DECIZIE Nr. 202 din 26 iunie 2001
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea
chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, aprobata cu modificari prin
Legea nr. 241/2001
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 573 din 13 septembrie 2001
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia
chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte,
aprobata cu modificari prin Legea nr. 241/2001, exceptie ridicata de Gheorghe
Zenik si Ana Zenik in Dosarul nr. 5.392/2000 al Judecatoriei Timisoara.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare este legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei ca fiind
nefondata, invocand in acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale
referitoare la prevederile legale criticate.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 1 februarie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 5.392/2000,
Judecatoria Timisoara a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu
destinatia de locuinte, exceptie ridicata de Gheorghe Zenik si Ana Zenik.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile
legale criticate contravin dispozitiilor art. 114 alin. (1) si (4) din
Constitutie, deoarece Guvernul nu poate emite ordonante de urgenta in domenii
care fac obiectul legilor organice, iar aceasta nu poate intra in vigoare decat
dupa depunerea spre aprobare la Parlament.
Judecatoria Timisoara, exprimandu-si opinia, apreciaza ca dispozitiile
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 nu contravin normelor
constitutionale. In concluzie, apreciaza ca exceptia este neintemeiata.
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Presedintele Camerei Deputatilor, avand in vedere jurisprudenta Curtii
Constitutionale, considera exceptia ca fiind neintemeiata.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata. In sustinerea acestui punct de vedere
se invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale prin care s-a statornicit ca
interdictia reglementarii prin ordonanta a domeniilor rezervate legilor
organice nu este aplicabila ordonantelor de urgenta.
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei
Deputatilor si Guvernului, raportul judecatorului-raportor si concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si
stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999.
Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin ca dispozitiile legale
criticate contravin art. 114 alin. (1) si (4) din Constitutie, deoarece, pe de
o parte, Guvernul nu poate sa emita ordonante de urgenta in domeniul legilor
organice, iar pe de alta parte, ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
40/1999 nu a fost depusa spre aprobare la Parlament.
Examinand exceptia, Curtea constata ca art. 114 din Constitutie contine
cinci alineate in care se stabileste un regim juridic diferentiat al
ordonantelor emise de Guvern. Este, mai intai, cazul ordonantelor Guvernului
emise in temeiul unei legi speciale de abilitare [alin. (1), (2) si (3)] si,
apoi, cazul ordonantelor de urgenta [alin. (4) si (5)]. Aceste texte
constitutionale prevad: "(1) Parlamentul poate adopta o lege speciala de
abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care nu fac obiectul
legilor organice.
(2) Legea de abilitare va stabili, in mod obligatoriu, domeniul si data
pana la care se pot emite ordonante.
(3) Daca legea de abilitare o cere, ordonantele se supun aprobarii
Parlamentului, potrivit procedurii legislative, pana la implinirea termenului
de abilitare. Nerespectarea termenului atrage incetarea efectelor ordonantei.
(4) In cazuri exceptionale, Guvernul poate adopta ordonante de urgenta.
Acestea intra in vigoare numai dupa depunerea lor spre aprobare la Parlament.
Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca in mod obligatoriu.
(5) Aprobarea sau respingerea ordonantelor se face printr-o lege in care
vor fi cuprinse si ordonantele ale caror efecte au incetat potrivit alineatului
(3)."
O prima critica de neconstitutionalitate vizeaza posibilitatea Guvernului
de a reglementa, prin ordonante de urgenta, in domeniul legii organice.
In jurisprudenta sa Curtea Constitutionala a statuat ca interdictia
reglementarii de catre Guvern in domeniul legii organice priveste numai
ordonantele Guvernului adoptate in baza unei legi speciale de abilitare,
aceasta interdictie decurgand direct din textul constitutional. O asemenea
limitare nu este prevazuta, insa, de alin. (4) al art. 114 din Constitutie,
referitor la ordonantele de urgenta, "deoarece cazul exceptional ce impune
adoptarea unor masuri urgente pentru salvgardarea unui interes public ar putea
reclama instituirea unei reglementari de domeniul legii organice, nu numai
ordinare, care, daca nu ar putea fi adoptata, interesul public avut in vedere
ar fi sacrificat, ceea ce este contrar finalitatii constitutionale a
institutiei" (Decizia nr. 34 din 17 februarie 1998, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 88 din 25 februarie 1998).
Intrucat nu au intervenit elemente noi care sa justifice schimbarea
jurisprudentei Curtii Constitutionale, aceasta isi mentine valabilitatea si in
prezenta cauza.
Nici cea de-a doua critica de neconstitutionalitate nu poate fi primita,
avand in vedere ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 a fost depusa
la Parlament la data de 8 aprilie 1999, fiind astfel indeplinita conditia
impusa de art. 114 alin. (4) teza a doua din Constitutie, referitoare la
intrarea in vigoare a ordonantelor de urgenta. De altfel, in prezent, aceasta
ordonanta a fost aprobata, cu modificari si completari, prin Legea nr. 241 din
16 mai 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 265 din
23 mai 2001.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea
chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, aprobata cu modificari prin
Legea nr. 241/2001, exceptie ridicata de Gheorghe Zenik si Ana Zenik in Dosarul
nr. 5.392/2000 al Judecatoriei Timisoara.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 26 iunie 2001.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Florentina Geangu