DECIZIE Nr.
203 din 7 martie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3531 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 267 din 24 martie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3531 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Naţională a Petrolului
„Petrom" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 462/2005 al Curţii de Apel Bucureşti
- Secţia a V-a comercială.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate ca
neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 31 octombrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 462/2005, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3531 din
Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de
Societatea Naţională a Petrolului „Petrom" - S.A. din
Bucureşti.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că textul de lege criticat împiedică accesul liber la justiţie, în măsura în
care prin regulamentele instituţiilor permanente ce organizează arbitrajul se permite soluţionarea cererii de recuzare chiar de către persoana a cărei
recuzare s-a solicitat. Autorul susţine că nu este
posibil controlul judecătoresc
cu privire la soluţia astfel
pronunţată, nici în cursul procedurii arbitrale,
nici cu ocazia exercitării acţiunii în anulare a sentinţei arbitrale.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercială apreciază excepţia de neconstituţionalitate
ca fiind neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare
a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că instituţia de
arbitraj înfăptuieşte o activitate de „administrare a
arbitrajului", oferind un complex de servicii arbitrale potrivit
regulamentului propriu de organizare şi funcţionare. Aşa fiind, acordul părţilor în sensul desemnării unei instituţii
de arbitraj conferă regulamentului
caracter contractual, astfel încât acesta se va impune părţilor sub aspectul exercitării atribuţiilor ce
revin instituţiei potrivit
art. 3531 din Codul de procedură civilă.
Avocatul Poporului arată că excepţia de
neconstituţionalitate a
prevederilor art. 3531 din Codul de procedură civilă este neîntemeiată,
textul de lege criticat fiind în deplină concordanţă cu
dispoziţiile constituţionale referitoare la dreptul de
proprietate.
Preşedinţii
celor două
Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate
ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale
Guvernului şi Avocatului
Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituţiei,
precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor
art. 146 lit. d) din Constituţie,
ale art. 1 alin. (2) şi ale
art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie dispoziţiile
art. 3531 din Codul de procedură civilă, care au
următorul conţinut: „In cazul arbitrajului organizat
de o instituţie
permanentă,
toate atribuţiile
ce revin instanţei
judecătoreşti în temeiul dispoziţiilor din prezentul capitol se
exercită de acea
instituţie,
conform regulamentului său, afară numai dacă acel regulament prevede altfel."
Autorul excepţiei susţine că prevederile art. 3531 din
Codul de procedură civilă încalcă dispoziţiile
constituţionale cuprinse în
art. 21 alin. (1) şi (2),
referitoare la accesul liber la justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea reţine că arbitrajul constituie o excepţie de la principiul potrivit căruia înfăptuirea justiţiei
se realizează prin instanţele judecătoreşti şi reprezintă acel mecanism juridic eficient, menit să asigure o judecată
imparţială, mai rapidă şi mai puţin formală, confidenţială, finalizată prin hotărâri susceptibile de executare silită.
Arbitrajul se organizează şi se desfăşoară potrivit convenţiei
arbitrale încheiate între părţi, cu respectarea principiului libertăţii de voinţă a acestora, sub rezerva respectării ordinii publice, a bunelor moravuri, precum şi a dispoziţiilor imperative ale legii, aşa cum prevede art. 341 din Codul de procedură civilă. Prin urmare, părţile pot stabili, prin convenţia arbitrală sau printr-un act adiţional încheiat ulterior, normele privind constituirea tribunalului
arbitrai, numirea, revocarea şi
înlocuirea arbitrilor, termenul şi locul arbitrajului, normele de procedură pe care tribunalul arbitrai trebuie să le urmeze în judecarea litigiului şi, în general, orice alte norme privind buna desfăşurare a arbitrajului. In cazul în care părţile nu au convenit asupra unor asemenea norme, tribunalul arbitrai
va putea reglementa procedura ce urmează a fi aplicată.
Cu privire la recuzarea arbitrilor, art. 3511
alin. 1 din Codul de procedură
civilă prevede cauzele care
pun la îndoială independenţa şi imparţialitatea
acestora, respectiv cele prevăzute
pentru recuzarea judecătorilor,
precum şi anumite cauze
speciale, ca neîndeplinirea condiţiilor de calificare profesională ori a altor condiţii
privitoare la arbitri, prevăzute
în convenţia arbitrală.
Potrivit art. 3512 din Codul de procedură civilă, „Cererea de recuzare se soluţionează de instanţa judecătorească, prevăzută
de art. 342, cu citarea părţilor
şi a arbitrului
recuzat, în termen de 10 zile de la sesizare. Incheierea nu este supusă căilor de atac". Prin derogare de la
această regulă, art. 3531 din Codul de
procedură civilă prevede că, în situaţiile în
care arbitrajul este organizat de o instituţie permanentă,
toate atribuţiile ce revin
instanţei judecătoreşti în temeiul dispoziţiilor capitolului privitor la constituirea tribunalului arbitrai se
exercită de această instituţie, conform regulamentului său.
Aşa
fiind, Curtea observă că incidenţa reglementării
criticate este subsecventă
acordului de voinţă intervenit
între părţile care au încheiat convenţia arbitrală şi care au optat
pentru soluţionarea litigiului
de către o instituţie permanentă. Aşadar, în urma
acordului prin care a fost aleasă calea arbitrajului instituţional, dispoziţiile
regulamentului acelei instituţii
se impun părţilor, tribunalul arbitrai urmând a le
aplica întocmai. Imprejurarea că partea care solicită recuzarea unui arbitru a achiesat la soluţionarea litigiului de către o instituţie
permanentă de arbitraj, deşi cunoştea sau ar fi trebuit să cunoască dispoziţiile legale referitoare la judecarea
litigiului de o asemenea instituţie, ca şi consecinţele juridice ale aplicării lor, nu o îndreptăţeşte să se prevaleze
de necunoaşterea legii şi deci lipseşte de temei critica reglementării în cauză.
Faţă de
cele arătate, Curtea constată că dispoziţiile art.
3531 din Codul de procedură civilă sunt în
concordanţă cu prevederile
constituţionale privind
accesul liber la justiţie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147
alin. (4) din Constituţie,
precum şi al art. 1-3, al art.
11 alin. (1) lit. A.d) şi al
art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor art. 3531
din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de
Societatea Naţională a Petrolului „Petrom" - S.A. din
Bucureşti în Dosarul nr.
462/2005 al Curţii de Apel
Bucureşti - Secţia a V-a comercială.
Definitivă şi general
obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 martie 2006.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu