DECIZIE   Nr. 209 din 25 octombrie 2000

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobata cu modificari prin Legea nr. 12/1995

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 80 din 15 februarie 2001

    Lucian Mihai           - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Ioan Muraru            - judecator
    Nicolae Popa           - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Paula C. Pantea        - procuror
    Gabriela Dragomirescu  - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobata cu modificari prin Legea nr. 12/1995, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Delta Metals" - S.R.L. din Bucuresti in Dosarul nr. 9.997/1999 al Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti.
    Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 17 octombrie 2000 si au fost consemnate in Incheierea de la acea data, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la data de 24 octombrie 2000.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 4 februarie 2000, pronuntata in Dosarul nr. 9.997/1999, Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobata cu modificari prin Legea nr. 12/1995, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Delta Metals" - S.R.L. din Bucuresti intr-o cauza avand ca obiect plangerea formulata de aceasta societate comerciala impotriva procesului-verbal din 22 iunie 1999 de constatare si sanctionare a contraventiilor, incheiat de Directia generala a finantelor publice si controlului financiar de stat a municipiului Bucuresti.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prin aplicarea sanctiunilor prevazute la art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 opereaza o "confiscare mascata" a averii dobandite licit, dreptul de proprietate nemaifiind garantat. Totodata se considera ca dispozitiile criticate instituie o discriminare intre agentii economici care efectueaza export si cei care deruleaza afaceri interne, iar statul nu mai asigura libertatea comertului. Se apreciaza ca in felul acesta se incalca dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1), ale art. 41 alin. (1), alin. (2) teza intai si alin. (7), ale art. 134 alin. (2) lit. a) si b) si ale art. 135 alin. (1) si (6).
    Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti, exprimandu-si opinia cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata, apreciaza ca textele criticate nu contravin Constitutiei. Se arata ca prin dispozitiile art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 se asigura protectia interesului national, care, in materia repatrierii valutei, consta in asigurarea disponibilitatilor valutare necesare statului roman pentru achitarea obligatiilor externe de plata.
    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Se arata ca art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, aprobata cu modificari prin Legea nr. 12/1995, reglementeaza, in esenta, repatrierea de catre agentii economici a valutei ce rezulta din activitatea de comert international pe care acestia o desfasoara. Ca atare, se apreciaza ca "sustinerile petentei nu pot fi retinute, fiind vorba de savarsirea unei contraventii prin care se incalca norme ce urmaresc consolidarea regimului valutar si intarirea disciplinei financiare privind disponibilitatile in conturile valutare". De asemenea, este mentionata jurisprudenta Curtii Constitutionale referitoare la constitutionalitatea prevederilor art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, aprobata cu modificari prin Legea nr. 12/1995.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobata cu modificari prin Legea nr. 12/1995, dispozitii al caror continut este urmatorul:
    Art. IV pct. 3
    "In cazul operatiunilor de incasare la vedere, repatrierea valutei rezultate in urma producerii actului de comert international se va face in maximum 5 zile de la data incasarii, dar nu mai tarziu de 90 de zile calendaristice, calculate de la data atestarii documentare a trecerii marfii prin frontiera romana, sau, dupa caz, a executarii lucrarilor si prestarii serviciilor in strainatate, in functie de zona geografica a partenerului extern.
    Pentru operatiunile cu incasare la termen intre 90 si 360 de zile, cat si pentru cele pe credit de peste 1 an, pentru care Ministerul Comertului a eliberat licente in limita unui plafon stabilit anual de Banca Nationala a Romaniei, termenul de repatriere este de maximum 15 zile calendaristice calculate de la data scadentei platii, stabilite conform clauzelor contractuale.
    In cazul platilor in avans pentru importuri, pentru care nu s-a livrat marfa, nu s-a executat lucrarea sau nu s-a prestat serviciul, sau pentru care nu s-a restituit avansul platit, se aplica aceeasi perioada de 15 zile calendaristice calculate de la data ultimului termen de livrare contractual.
    Ministerul Comertului, in raport cu obiectivele politicii comerciale, va propune Guvernului, in vederea aprobarii, lista grupelor de produse care pot fi exportate cu plata pana la 90 de zile calendaristice de la data livrarii, precum si lista grupelor de produse cu plata peste 1 an de la data livrarii, produsele necuprinse in cele doua categorii de grupe de produse putand fi exportate cu plata la termene intre 90 si 360 de zile calendaristice.";
    Art. IV pct. 7
    "In cazul constatarii nerespectarii termenelor mentionate la pct. 3, 5 si 6, precum si a celor mentionate in autorizatia Bancii Nationale a Romaniei eliberata conform pct. 4, privind repatrierea incasarilor in valuta, se vor aplica urmatoarele amenzi contraventionale reprezentand:
    - 10%, in lei, asupra sumelor in valuta nerepatriate, pentru intarzieri de pana la 30 de zile calendaristice;
    - 15%, in lei, asupra sumelor in valuta nerepatriate, pentru intarzieri intre 30 si 60 de zile calendaristice;
    - 20%, in lei, asupra sumelor in valuta nerepatriate, pentru fiecare luna calendaristica care depaseste primele 60 de zile de intarziere.
    In toate situatiile se mentine obligatia repatrierii sumelor in valuta in termen de 30 de zile calendaristice de la data constatarii contraventiei.
    In cazul depasirii termenului de la alineatul precedent, penalitatile stabilite la art. 7 din Legea nr. 76/1992, astfel cum a fost modificat prin prezenta ordonanta, se majoreaza cu 50% ."
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca aceste texte contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1), ale art. 41 alin. (1), alin. (2) teza intai si alin. (7), ale art. 134 alin. (2) lit. a) si b) si ale art. 135 alin. (1) si (6), texte care prevad:
    Art. 16 alin. (1)
    "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
    Art. 41 alin. (1), alin. (2) teza intai si alin. (7)
    "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege.
    (2) Proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. [...]
    (7) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma.";
    Art. 134 alin. (2) lit. a) si b)
    "Statul trebuie sa asigure:
    a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;
    b) protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara;";
    Art. 135 alin. (1) si (6)
    "(1) Statul ocroteste proprietatea. [...]
    (6) Proprietatea privata este, in conditiile legii, inviolabila."
    Dispozitiile art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, aprobata cu modificari prin Legea nr. 12/1995, au mai facut obiectul controlului de constitutionalitate, Curtea Constitutionala statuand prin mai multe decizii ca aceste texte legale nu contravin Constitutiei.
    Astfel, cu privire la sustinerea potrivit careia dispozitiile criticate incalca art. 134 alin. (2) lit. a) si b) din Constitutie, prin Decizia nr. 123 din 28 septembrie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 532 din 1 noiembrie 1999, respingand exceptia, Curtea Constitutionala a retinut in esenta ca inviolabilitatea, in conditiile legii, a proprietatii private nu poate fi opusa cerintelor apararii intereselor nationale in activitatea financiara si valutara, in stadiul actual de dezvoltare a economiei de piata. Nici economia de piata si nici libertatea comertului nu justifica incalcarea obligatiei de repatriere a valutei si a termenului legal maxim de repatriere, deoarece de constituirea fondurilor valutare depinde functionarea insasi a sistemului economic, astfel ca autonomia juridica a agentilor economici in activitatea de comert exterior nu se poate realiza decat cu respectarea acestor obligatii.
    Prin aceeasi decizie s-a mai retinut ca Legea nr. 76/1992 privind masuri pentru rambursarea creditelor rezultate din actiunea de compensare, regimul platilor agentilor economici, prevenirea incapacitatii de plata si a blocajului financiar, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 178 din 28 iulie 1992, la care face referire alineatul ultim al pct. 7 al art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, a fost abrogata in intregime prin art. 11 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 10/1997 cu privire la diminuarea blocajului financiar si a pierderilor din economie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 22 aprilie 1997, aprobata si modificata prin Legea nr. 151/1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 172 din 28 iulie 1997. Dispozitiile acestui act normativ referitoare la sanctiuni nu au mai fost preluate in noul act normativ. Drept urmare, in cazul depasirii termenului prevazut la art. IV pct. 7 alin. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 nu se vor mai putea aplica sanctiunile reglementate de Legea nr. 76/1992 cu o majorare de 50%, aceasta fiind abrogata.
    De asemenea, in legatura cu invocarea incalcarii art. 41 alin. (1), alin. (2) teza intai si alin. (7) din Constitutie, Curtea a retinut prin mai multe decizii (de exemplu, prin Decizia nr. 104 din 6 iunie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 383 din 16 august 2000) ca dispozitiile criticate nu instituie "o confiscare mascata", ci acestea constituie in realitate masuri de consolidare a regimului valutar, de intarire a disciplinei financiare a agentilor economici care desfasoara activitati de import-export, cu obligatia pentru acestia de a repatria valuta, precum si sanctionarea nerespectarii acestei obligatii. Curtea a mai constatat ca limitele dreptului de proprietate au fost stabilite prin lege (si anume, Legea nr. 12/1995, prin care a fost aprobata cu modificari Ordonanta Guvernului nr. 18/1994), iar amenzile contraventionale prevazute la pct. 7 al art. IV din ordonanta criticata sunt, de asemenea, stabilite prin lege, asa incat nu se poate retine incalcarea art. 41 din Constitutie.
    In ceea ce priveste sustinerea referitoare la contrarietatea dintre textele legale criticate si art. 135 alin. (1) si (6) din Constitutie, prin Decizia nr. 90 din 9 mai 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 383 din 16 august 2000, Curtea Constitutionala a statuat ca obligatia de repatriere a valutei nu este contrara acestor prevederi din Constitutie. Aceasta deoarece garantarea constitutionala a proprietatii, precum si caracterul inviolabil al proprietatii private nu justifica, intr-o interpretare sistematica a normelor constitutionale, utilizarea bunurilor proprietate privata, indiferent de natura lor, prin incalcarea reglementarilor legale privind protectia unui interes national, cum este cel al asigurarii disponibilitatilor valutare necesare in vederea achitarii obligatiilor externe de plata ale economiei.
    Intrucat nu au intervenit elemente noi care sa justifice modificarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, cele statuate anterior prin deciziile mentionate isi mentin valabilitatea si in cauza de fata.
    In sfarsit, Curtea Constitutionala urmeaza sa respinga si sustinerea potrivit careia dispozitiile criticate incalca prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie care stabilesc egalitatea cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari. Intr-adevar Curtea Constitutionala constata ca aceste dispozitii constitutionale nu sunt incidente in cauza, deoarece prevederile art. 16 alin. (1) sunt aplicabile cetatenilor, iar nu societatilor comerciale, cum este cazul in speta.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu majoritate de voturi,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobata cu modificari prin Legea nr. 12/1995, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Delta Metals" - S.R.L. din Bucuresti in Dosarul nr. 9.997/1999 al Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 25 octombrie 2000.

            PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent,
                              Gabriela Dragomirescu