DECIZIE   Nr. 200 din 14 aprilie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 90 alin. (2) din Legea gazelor nr. 351/2004

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 403 din 12 mai 2005

    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Florentina Balta      - procuror
    Maria Bratu           - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 90 alin. (2) din Legea gazelor nr. 351/2004, exceptie ridicata de Maria Mitroi in Dosarul nr. 1.506/2004 al Tribunalului Prahova - Sectia civila.
    La apelul nominal este prezenta Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale "Transgaz" - S.A. Medias, prin consilier juridic.
    Reprezentantul Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale "Transgaz" - S.A. Medias solicita respingerea exceptiei, precizand ca achieseaza la punctul de vedere al Guvernului si al Avocatului Poporului.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, aratand ca autorul exceptiei porneste de la o premisa gresita, constand in absolutizarea exercitiului prerogativelor dreptului sau de proprietate, si face abstractie de prevederile art. 44 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora continutul si limitele acestui drept sunt stabilite de lege.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 28 octombrie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 1.506/2004, Tribunalul Prahova - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 90 alin. (2) din Legea gazelor nr. 351/2004, exceptie ridicata de Maria Mitroi.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca art. 90 alin. (2) din Legea gazelor nr. 351/2004 contravine dispozitiilor art. 44 alin. (5) din Constitutie, cu motivarea ca "proprietarul este in drept a se folosi si dispune de proprietatea lui in mod exclusiv, absolut si dupa cum interesele sale o cer, in limitele determinate de lege, drept consfintit si garantat atat de Constitutie, cat si de practica si legislatia Curtii Europene a Drepturilor Omului". Autorul exceptiei mai sustine ca servitutea legala constituita, fiind o servitute negativa, ii ingradeste dreptul de a folosi terenul pe toata durata existentei conductei de gaze ce subtraverseaza terenul, dupa cum interesele i-o cer. In concluzie, arata ca o lege organica nu poate stabili prin continutul sau dispozitii contrare Constitutiei.
    Instanta de judecata apreciaza ca textul de lege criticat este neconstitutional, intrucat contravine dispozitiilor art. 21 si art. 46 alin. (5) din Constitutie, fara a motiva in ce consta aceasta incalcare.
    Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul arata ca reglementarile criticate nu contravin dispozitiilor art. 44 din Constitutie, deoarece, potrivit alin. (7) al acestui articol, "Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului". Mai mult decat atat, aceste prevederi legale sunt conforme cu art. 135 alin. (2) lit. b) din Constitutie privind obligatia statului de a asigura "protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara". In sustinerea acestei opinii este invocata Decizia nr. 72/2004, prin care Curtea Constitutionala s-a pronuntat cu privire la exercitarea cu titlu gratuit a drepturilor de uz si servitute asupra terenurilor afectate de capacitati energetice. In concluzie considera exceptia neintemeiata.
    Avocatul Poporului considera ca prevederile art. 90 alin. (2) din Legea nr. 351/2004 sunt constitutionale. Invocand jurisprudenta Curtii Constitutionale cu privire la exercitarea dreptului de uz si servitute asupra terenurilor afectate de capacitati energetice, precizeaza ca autorul exceptiei pleaca de la o premisa gresita, constand in absolutizarea exercitiului prerogativelor dreptului sau de proprietate, si face abstractie de prevederile art. 44 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora "continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege", si de dispozitiile art. 136 alin. (5), care consacra caracterul inviolabil al proprietatii "in conditiile legii organice".
    In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate fata de art. 21 din Constitutie, arata ca normele criticate nu contin nici o prevedere de natura sa impiedice liberul acces la justitie.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei il reprezinta prevederile art. 90 alin. (2) din Legea gazelor nr. 351/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 679 din 28 iulie 2004.
    Aceste prevederi legale au urmatorul continut: "Exercitarea drepturilor de uz si servitute asupra proprietatilor afectate de capacitatile din domeniul gazelor naturale se realizeaza cu titlu gratuit pe toata durata existentei acestora. Daca, cu ocazia interventiilor pentru retehnologizari, reparatii, revizii, avarii, se produc pagube proprietarilor din vecinatatea capacitatilor din domeniul gazelor naturale, concesionarii au obligatia sa plateasca despagubiri in conditiile legii."
    Textul constitutional invocat de autorul exceptiei ca fiind incalcat este cel al art. 44 alin. (5) din Constitutie, a carui redactare este urmatoarea: "Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii."
    Autorul exceptiei sustine, in esenta, ca art. 90 alin. (2) din Legea gazelor nr. 351/2004 contravine acestui text constitutional, intrucat "proprietarul este in drept a se folosi si dispune de proprietatea lui in mod exclusiv, absolut si dupa cum interesele sale o cer, in limitele determinate de lege, drept consfintit si garantat atat de Constitutie, cat si de practica si legislatia Curtii Europene a Drepturilor Omului".
    Analizand exceptia de neconstitutionalitate, precum si criticile de neconstitutionalitate formulate in argumentarea acesteia, Curtea constata ca sunt neintemeiate pentru considerentele ce urmeaza:
    Prevederile art. 90 alin. (2) din Legea gazelor nr. 351/2004 instituie o sarcina gratuita care greveaza proprietatile afectate de capacitati din domeniul gazelor naturale pe toata durata existentei acestora.
    Dreptul de uz si dreptul de servitute asupra acestor terenuri, stabilite potrivit alin. (1) al acestui articol, privesc utilitatea publica, au caracter legal si se exercita pe toata durata de existenta a capacitatii respective sau temporar, cu ocazia retehnologizarii unei capacitati in functiune, reparatiei, reviziei, lucrarilor de interventie in caz de avarie. Rezulta deci ca exercitarea acestor drepturi asupra terenurilor afectate de capacitati din domeniul gazelor naturale este determinata de un interes general si, ca atare, legiuitorul este pe deplin competent sa stabileasca limitele dreptului de proprietate in concordanta cu dispozitiile constitutionale.
    Cu privire la exercitarea drepturilor de uz si servitute asupra unor terenuri afectate de capacitati care au ca obiect utilitati publice, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat, de exemplu, prin Decizia nr. 72 din 26 februarie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 249 din 22 martie 2004, si Decizia nr. 167 din 1 aprilie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 438 din 17 mai 2004, prin care au fost respinse exceptiile de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16 alin. (4), art. 18 si art. 37 alin. (4) si (7) din Legea energiei electrice nr. 318/2003. In aceste decizii Curtea a retinut ca, in argumentarea criticii sale, autorul exceptiei pleaca de la o premisa gresita, constand in absolutizarea exercitiului prerogativelor dreptului sau de proprietate, facand abstractie de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, potrivit caruia "continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege", precum si de cele ale art. 136 alin. (5), care consacra caracterul inviolabil al proprietatii private, "in conditiile legii organice". Potrivit acestor dispozitii, legiuitorul este, asadar, competent sa stabileasca cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, in acceptiunea conferita de Constitutie, in asa fel incat sa nu vina in coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel limitari rezonabile in valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Prin reglementarea dedusa controlului, legiuitorul nu a facut decat sa dea expresie acestor imperative, in limitele si potrivit competentei sale constitutionale.
    Analizand jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, Curtea Constitutionala a retinut ca, potrivit acesteia, legiuitorul poate aprecia in functie de nevoia reala a comunitatii masurile de limitare a exercitiului dreptului de proprietate. In cauza "James si altii impotriva Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei", 1986, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca nu poate fi vorba despre o incalcare a dispozitiilor Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale daca privarea de proprietate a fost facuta intr-un anumit context politic, economic sau social, daca raspunde unei "utilitati publice", asa cum prevede art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, apartinand chiar si unei categorii mai restranse de persoane, deci si in situatia in care colectivitatea in ansamblul ei nu utilizeaza sau nu profita ea insasi de bun. In vederea realizarii scopului ei legitim, masura privativa de proprietate trebuie insa sa pastreze un echilibru just intre exigentele interesului general al comunitatii si apararea drepturilor fundamentale ale individului. Or, in aceasta materie, legea romana respecta exigentele impuse de prevederile Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    Curtea a mai retinut ca art. 44 alin. (5) din Constitutie prevede expres dreptul autoritatilor de a folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare pentru lucrari de interes general, in conditiile acordarii de despagubiri proprietarului pentru "daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii". Pe de alta parte, potrivit alin. (7) al aceluiasi articol, "dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului".
    Intrucat nu au intervenit elemente noi de natura a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii in materie, atat considerentele, cat si solutiile acestor decizii sunt valabile si in cauza de fata.
    In fine, Curtea retine ca nimic nu impiedica persoana care a suferit un prejudiciu in urma operatiunilor de realizare si retehnologizare a capacitatilor din domeniul gazelor naturale care se executa pe terenurile proprietate privata sa solicite statului sau societatilor comerciale specializate repararea pagubelor produse, potrivit dispozitiilor dreptului comun. Acest lucru rezulta, de altfel, chiar din cuprinsul prevederilor art. 90 alin. (2) din Legea nr. 351/2004.

    Pentru motivele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 90 alin. (2) din Legea gazelor nr. 351/2004, exceptie ridicata de Maria Mitroi in Dosarul nr. 1.506/2004 al Tribunalului Prahova - Sectia civila.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 14 aprilie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Maria Bratu