Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 178 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, excepţie ridicată de Dumitru Secăşan în Dosarul nr. 863/59/2015 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.846D/2015.2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Pentru partea Agenţia Naţională de Integritate răspunde domnul Vladimir Alexandru Ciobanu, consilier juridic cu delegaţie la dosar.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate, deoarece funcţia de manager de spital poate fi ocupată în condiţiile legii. Incompatibilitatea prevăzută de textul de lege criticat este justificată de importanţa funcţiei de manager de spital. Aceasta se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza reglementată de legiuitor, fără nicio deosebire. Curtea a mai respins excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată prin deciziile nr. 1.410 din 2 noiembrie 2010 şi nr. 844 din 10 decembrie 2015.4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că incompatibilităţile instituite de textul de lege criticat urmăresc asigurarea condiţiilor pentru buna exercitare a funcţiei de manager de spital. Chiar dacă se restrânge un drept, restrângerea este proporţională cu scopul urmărit. Incompatibilitatea reglementată de textul de lege criticat se aplică nediscriminatoriu tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei şi nu aduce atingere substanţei dreptului, atâta timp cât există posibilitatea de a exercita această funcţie ori de a opta pentru deţinerea unei funcţii elective. Invocă, de asemenea, jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia excepţia a fost respinsă ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Sentinţa civilă nr. 298 din 5 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 863/59/2015, Curtea de Apel Timişoara - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 178 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Excepţia a fost ridicată de Dumitru Secăşan într-o cauză având ca obiect contestaţia prin care a solicitat anularea raportului de evaluare, prin care s-a constatat o situaţie de incompatibilitate, întocmit de Agenţia Naţională de Integritate.6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că textul de lege criticat este neconstituţional în măsura în care creează starea de incompatibilitate a unui manager de spital, în urma primirii unei indemnizaţii, indemnizaţie generată de exercitarea unui mandat de consilier local sau judeţean în alt consiliu local sau judeţean decât cel care exercită controlul asupra spitalului în care este manager.7. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 178 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006, prin raportare la art. 7 pct. 1 şi 2 din Carta europeană a autonomiei locale, se arată că managerului de spital nu îi este interzis dreptul de a fi ales într-o funcţie de consilier local sau judeţean, funcţie care presupune dedicarea persoanei respective pentru rezolvarea problemelor colectivităţii, dar managerul nu poate beneficia de remunerarea acestei activităţi.8. Autorul critică considerentele Deciziei nr. 1.410 din 2 noiembrie 2010 cu scopul de a sublinia că timpul alocat activităţilor didactice este mai îndelungat decât acela alocat activităţii de consilier în consiliul local sau judeţean.9. În ceea ce priveşte încălcarea art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, se consideră că prin interzicerea dreptului managerilor de spital de a beneficia de indemnizaţia rezultată în urma exercitării funcţiei de consilier local, aceştia sunt discriminaţi în raport cu managerii de spital care sunt remuneraţi pentru desfăşurarea activităţilor didactice. Astfel, un manager care desfăşoară activitate didactică are un program mai încărcat decât un manager care trebuie să participe la una-două şedinţe de consiliu local sau consiliu judeţean pe lună.10. Curtea de Apel Timişoara - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu sunt contrare dispoziţiilor din Legea fundamentală invocate deoarece, potrivit art. 16 alin. (3) din Constituţie „Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii [...]", inclusiv ale legii prin care se stabilesc incompatibilităţi.11. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, potrivit art. 16 alin. (3) din Legea fundamentală, iar textul de lege criticat se aplică fără discriminare tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice. Sunt invocate şi considerentele care au stat la baza Deciziei nr. 1.410 din 2 noiembrie 2010.13. Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituţional, acesta aplicându-se fără discriminare tuturor celor aflaţi în ipoteza normei juridice fără a aduce atingere substanţei dreptului. Nu sunt încălcate nici prevederile art. 7 alin. (1) şi (2) din Carta europeană a autonomiei locale deoarece, potrivit art. 7 pct. 3 din acelaşi act, „Funcţiile şi activităţile incompatibile cu mandatul de ales local nu pot fi stabilite decât prin lege sau pe baza principiilor juridice fundamentale."14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 178 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, art. 178 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006 a fost modificat, prin art. I pct. