DECIZIE   Nr. 211 din 28 iunie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 582 din 17 septembrie 2001

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Iuliana Nedelcu       - procuror
    Mihai Paul Cotta      - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, exceptii ridicate de Melinda Asztalos si Sorin Petrache in dosarele nr. 5.369/2000, nr. 7.137/2000 si nr. 7.345/2000 ale Judecatoriei Oradea.
    La apelul nominal raspunde avocat Adriana Dochitescu pentru Mircea Ifrim, lipsind autorii exceptiilor si celelalte parti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Curtea, avand in vedere ca exceptiile de neconstitutionalitate ridicate in dosarele nr. 146C/2001, nr. 147C/2001 si nr. 148C/2001 au un continut identic, pune in discutie, din oficiu, problema conexarii cauzelor. Partea prezenta si reprezentantul Ministerului Public nu se opun conexarii dosarelor. Curtea, in temeiul dispozitiilor art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicata, coroborate cu cele ale art. 164 din Codul de procedura civila, dispune conexarea dosarelor nr. 147C/2001 si nr. 148C/2001 la Dosarul nr. 146C/2001.
    Avocatul prezent, tinand seama de jurisprudenta Curtii Constitutionale, solicita respingerea exceptiilor de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, acestea fiind neintemeiate. Se apreciaza ca exceptiile au fost ridicate cu scopul tergiversarii cauzelor aflate spre judecare la instanta.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiilor, ca fiind neintemeiate, evocand jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin incheierile din 21 martie 2001, pronuntate in dosarele nr. 5.369/2000, nr. 7.137/2000 si nr. 7.345/2000, Judecatoria Oradea a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptiile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, exceptii ridicate de Melinda Asztalos si Sorin Petrache.
    In motivarea exceptiilor de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile legale criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (3), art. 16, 30, 49 si 54 din Constitutie, deoarece impiedica exercitarea libera a profesiei de ziarist si produc inechitate sociala. De asemenea, se arata ca aceleasi dispozitii violeaza libertatea de exprimare si dreptul la informatie, incalcand astfel prevederile art. 20, 30 si 31 din Constitutie. In opinia autorilor exceptiei, prin punerea in miscare a actiunii penale la plangerea prealabila a persoanei vatamate, oricand si fara nici o conditie, ziaristul poate fi constrans sa adopte o pozitie contrara convingerilor sale. Or, dispozitiile legale criticate dau oricui posibilitatea de a-l hartui pe ziarist in legatura cu exercitarea profesiei. Se solicita totodata Curtii Constitutionale sa supuna atentiei Parlamentului Romaniei necesitatea modificarii procedurii de punere in miscare a actiunii penale in cazul ziaristilor invinuiti de calomnie prin presa, in sensul ca temeiurile sesizarii instantei sa fie constatate printr-un rechizitoriu al parchetului.
    Judecatoria Oradea, exprimandu-si opinia, apreciaza ca exceptia este neintemeiata. Dispozitiile art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala se refera la infractiunile de insulta si calomnie alaturi de alte infractiuni, si nu doar la infractiunile savarsite de ziaristi. Aceste dispozitii prevad ca actiunea penala se pune in miscare numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, in cazul anumitor infractiuni, ca exceptie de la principiul oficialitatii procesului penal, considerandu-se ca in acest fel se solutioneaza mai usor si mai temeinic unele conflicte reglementate de legea penala.
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Presedintele Camerei Deputatilor, in punctul sau de vedere, arata ca dispozitiile art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala sunt constitutionale si propune respingerea exceptiilor de neconstitutionalitate. Se motiveaza ca stabilirea infractiunilor in cazul carora este necesara plangerea prealabila, a celor in care trebuie efectuata urmarirea penala, precum si a celor in cazul carora sesizarea instantei se face prin plangerea prealabila a persoanei vatamate este lasata de Constitutie la libera optiune a legiuitorului. De asemenea, se arata ca prevederile art. 30 si 31 din Constitutie, referitoare la libertatea de exprimare si la dreptul la informatie, trebuie interpretate prin raportare la art. 30 alin. (6) din Constitutie, care prevede ca libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptiile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala sunt neintemeiate. Se arata ca procedura plangerii prealabile constituie o exceptie de la principiul oficialitatii procesului penal si isi are temeiul juridic in unele dispozitii ale Codului de procedura penala, care prevad ca pentru anumite infractiuni de mai mica gravitate pornirea procesului penal sa fie conditionata de vointa si initiativa persoanei vatamate. In astfel de cazuri procesul penal nu poate fi pornit decat daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata, dupa caz, este sesizata prin plangere prealabila de catre persoana vatamata. Astfel, plangerea prealabila nu este un act ce contine punerea in miscare a actiunii penale, ci un act in temeiul caruia organele in drept o pun in miscare. In opinia Guvernului nu se poate sustine ca dispozitiile art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala aduc atingere prevederilor art. 1 alin. (3) din Constitutie. De asemenea, nu se poate sustine ca dispozitiile legale criticate ar fi contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, deoarece acestea nu creeaza nici privilegii, nici discriminari si nu incalca vreunul dintre criteriile egalitatii in drepturi enumerate la art. 4 din Legea fundamentala. Se mai arata ca in acelasi sens s-a pronuntat Curtea Constitutionala prin deciziile nr. 161/2000, nr. 163/2000, nr. 193/2000, nr. 197/2000 si nr. 231/2000, prin care a fost respinsa exceptia de neconstitutionalitate a art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala.
    Cu privire la incalcarea prevederilor art. 20 din Constitutie, Guvernul arata ca nu isi poate exprima opinia, deoarece autorii exceptiei nu au invocat nici o dispozitie din tratatele internationale privind drepturile omului la care Romania este parte.
    In fine, se mai arata ca prevederile legale criticate nu contin dispozitii de natura sa aduca atingere drepturilor sau libertatilor fundamentale consacrate in art. 30 si 31 din Constitutie sau care sa contravina dispozitiilor privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati ori exercitarii drepturilor si libertatilor, avand in vedere ca obiectul reglementarii prin dispozitiile art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala il constituie procedura de punere in miscare a actiunii penale numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, in cazurile in care legea prevede ca este necesara o astfel de plangere.
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, rapoartele intocmite in cauza de judecatorul-raportor, concluziile partii prezente si ale procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptiile de neconstitutionalitate ridicate.
    Obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, care au urmatorul cuprins: "Punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara astfel de plangere."
    Autorii exceptiilor sustin, in principal, ca aceste dispozitii legale, care fac posibil ca in urma plangerii adresate instantei de judecata un ziarist invinuit de calomnie sa fie chemat in judecata ca inculpat, sicanandu-l si impiedicandu-l sa isi exercite profesia si sa ii informeze corect pe cititori si punandu-l intr-o situatie de inferioritate in raport cu persoana pretins vatamata, sunt neconstitutionale.
    Astfel, sunt incalcate dispozitiile art. 1 alin. (3), ale art. 16, 20, 30, 31, 49 si 54 din Constitutie, care au urmatorul cuprins:
    Art. 1 alin. (3)
    "Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sunt garantate.";
    Art. 16
    "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege.
    (3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara.";
    Art. 20
    "(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.
    (2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale.";
    Art. 30
    "(1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public sunt inviolabile.
    (2) Cenzura de orice fel este interzisa.
    (3) Libertatea presei implica si libertatea de a infiinta publicatii.
    (4) Nici o publicatie nu poate fi suprimata.
    (5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare in masa obligatia de a face publica sursa finantarii.
    (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine.
    (7) Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri.
    (8) Raspunderea civila pentru informatia sau pentru creatia adusa la cunostinta publica revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestarii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, in conditiile legii. Delictele de presa se stabilesc prin lege.";
    Art. 31
    "(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit.
    (2) Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal.
    (3) Dreptul la informatie nu trebuie sa prejudicieze masurile de protectie a tinerilor sau siguranta nationala.
    (4) Mijloacele de informare in masa, publice si private, sunt obligate sa asigure informarea corecta a opiniei publice.
    (5) Serviciile publice de radio si de televiziune sunt autonome. Ele trebuie sa garanteze grupurilor sociale si politice importante exercitarea dreptului la antena. Organizarea acestor servicii si controlul parlamentar asupra activitatii lor se reglementeaza prin lege organica.";
    Art. 49
    "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea sigurantei nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
    (2) Restrangerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertatii.";
    Art. 54
    "Cetatenii romani, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti."
    Examinand exceptiile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, Curtea constata ca nu pot fi retinute, sub nici un aspect, criticile formulate.
    Legiuitorul, potrivit art. 125 alin. (3) din Constitutie, conform caruia "Competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege", a renuntat pentru anumite infractiuni riguros selectionate la principiul oficialitatii procesului penal si a lasat la aprecierea persoanei vatamate necesitatea interventiei organelor judiciare pentru solutionarea conflictului. Conditionarea punerii in miscare a actiunii penale de existenta plangerii prealabile a persoanei vatamate, care este o exceptie de la regula generala a oficialitatii procesului penal inscrisa in art. 2 alin. 2 din Codul de procedura penala, nu poate fi contrara drepturilor si intereselor partilor, ci, dimpotriva, nu le poate fi decat favorabila. De altfel, sub aspectul politicii penale s-a apreciat ca lasarea la vointa persoanei vatamate a punerii in miscare a actiunii penale si a posibilitatii inlaturarii raspunderii penale prin retragerea plangerii sau prin impacarea partilor constituie calea cea mai sigura si mai temeinica de aplanare a conflictului de drept penal, fapt confirmat de practica. Aceasta procedura nu creeaza o situatie de inferioritate a persoanei invinuite fata de partea care se plange, deoarece inculpatul se bucura de toate drepturile procesuale, precum si de dreptul de a se adresa organelor de urmarire penala in eventualitatea unei denuntari calomnioase. In consecinta, avand in vedere si specificul infractiunilor pentru care sesizarea instantei se face prin plangere prealabila adresata direct instantei de judecata, persoana impotriva careia s-a facut o astfel de plangere nu este dezavantajata, asa cum pretind autorii exceptiilor, in comparatie cu situatia in care plangerea a fost adresata organelor de urmarire penala si sesizarea instantei s-a facut prin rechizitoriul procurorului.
    Avand in vedere aceste motive, Curtea Constitutionala constata ca prevederile legale criticate nu contravin dispozitiilor art. 1 alin. (3), ale art. 16, 30, 31 si 49 din Constitutie.
    Curtea constata, de asemenea, ca art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala nu contravine nici prevederilor art. 20 din Constitutie, referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului. Potrivit art. 10 pct. 2 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, dreptul la libertatea de exprimare poate fi supus "unor formalitati, conditii, restrangeri sau sanctiuni prevazute de lege, care constituie masuri necesare, intr-o societate democratica, pentru [...] protectia reputatiei sau a drepturilor altora".
    De altfel, prin numeroase decizii, ca de exemplu deciziile nr. 195 si nr. 197 din 12 octombrie 2000, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 543 din 1 noiembrie 2000, Curtea Constitutionala a statuat, pentru aceleasi considerente, ca dispozitiile art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala sunt constitutionale.
    Cele statuate prin deciziile mentionate isi mentin valabilitatea si in cauza de fata, deoarece nu au intervenit elemente noi de natura sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii in aceasta materie.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptiile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, exceptii ridicate de Melinda Asztalos si Sorin Petrache in dosarele nr. 5.369/2000, nr. 7.137/2000 si nr. 7.345/2000 ale Judecatoriei Oradea.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 28 iunie 2001.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Mihai Paul Cotta