DECIZIE Nr. 208 din 28 iunie 2001
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 174 alin.
1 lit. a) din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 552 din 4 septembrie 2001

Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Gabriela Ghita - procuror
Claudia Miu - magistrat-asistent sef
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 174 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de
Emilian Urse in Dosarul nr. 8.304/1997 al Judecatoriei Sectorului 6 Bucuresti.
La apelul nominal raspunde Anatol Goanta, lipsa fiind celelalte parti, fata
de care procedura de citare este legal indeplinita.
Magistratul-asistent sef refera cu privire la cererile prealabile formulate
in scris, pe de o parte, de catre autorul exceptiei, prin care solicita
acordarea unui termen pentru lipsa de aparare, iar pe de alta parte, de catre
Dan Cristian Ionescu, avocatul autorului exceptiei, prin care solicita, de
asemenea, amanarea cauzei la un alt termen de judecata si citarea sa in
calitate de coautor al exceptiei de neconstitutionalitate; chiar daca s-ar
aprecia ca este inadmisibila o astfel de cerere, totusi insista sa fie citat,
intrucat se impune ca aceasta sa fie pusa in discutia partilor.
Partea prezenta, considerand ca solicitarile formulate constituie un mod de
tergiversare a solutionarii cauzei, se opune acordarii unui nou termen de
judecata.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a
cererilor, intrucat solicitarea amanarii este nefondata, deoarece autorul
acesteia, desi a prezentat o dovada ca a fost internat in spital, din aceeasi
dovada rezulta ca a fost externat la data de 24 aprilie anul curent, iar
aparatorul sau a luat cunostinta de acest termen; in ceea ce priveste cererea
avocatului autorului exceptiei, formulata in nume propriu, considera ca aceasta
este, de asemenea, nefondata, intrucat avocatul nu are calitate procesuala.
Curtea, deliberand, respinge cererea autorului exceptiei, constatand ca
aceasta nu este temeinic justificata, asa cum prevad dispozitiile art. 156 din
Codul de procedura civila, deoarece aparatorul angajat la instanta de judecata
are cunostinta de termen, asa cum rezulta din cererea formulata in nume propriu
de avocat. Respinge si cererea avocatului autorului exceptiei, ca fiind
nelegala, deoarece acesta, neavand calitate de parte in proces, nu poate sa
exercite un drept procesual in nume propriu. Capacitatea de a ridica exceptia
de neconstitutionalitate este reglementata prin prevederile art. 23 din Legea
nr. 47/1992, republicata, potrivit carora exceptia de neconstitutionalitate
poate fi ridicata de parti sau din oficiu de instanta de judecata; in practica
jurisdictionala a Curtii s-a statuat ca exceptia de neconstitutionalitate poate
fi ridicata si de reprezentantul Ministerului Public, in temeiul atributiilor
ce decurg din dispozitiile art. 130 alin. (1) din Constitutie.
Cauza fiind in stare de judecata, partea prezenta solicita respingerea
exceptiei ca fiind neintemeiata.
Reprezentantul Ministerului Public, avand in vedere jurisprudenta Curtii
Constitutionale, solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca
inadmisibila.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 5 octombrie 2000, pronuntata in Dosarul nr. 8.304/1997,
Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 174 din Codul de procedura
penala, exceptie ridicata de inculpatul Emilian Urse.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arata ca dispozitiile
art. 174 din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale, intrucat incalca
dreptul la aparare prevazut la art. 24 din Constitutie.
Instanta de judecata, exprimandu-si opinia, apreciaza ca exceptia este
neintemeiata, deoarece dispozitia legala criticata constituie o garantie a
dreptului fundamental la aparare al persoanei implicate in calitate de inculpat
intr-un proces penal.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate.
Presedintele Camerei Deputatilor, in punctul sau de vedere, apreciaza ca
dispozitiile art. 174 din Codul de procedura penala nu contravin prevederilor
constitutionale, intrucat acestea reprezinta o garantie procesuala de care
poate beneficia inculpatul. Se arata ca reprezentarea inculpatului in fata
primei instante este permisa numai in cazul infractiunilor mai putin grave si
numai daca pedeapsa prevazuta de lege pentru savarsirea infractiunii este
amenda sau inchisoarea de cel mult un an.
Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca exceptia ridicata vizeaza
dispozitiile art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala, dispozitii
care nu contravin prevederilor constitutionale invocate. Astfel, se arata ca
"obligatia inculpatului de a fi prezent la judecata constituie o garantie
si nu o atingere a dreptului la aparare, drept consacrat prin art. 24 din
Constitutie", iar inculpatul putand fi reprezentat "numai in ipoteza
in care pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta supusa judecatii este amenda
sau inchisoarea de cel mult un an, deoarece aceste fapte prezinta un grad redus
de pericol social si determina, implicit, o complexitate redusa a cauzei, motiv
pentru care lamurirea cauzei sub toate aspectele si aflarea adevarului, cu
respectarea tuturor garantiilor procesuale, se poate realiza si in lipsa
inculpatului". In acest sens sunt invocate deciziile Curtii
Constitutionale nr. 484 din 2 decembrie 1997 si nr. 34 din 4 martie 1999.
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei
Deputatilor si Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor,
sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii
nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Prin Incheierea din 5 octombrie 2000 a Judecatoriei Sectorului 6 Bucuresti
Curtea Constitutionala a fost sesizata cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 174 din Codul de procedura penala. Analizand cererea privind
exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca aceasta priveste doar
dispozitiile alin. 1 lit. a) al art. 174 din Codul de procedura penala. Autorul
exceptiei sustine ca aceste dispozitii contravin prevederilor art. 24 din
Constitutie referitoare la dreptul la aparare.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca
dispozitiile art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala au mai fost
supuse controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 145 din 14
iulie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 665 din
16 decembrie 2000, Curtea a constatat ca este neconstitutionala dispozitia
"numai daca pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta supusa judecatii este
amenda sau inchisoarea de cel mult un an", prevazuta la art. 174 alin. 1
lit. a) din Codul de procedura penala.
Pentru a pronunta aceasta solutie Curtea a retinut ca in procesul penal
conditionarea reprezentarii inculpatului de gravitatea pedepsei prevazute de
lege pentru infractiunea savarsita constituie, pe de o parte, o restrangere
nejustificata a dreptului la aparare al celor in cauza, iar pe de alta parte, o
incalcare a principiului egalitatii in drepturi, deoarece creeaza o
discriminare intre inculpati. De asemenea, limitarea posibilitatii inculpatului
de a fi reprezentat "numai daca pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta
supusa judecatii este amenda sau inchisoarea de cel mult un an" conduce la
ideea ca se creeaza in plus o discriminare intre inculpat si ceilalti
participanti la proces.
Curtea a mai constatat ca obstacolele impuse inculpatului prin art. 174
alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala, in sensul de a putea fi
reprezentat numai in functie de gravitatea pedepsei, nu sunt in interesul
acestuia de a-si face o aparare cat mai buna si in modalitatea pe care o
considera ca fiind mai avantajoasa pentru el.
In considerentele Deciziei nr. 145 din 14 iulie 2000 s-a aratat, de
asemenea, ca in cauza "Poitrimol contra Frantei", 1993, Curtea
Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca dreptul la aparare, desi nu este un
drept absolut, constituie unul dintre elementele fundamentale ale unui proces
echitabil. Acuzatului nu ii poate fi refuzat dreptul de a fi asistat de un
aparator numai pentru faptul ca absenteaza de la proces. Curtea Europeana a mai
statuat cu acel prilej ca o astfel de sanctiune ar aparea ca nejustificata.
In consecinta, in speta ce face obiectul prezentei decizii, avand in vedere
prevederile art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata, potrivit
carora nu pot face obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate dispozitiile
constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii,
rezulta ca, in temeiul alin. (6) din acelasi articol, exceptia de
neconstitutionalitate a art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala
a devenit inadmisibila.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) al art. 23
si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca devenita inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala, exceptie
ridicata de Emilian Urse in Dosarul nr. 8.304/1997 al Judecatoriei Sectorului 6
Bucuresti.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 28 iunie 2001.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent sef,
Claudia Miu