DECIZIE   Nr. 180 din 22 aprilie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 147, 246 si 289 din Codul penal

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 407 din  6 mai 2004

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Iuliana Nedelcu       - procuror
    Florentina Geangu     - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 147, 246 si 289 din Codul penal, exceptie ridicata de Maria Dragut in Dosarul nr. 270/2003 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala.
    La apelul nominal raspunde, pentru autoarea exceptiei, avocat Adriana-Mihaela Coraci, lipsa fiind partile Cooperativa de credit "Antic" din Bistrita, Gavris Zubascu si Floarea Zubascu, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul autoarei exceptiei invedereaza ca Maria Dragut a formulat o noua cerere de amanare a cauzei, intrucat nu se poate prezenta, fiind bolnava. In acest sens depune la dosar cererea, insotita de un certificat medical.
    Reprezentantul Ministerului Public apreciaza cererea de amanare a judecarii cauzei ca fiind neintemeiata.
    Curtea respinge cererea formulata de autoarea exceptiei, considerand ca este nejustificata amanarea cauzei in conditiile in care in dosar s-a mai acordat un termen la cererea acesteia, in vederea angajarii unui aparator si a pregatirii apararii.
    Avand cuvantul pe fond, avocatul autoarei exceptiei solicita admiterea acesteia astfel cum a fost formulata, aratand ca dispozitiile art. 147, 246 si 289 din Codul penal incalca prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicata, care impun ca la situatii diferite sa se aplice un tratament diferit. Arata ca functia de notar public nu este o functie publica in sensul definitiei date de Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici si nici nu se regaseste in anexa la aceasta lege, care enumera functiile publice. Ca urmare, notarii publici nu pot fi asimilati functionarilor publici si nu pot fi responsabili pentru infractiuni care presupun aceasta calitate a subiectului activ, cum sunt infractiunile de serviciu.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, invocand practica in materie a Curtii Constitutionale.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 12 decembrie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 270/2003, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 147, 246 si 289 din Codul penal. Exceptia a fost ridicata de Maria Dragut, inculpata recurenta in dosarul mentionat, condamnata pentru infractiunile de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si de fals intelectual savarsite in calitate de notar public.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile criticate, ce definesc notiunea de functionar public, respectiv care reglementeaza infractiunile de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si de fals intelectual, sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, deoarece notarul public nu are calitatea de functionar public. Se arata in acest sens ca actul normativ la care face trimitere Constitutia este Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, iar notarul public nu se regaseste nominalizat in anexa la acest act normativ. De asemenea, potrivit art. 3 si 4 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, notarul public este investit sa indeplineasca un serviciu de interes public si are statutul unei functii autonome, iar actul intocmit de catre acesta, purtand sigiliul si semnatura sa, este de autoritate publica si are forta probanta prevazuta de lege. Notarul public se bucura de o independenta totala din punct de vedere profesional, ceea ce nu este valabil in cazul functionarilor publici cu care, din eroare, autoritatile ii asimileaza pe notarii publici. Pentru aceste motive - arata autoarea exceptiei - apare ca un artificiu, fara o reglementare expresa raportata la profesiile liberale, ca un liber profesionist sa raspunda penal pentru infractiuni de serviciu, prin dispozitiile criticate fiind incalcat principiul egalitatii cetatenilor in fata legii, care impune fata de situatii diferite un tratament diferit.
    Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala arata ca exceptia este intemeiata si ca dispozitiile art. 147, 246 si 289 din Codul penal, in legatura cu intelesul notiunii de functionar public raportat la profesia liberala, autonoma a notarului public, incalca prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicata, deoarece categoriile de profesii liberale, cum este cea de notar public, nu pot fi asimilate sau incluse in sfera notiunii de functionar public, in aceste cazuri impunandu-se aplicarea cu prioritate a legii speciale, respectiv a Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995.
    In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului, cu modificarile ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al acestei institutii.
    Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat notiunile de functionar, respectiv de functionar public, definite de art. 147 din Codul penal, nu sunt de rang constitutional, ci de domeniul legii. In ceea ce priveste corelarea dispozitiilor art. 147, 246 si 289 din Codul penal cu art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicata, Guvernul arata ca prin faptul definirii unor notiuni, precum si prin faptul incriminarii unor fapte avand un pericol social ridicat, nu se creeaza privilegii si discriminari de natura celor prevazute la art. 4 alin. (2) din Constitutie, republicata, avand la baza considerente de rasa, nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala.
    Avocatul Poporului considera ca exceptia este neintemeiata, deoarece dispozitiile art. 246 si 289 din Codul penal sunt aplicabile, fara discriminare, oricarei persoane care are calitatea de functionar public sau functionar. Se mai arata ca, potrivit art. 3 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, notarul public este investit sa indeplineasca un serviciu de interes public si are statutul unei functii autonome, iar, potrivit art. 4 din aceeasi lege, actul intocmit de notarul public, purtand sigiliul si semnatura acestuia, este de autoritate publica si are forta probanta prevazuta de lege. Din cuprinsul dispozitiilor art. 145 din Codul penal rezulta intelesul termenului public, stabilit de legiuitor si in raport cu serviciile de interes public, pe care le indeplinesc, printre altii, si notarii publici. In ceea ce priveste definirea notiunilor de functionar public si functionar, aceasta este, din punctul de vedere al Constitutiei, in sarcina legiuitorului, fiind realizata de Codul penal prin dispozitiile art. 147. Tot legiuitorul poate stabili si infractiunile savarsite de functionari publici sau functionari, cum sunt, de exemplu, infractiunile de serviciu (intre care si cea reglementata de art. 246 din Codul penal) sau falsul intelectual, reglementat de art. 289 din Codul penal, savarsite de notarul public cu prilejul indeplinirii serviciului de interes public, pe care legal este obligat sa-l realizeze. Pe cale de consecinta - se arata in punctul de vedere al Avocatului Poporului - definirea notiunilor de functionar public si functionar, inclusiv incriminarile care presupun o astfel de calitate a subiectului activ, nu reprezinta o problema de domeniul jurisdictiei constitutionale, legiuitorul fiind singurul competent sa o faca. In concluzie, Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia este neintemeiata.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile autoarei exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 147, 246 si 289 din Codul penal, care au urmatorul cuprins:
    - Art. 147: "Prin <<functionar public>> se intelege orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. 145.
    Prin <<functionar>> se intelege persoana mentionata in alin. 1, precum si orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevazute in acel alineat.";
    - Art. 246: "Fapta functionarului public, care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o vatamare intereselor legale ale unei persoane se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.";
    - Art. 289: "Falsificarea unui inscris oficial cu prilejul intocmirii acestuia, de catre un functionar aflat in exercitiul atributiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului ori prin omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau imprejurari, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
    Tentativa se pedepseste."
    Autoarea exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicata, referitoare la egalitatea cetatenilor in fata legii, fara privilegii si fara discriminari.
    Examinand sustinerile autoarei exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea constata ca s-a mai pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 147, 246 si 289 din Codul penal, cu referire la aplicarea acestora unor fapte comise de notarii publici, prin Decizia nr. 176 din 18 iunie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 542 din 24 iulie 2002. Din jurisprudenta in materie a Curtii este de mentionat si Decizia nr. 276 din 24 octombrie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 832 din 19 noiembrie 2002, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 145 si 147 din Codul penal, in contextul careia se sustinea, de asemenea, ca notarii publici, ca de altfel si alti profesionisti (avocati, doctori, arhitecti), nu pot fi calificati functionari publici si deci nu pot raspunde pentru savarsirea unor infractiuni la care subiectul activ are, potrivit dispozitiei incriminatoare, calitatea de functionar public sau functionar. Curtea Constitutionala a respins ca neintemeiate exceptiile de neconstitutionalitate privitoare la dispozitiile mentionate, cu motivarea ca notiunile de functionar public si functionar sunt de nivelul legii, astfel incat intra in competenta exclusiva a legiuitorului atat definirea acestor notiuni, cat si stabilirea raspunderii penale pentru infractiunile savarsite de persoanele avand aceasta calitate. Este ceea ce Codul penal, ca lege organica, face prin dispozitiile art. 147, prin care defineste notiunile de functionar public si functionar si prin stabilirea infractiunilor savarsite de functionari publici si functionari, cum sunt infractiunile de serviciu (intre care se inscrie si cea prevazuta si pedepsita de art. 246 din Codul penal) sau falsul intelectual (prevazut si pedepsit de art. 289 din Codul penal) savarsit de notarul public, cu prilejul intocmirii inscrisului oficial. Potrivit art. 4 din Legea nr. 36/1995, actul indeplinit de notarul public, purtand sigiliul si semnatura acestuia, este de autoritate publica si are forta probanta prevazuta de lege, iar falsificarea acestuia, in modul prevazut de art. 289 din Codul penal, nu poate fi caracterizata decat ca infractiune de fals intelectual.
    In concordanta cu jurisprudenta constanta in materie a Curtii, nu poate fi primita sustinerea autoarei exceptiei referitoare la incalcarea, prin dispozitiile criticate, a principiului egalitatii in drepturi, cata vreme aceste prevederi nu instituie privilegii sau discriminari, fiind aplicabile in mod egal oricarei persoane care are calitatea de functionar public sau functionar, iar stabilirea sferei acestor notiuni, precum si a infractiunilor care presupun aceasta calitate a subiectului activ nu este de competenta jurisdictiei constitutionale, dupa cum s-a aratat, considerentele si solutiile adoptate prin deciziile citate pastrandu-si valabilitatea si in prezenta cauza, intrucat nu exista elemente noi care sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 147, 246 si 289 din Codul penal, exceptie ridicata de Maria Dragut in Dosarul nr. 270/2003 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 22 aprilie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Florentina Geangu