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 22 noiembrie 2016, păstrând numerotarea şi soluţia legislativă criticată. Curtea se va pronunţa asupra acestui text de lege care are următorul conţinut: „(1) Funcţia de manager persoană fizică este incompatibilă cu:a)exercitarea oricăror altor funcţii salarizate, nesalarizate sau/şi indemnizate, cu excepţia funcţiilor sau activităţilor în domeniul medical în aceeaşi unitate sanitară, a activităţilor didactice, de cercetare ştiinţifică şi de creaţie literar-artistică, cu respectarea prevederilor lit. b) şi alin. (6);".17. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textele de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 11 alin. (1) şi (2) referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern şi celor ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. Se invocă, totodată, dispoziţiile art. 7 pct. 1 şi 2 din Cartea europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată prin Legea nr. 199/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 26 noiembrie 1997 potrivit cărora: „1. Statutul aleşilor locali trebuie să asigure liberul exerciţiu al mandatului lor. 2. Acesta trebuie să permită o compensaţie financiară adecvată pentru cheltuielile efectuate în legătură cu exercitarea mandatului lor, precum şi, dacă este cazul, o compensaţie adecvată pentru câştigul pierdut sau remuneraţii pentru munca depusă şi o asigurare socială aferentă." 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că o primă critică formulată de autorul excepţiei priveşte neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 178 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006, prin raportare art. 11 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentală şi la art. 7 alin. (1) şi (2) din Carta europeană a autonomiei locale. Potrivit criticii formulate, managerului de spital nu îi este interzis dreptul de a fi ales întro funcţie de consilier local sau judeţean, dar acesta nu beneficiază de remuneraţia acordată pentru această din urmă activitate. 19. Curtea observă că, prin textul de lege criticat, legiuitorul a statuat asupra incompatibilităţii funcţiei de manager persoană fizică cu exercitarea oricăror altor funcţii salarizate, nesalarizate sau/şi indemnizate, cu excepţia funcţiilor sau activităţilor în domeniul medical în aceeaşi unitate sanitară, a activităţilor didactice, de cercetare ştiinţifică şi de creaţie literar-artistică. Din analiza textului de lege supus controlului, Curtea reţine că scopul legiuitorului nu a fost acela de a împiedica obţinerea de indemnizaţii distincte, ci instituirea incompatibilităţii exercitării concomitente a funcţiilor anterior menţionate, întrucât acestea presupun gestionarea sumelor de bani având ca sursă bugetele publice. 20. Referitor la scopul urmărit de legiuitor prin textul de lege criticat, Curtea a reţinut că acesta este justificat atât de complexitatea atribuţiilor funcţiei de manager, cât şi de necesitatea exercitării acesteia în condiţii de integritate şi transparenţă decizională, pentru realizarea unui sistem de sănătate modern, eficient economic, pus în slujba cetăţeanului [a se vedea Decizia nr. 844 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 2 martie 2016, paragraful 22]. 21. Referitor la critica privind încălcarea principiul egalităţii care ar trebui să se aplice între managerii de spital care beneficiază de indemnizaţia rezultată în urma exercitării funcţiei de consilier local/judeţean, şi managerii de spital care sunt remuneraţi pentru desfăşurarea activităţilor didactice, Curtea observă că nici aceasta nu poate fi reţinută. Situaţiile juridice în care se află cele două categorii de manageri sunt diferite, diferenţa fiind dată de funcţiile/profesia pe care doresc să o exercite, în plus faţă de funcţia de manager. Astfel, nu se poate reţine că managerii care exercită funcţia de consilier local sau judeţean sunt într-o situaţie egală cu aceia care exercită funcţii sau activităţi în domeniul medical în aceeaşi unitate sanitară, activităţi didactice, de cercetare ştiinţifică şi de creaţie literar-artistică, atribuţiile acestor funcţii fiind în mod fundamental diferite. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că egalitatea în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite, astfel cum a reglementat şi legiuitorul prin textul de lege criticat. 22. În concluzie, Curtea va respinge critica formulată deoarece dispoziţiile art. 7 pct. 1 şi 2 din Carta europeană a autonomiei locale, prin raportare la prevederile art. 11 alin. (1) şi (2) din Constituţie nu sunt incidente în cauză. 23. În final, Curtea constată că autorul analizează critic considerentele Deciziei nr. 1.410 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2011, aspect ce nu poate face însă obiect al controlului de constituţionalitate. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dumitru Secăşan în Dosarul nr. 863/59/2015 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 178 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Timişoara - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 23 martie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu