o analiză comparativă a celor două dispoziţii legale şi, apoi, dezvoltă o serie de situaţii ipotetice în care textele legale nu ar putea fi aplicate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Încheierea din 6 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.289/211/2016, Judecătoria Cluj-Napoca - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4041 alin. 1 şi art. 4042 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Societatea Termorom - S.A. din Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de întoarcere a executării silite prin restabilirea situaţiei anterioare executării.6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textele legale criticate încalcă principiul clarităţii şi previzibilităţii normei juridice, întrucât nu sunt corelate. În acest sens se arată că art. 4041 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 face referire la desfiinţarea a însăşi executării silite, iar art. 4042 alin. 1 din Cod face referire la desfiinţarea actelor de executare. Aşadar, sintagma „însăşi executarea silită" din cuprinsul art. 4041 alin. (1) din Codul de procedură civilă din 1865 este neclară şi imprevizibilă, justiţiabilul neştiind cum să interpreteze această sintagmă, în sensul că se referă la toate actele de executare sau doar la actul de executare principal. Prin urmare, instanţele trebuie să interpreteze sensul acestei sintagme şi să coreleze dispoziţiile legale criticate în care se face trimitere la anularea actelor de executare.7. Se mai arată că textele legale criticate încalcă accesul liber la justiţie prin aceea că există situaţii în care accesul debitorului la instituţia întoarcerii executării apare ca fiind singura cale de a recupera un prejudiciu suferit ca urmare a unor acte de executare efectuate nelegal. Restrângerea aplicabilităţii normelor legale criticate doar la situaţiile în care este desfiinţat titlul executoriu sau întreaga executare silită aduc o ingerinţă gravă în dreptul persoanei de a obţine repunerea în situaţia anterioară.8. Totodată, se mai susţine că este încălcat şi dreptul de proprietate privată, întrucât dispoziţiile legale criticate exceptează cererile privitoare la întoarcerea parţială a executării ca urmare a anulării unui singur act de executare. Or, o dispoziţie legală care apără dreptul de proprietate al unor persoane, fără a asigura o protecţie asemănătoare altor persoane în situaţii similare, contravine principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii.9. În final, se solicită să se constate că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale doar în măsura în care permit admiterea unei cereri de întoarcere a executării silite şi în situaţia în care a fost anulat un singur act de executare, act de executare principal.10. Judecătoria Cluj-Napoca - Secţia civilă apreciază că textele legale criticate sunt constituţionale.11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă, întrucât motivul de neconstituţionalitate invocat nu priveşte prevederile legale criticate, ci aplicarea acestora la cauza dedusă judecăţii.13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 4041 alin. 1 şi art. 4042 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, care au următorul cuprins:– Art. 4041 alin. 1: „În toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia.";
– Art. 4042 alin. 1: „În cazul în care instanţa judecătorească a desfiinţat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeaşi hotărâre, şi asupra restabilirii situaţiei anterioare executării."16. Curtea observă că dispoziţiile legale criticate au fost abrogate prin art. 83 lit. a) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012. Însă, ţinând seama că dispoziţiile legale criticate continuă să producă efecte în cauza de faţă, conform Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile legale criticate. 17. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta sa referitoare la claritatea, precizia şi previzibilitatea normei juridice, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea acesteia nu realizează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, problema pe care o ridică implicând modul de aplicare şi interpretare a dispoziţiilor legale criticate de către instanţele de judecată în sensul că, pentru a se uza de procedura întoarcerii executării silite, este suficientă anularea unui singur act de executare sau este necesară anularea întregii executări silite, aspect care, potrivit art. 2 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excedează competenţei instanţei constituţionale. 19. Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 „Sunt neconstituţionale prevederile actelor [...] care încalcă dispoziţiile sau principiile Constituţiei", alin. (3) al aceluiaşi articol stabilind că instanţa constituţională „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". 20. Curtea Constituţională a statuat, în mai multe rânduri, că nu intră în atribuţiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanţe, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituţie, „Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege" (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 442 din 15 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 6 mai 2008). 21. În consecinţă, prevederile de lege criticate nu pot forma obiect al controlului de constituţionalitate, sub aspectul invocat, excepţia fiind inadmisibilă. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4041 alin. 1 şi art. 4042 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Societatea Termorom - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 3.289/211/2016 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 4 aprilie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin