DECIZIE Nr. 180 din 22 aprilie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 147, 246
si 289 din Codul penal
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 407 din 6 mai 2004
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 147, 246 si 289 din Codul penal, exceptie ridicata de Maria
Dragut in Dosarul nr. 270/2003 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia
penala.
La apelul nominal raspunde, pentru autoarea exceptiei, avocat Adriana-Mihaela
Coraci, lipsa fiind partile Cooperativa de credit "Antic" din
Bistrita, Gavris Zubascu si Floarea Zubascu, fata de care procedura de citare a
fost legal indeplinita.
Reprezentantul autoarei exceptiei invedereaza ca Maria Dragut a formulat o
noua cerere de amanare a cauzei, intrucat nu se poate prezenta, fiind bolnava.
In acest sens depune la dosar cererea, insotita de un certificat medical.
Reprezentantul Ministerului Public apreciaza cererea de amanare a judecarii
cauzei ca fiind neintemeiata.
Curtea respinge cererea formulata de autoarea exceptiei, considerand ca
este nejustificata amanarea cauzei in conditiile in care in dosar s-a mai
acordat un termen la cererea acesteia, in vederea angajarii unui aparator si a
pregatirii apararii.
Avand cuvantul pe fond, avocatul autoarei exceptiei solicita admiterea
acesteia astfel cum a fost formulata, aratand ca dispozitiile art. 147, 246 si
289 din Codul penal incalca prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie,
republicata, care impun ca la situatii diferite sa se aplice un tratament
diferit. Arata ca functia de notar public nu este o functie publica in sensul
definitiei date de Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici
si nici nu se regaseste in anexa la aceasta lege, care enumera functiile
publice. Ca urmare, notarii publici nu pot fi asimilati functionarilor publici
si nu pot fi responsabili pentru infractiuni care presupun aceasta calitate a
subiectului activ, cum sunt infractiunile de serviciu.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, invocand practica in materie a
Curtii Constitutionale.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 12 decembrie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 270/2003,
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 147,
246 si 289 din Codul penal. Exceptia a fost ridicata de Maria Dragut, inculpata
recurenta in dosarul mentionat, condamnata pentru infractiunile de abuz in
serviciu contra intereselor persoanelor si de fals intelectual savarsite in
calitate de notar public.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile
criticate, ce definesc notiunea de functionar public, respectiv care
reglementeaza infractiunile de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor
si de fals intelectual, sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie,
deoarece notarul public nu are calitatea de functionar public. Se arata in
acest sens ca actul normativ la care face trimitere Constitutia este Legea nr.
188/1999 privind Statutul functionarilor publici, iar notarul public nu se
regaseste nominalizat in anexa la acest act normativ. De asemenea, potrivit
art. 3 si 4 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995,
notarul public este investit sa indeplineasca un serviciu de interes public si
are statutul unei functii autonome, iar actul intocmit de catre acesta, purtand
sigiliul si semnatura sa, este de autoritate publica si are forta probanta
prevazuta de lege. Notarul public se bucura de o independenta totala din punct
de vedere profesional, ceea ce nu este valabil in cazul functionarilor publici
cu care, din eroare, autoritatile ii asimileaza pe notarii publici. Pentru
aceste motive - arata autoarea exceptiei - apare ca un artificiu, fara o
reglementare expresa raportata la profesiile liberale, ca un liber profesionist
sa raspunda penal pentru infractiuni de serviciu, prin dispozitiile criticate
fiind incalcat principiul egalitatii cetatenilor in fata legii, care impune
fata de situatii diferite un tratament diferit.
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala arata ca exceptia este
intemeiata si ca dispozitiile art. 147, 246 si 289 din Codul penal, in legatura
cu intelesul notiunii de functionar public raportat la profesia liberala,
autonoma a notarului public, incalca prevederile art. 16 alin. (1) din
Constitutie, republicata, deoarece categoriile de profesii liberale, cum este
cea de notar public, nu pot fi asimilate sau incluse in sfera notiunii de
functionar public, in aceste cazuri impunandu-se aplicarea cu prioritate a
legii speciale, respectiv a Legii notarilor publici si a activitatii notariale
nr. 36/1995.
In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, potrivit
dispozitiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea si
functionarea institutiei Avocatul Poporului, cu modificarile ulterioare, a fost
solicitat punctul de vedere al acestei institutii.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata,
intrucat notiunile de functionar, respectiv de functionar public, definite de
art. 147 din Codul penal, nu sunt de rang constitutional, ci de domeniul legii.
In ceea ce priveste corelarea dispozitiilor art. 147, 246 si 289 din Codul
penal cu art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicata, Guvernul arata ca prin
faptul definirii unor notiuni, precum si prin faptul incriminarii unor fapte avand
un pericol social ridicat, nu se creeaza privilegii si discriminari de natura
celor prevazute la art. 4 alin. (2) din Constitutie, republicata, avand la baza
considerente de rasa, nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie,
de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala.
Avocatul Poporului considera ca exceptia este neintemeiata, deoarece
dispozitiile art. 246 si 289 din Codul penal sunt aplicabile, fara
discriminare, oricarei persoane care are calitatea de functionar public sau
functionar. Se mai arata ca, potrivit art. 3 din Legea notarilor publici si a
activitatii notariale nr. 36/1995, notarul public este investit sa
indeplineasca un serviciu de interes public si are statutul unei functii
autonome, iar, potrivit art. 4 din aceeasi lege, actul intocmit de notarul
public, purtand sigiliul si semnatura acestuia, este de autoritate publica si
are forta probanta prevazuta de lege. Din cuprinsul dispozitiilor art. 145 din
Codul penal rezulta intelesul termenului public, stabilit de legiuitor si in
raport cu serviciile de interes public, pe care le indeplinesc, printre altii,
si notarii publici. In ceea ce priveste definirea notiunilor de functionar
public si functionar, aceasta este, din punctul de vedere al Constitutiei, in
sarcina legiuitorului, fiind realizata de Codul penal prin dispozitiile art.
147. Tot legiuitorul poate stabili si infractiunile savarsite de functionari
publici sau functionari, cum sunt, de exemplu, infractiunile de serviciu (intre
care si cea reglementata de art. 246 din Codul penal) sau falsul intelectual,
reglementat de art. 289 din Codul penal, savarsite de notarul public cu
prilejul indeplinirii serviciului de interes public, pe care legal este obligat
sa-l realizeze. Pe cale de consecinta - se arata in punctul de vedere al
Avocatului Poporului - definirea notiunilor de functionar public si functionar,
inclusiv incriminarile care presupun o astfel de calitate a subiectului activ,
nu reprezinta o problema de domeniul jurisdictiei constitutionale, legiuitorul
fiind singurul competent sa o faca. In concluzie, Avocatul Poporului apreciaza
ca exceptia este neintemeiata.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile
autoarei exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, precum si ale art.
1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
147, 246 si 289 din Codul penal, care au urmatorul cuprins:
- Art. 147: "Prin <<functionar public>> se intelege orice
persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a
fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul
unei unitati dintre cele la care se refera art. 145.
Prin <<functionar>> se intelege persoana mentionata in alin. 1,
precum si orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte
persoane juridice decat cele prevazute in acel alineat.";
- Art. 246: "Fapta functionarului public, care, in exercitiul
atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act ori il
indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o vatamare intereselor
legale ale unei persoane se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3
ani.";
- Art. 289: "Falsificarea unui inscris oficial cu prilejul intocmirii
acestuia, de catre un functionar aflat in exercitiul atributiilor de serviciu,
prin atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului ori prin
omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau imprejurari, se pedepseste cu
inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Tentativa se pedepseste."
Autoarea exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca
prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicata, referitoare la
egalitatea cetatenilor in fata legii, fara privilegii si fara discriminari.
Examinand sustinerile autoarei exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea
constata ca s-a mai pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 147, 246 si 289 din Codul penal, cu referire la aplicarea
acestora unor fapte comise de notarii publici, prin Decizia nr. 176 din 18
iunie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 542 din
24 iulie 2002. Din jurisprudenta in materie a Curtii este de mentionat si
Decizia nr. 276 din 24 octombrie 2002, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 832 din 19 noiembrie 2002, referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 145 si 147 din Codul penal, in
contextul careia se sustinea, de asemenea, ca notarii publici, ca de altfel si
alti profesionisti (avocati, doctori, arhitecti), nu pot fi calificati
functionari publici si deci nu pot raspunde pentru savarsirea unor infractiuni la
care subiectul activ are, potrivit dispozitiei incriminatoare, calitatea de
functionar public sau functionar. Curtea Constitutionala a respins ca
neintemeiate exceptiile de neconstitutionalitate privitoare la dispozitiile
mentionate, cu motivarea ca notiunile de functionar public si functionar sunt
de nivelul legii, astfel incat intra in competenta exclusiva a legiuitorului
atat definirea acestor notiuni, cat si stabilirea raspunderii penale pentru
infractiunile savarsite de persoanele avand aceasta calitate. Este ceea ce
Codul penal, ca lege organica, face prin dispozitiile art. 147, prin care
defineste notiunile de functionar public si functionar si prin stabilirea
infractiunilor savarsite de functionari publici si functionari, cum sunt
infractiunile de serviciu (intre care se inscrie si cea prevazuta si pedepsita
de art. 246 din Codul penal) sau falsul intelectual (prevazut si pedepsit de
art. 289 din Codul penal) savarsit de notarul public, cu prilejul intocmirii
inscrisului oficial. Potrivit art. 4 din Legea nr. 36/1995, actul indeplinit de
notarul public, purtand sigiliul si semnatura acestuia, este de autoritate
publica si are forta probanta prevazuta de lege, iar falsificarea acestuia, in
modul prevazut de art. 289 din Codul penal, nu poate fi caracterizata decat ca
infractiune de fals intelectual.
In concordanta cu jurisprudenta constanta in materie a Curtii, nu poate fi
primita sustinerea autoarei exceptiei referitoare la incalcarea, prin
dispozitiile criticate, a principiului egalitatii in drepturi, cata vreme
aceste prevederi nu instituie privilegii sau discriminari, fiind aplicabile in
mod egal oricarei persoane care are calitatea de functionar public sau
functionar, iar stabilirea sferei acestor notiuni, precum si a infractiunilor
care presupun aceasta calitate a subiectului activ nu este de competenta
jurisdictiei constitutionale, dupa cum s-a aratat, considerentele si solutiile
adoptate prin deciziile citate pastrandu-si valabilitatea si in prezenta cauza,
intrucat nu exista elemente noi care sa determine reconsiderarea jurisprudentei
Curtii Constitutionale.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 13 alin. (1) lit.
A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992,
republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 147, 246 si
289 din Codul penal, exceptie ridicata de Maria Dragut in Dosarul nr. 270/2003
al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 22 aprilie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Florentina Geangu