DECIZIE Nr. 19
din 11 ianuarie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 67 alin. 3 din Codul de procedura
penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 76 din 31 ianuarie 2007
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -
judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu -
judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Marinela Mincă - procuror
Ingrid Alina Tudora -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 alin. 3 din Codul de procedură
penală, excepţie ridicată de Ionel Vasile în Dosarul nr. 12.574/301/2005 al
Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă. In acest
sens, arată că obiectul cauzei penale deduse judecăţii îl constituie plângerea
formulată împotriva autorului excepţiei pentru infracţiunea de calomnie.
Având în vedere faptul că art. 206 din Codul penal a
fost abrogat prin art. I pct.
56 din Legea nr. 278/2006, calomnia a fost dezincriminată ca infracţiune,
astfel încât soluţionarea cauzei nu mai depinde de excepţia de
neconstituţionalitate formulată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 14 iunie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 12.574/301/2005, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională
cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 alin. 3 din Codul
de procedură penală.
Excepţia a fost ridicată de Ionel Vasile cu ocazia
soluţionării unei cauze penale având ca obiect plângerea formulată împotriva sa
de către partea vătămată Remus Vasile Şpan pentru infracţiunea de calomnie.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate
contravin prevederilor constituţionale ale art. 24 alin. (1), potrivit cărora
dreptul la apărare este garantat. In acest sens, arată că, deşi iniţial i-a
fost admisă administrarea probei testimoniale, ulterior instanţa, printr-un
abuz de drept, a respins această probă „esenţială" în soluţionarea cauzei.
Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
In acest sens, invocă jurisprudenta în materie a Curţii Constituţionale, şi anume deciziile nr.
30/2001, nr. 311/2005 şi nr. 583/2005.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens, arată că
dispoziţiile art. 67 alin. 3 din Codul de procedură penală nu contravin art. 24
din Constituţie, atâta vreme cât împotriva încheierii instanţei de admitere sau
de respingere a administrării probelor părţile au posibilitatea să îşi exercite
drepturile procesuale şi, eventual, să promoveze căile de atac prevăzute de
lege atunci când apreciază că respingerea sau admiterea unei probe s-a realizat
cu încălcarea dispoziţiilor legale.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Astfel, faptul că
instanţa este cea care apreciază cu privire la concludenta şi utilitatea
probelor propuse de părţi, inclusiv în ceea ce priveşte prezentarea mijloacelor
materiale de probă, nu aduce atingere dreptului la apărare.
Preşedinţii celor
două Camere ale Parlamentului nu au comunicat
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale
Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de
judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului,
dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum
şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia
de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 67 alin. 3 din Codul de procedură penală, potrivit
cărora „Admiterea sau respingerea cererii se face
motivat".
Autorul excepţiei susţine că reglementarea criticată
contravine prevederilor constituţionale ale art. 24 alin. (1), potrivit cărora
dreptul la apărare este garantat.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile art. 67 alin. 3 din Codul de procedură penală au mai
fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi
prevederi constituţionale invocate si în cauza de fată.
Astfel, prin Decizia nr. 598 din 21 septembrie 2006,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 24 octombrie 2006, Curtea a reţinut că „dreptul
învinuitului sau inculpatului de a propune probe şi de a cere administrarea lor
se păstrează în tot cursul urmăririi penale, precum şi în cursul judecăţii,
când acesta poate să solicite respingerea probelor cerute de procuror şi de
părţi, ca o consecinţă a dreptului său la apărare. Totodată, faptul că instanţa
este cea care apreciază cu privire la concludenta şi utilitatea probelor
propuse de părţi, inclusiv în ceea ce priveşte prezentarea mijloacelor
materiale de probă, nu aduce nicio atingere dreptului la un proces echitabil,
câtă vreme instanţa are obligaţia, impusă chiar prin dispoziţiile art. 67 alin. 3 din Codul de procedură penală, de
a motiva admiterea sau respingerea cererii pentru administrarea unei probe.
Obligaţia impusă de legiuitor constituie o garanţie a
dreptului la un proces echitabil, permiţând părţii ca, în cunoştinţă de cauză,
să îşi exercite drepturile procesuale şi, eventual, să promoveze căile de atac
prevăzute de lege, atunci când apreciază că respingerea sau admiterea unei probe
s-a realizat cu încălcarea dispoziţiilor legale".
Deoarece nu au intervenit
elemente noi de natură să impună schimbarea acestei jurisprudenţe, atât
soluţia, cât şi motivarea acestei decizii îşi păstrează valabilitatea.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 67 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată
de Ionel Vasile în Dosarul nr. 12.574/301/2005 al Judecătoriei Sectorului 3
Bucureşti.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 ianuarie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora