DECIZIE   Nr. 180 din 12 februarie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22-28 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 158 din 13 martie 2009

Ioan Vida                               - preşedinte

Aspazia Cojocaru                  -judecător

Acsinte Gaspar                      -judecător

Petre Lăzăroiu                       -judecător

Ion Predescu                         -judecător

Puskas Valentin Zoltan          -judecător

Tudorel Toader                      -judecător

Augustin Zegrean                  -judecător

Marinela Mincă                      - procuror

Marieta Safta                         - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22,'art. 25 şi art. 27 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie invocată de Gheorghe Nechifor în Dosarul nr. 4.611/302/2008 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penală.

La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.117 D/2008, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23-28 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie invocată de Neculai Ciobanu în Dosarul nr. 7.660/302/2008 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penală.

La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstitu­ţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.872 D/2008 şi nr. 2.117 D/ 2008, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.117 D/2008 la Dosarul nr. 1.872 D/2008, care a fost primul înregistrat.

După strigarea cauzei, se prezintă autorul excepţiei Gheorghe Nechifor. Având cuvântul, acesta solicită admiterea excepţiei astfel cum a fost formulată, reiterând motivele expuse în faţa instanţei de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, arătând că susţinerile autorilor excepţiei vizează probleme de interpretare şi aplicare a legii, care nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

Prin Incheierea din 27 august 2008, pronunţată în Dosarul nr. 4.611/302/2008, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22, art. 25 şi art. 27 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie invocată de Gheorghe Nechifor.

Prin Incheierea din 23 septembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 7.660/302/2008, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23- 28 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie invocată de Neculai Ciobanu.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, asemănătoare în dosarele conexate, se susţine, în esenţă, că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, deoarece, în cauză, în mod discriminatoriu nu se ia în considerare modul de comportare, participarea la activităţile din cadrul programelor social-educative a condamnatului. Totodată, se arată că prin caracteristicile limitative ale stabilirii respectivelor regimuri de executare se îngrădesc drepturile persoanei condamnate. Se încalcă dispoziţiile constituţionale şi prin aceea că se permite punerea în executare a unor hotărâri administrative şi disciplinare de către comisia de individualizare înainte de a fi supuse cenzurii instanţei de judecată, aceasta din urmă fiind obligată să menţină soluţia iniţială.

Judecătoria Sectorului 5 - Secţia I penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că dispoziţiile criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate.

In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Avocatul Poporului, invocând şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, consideră că dispoziţiile criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

In ceea ce priveşte obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, se constată că, deşi potrivit dispozitivului Incheierii din 23 septembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 7.660/302/2008 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penală, acesta îl constituie art. 23-28 din Legea nr. 275/2006, din examinarea considerentelor aceleiaşi încheieri, precum şi a susţinerilor autorului excepţiei consemnate în concluziile scrise depuse la dosarul instanţei de judecată rezultă că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie şi prevederile art. 22 din acelaşi act normativ. Aşa fiind, Curtea urmează să se pronunţe asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006, cuprinse în: art. 22 - Regimul închis, art. 23 - Regimul semideschis, art. 24 - Regimul deschis, art. 25 - Stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, art. 26 - Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, art. 27 - Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, art. 28 - Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în cazul minorilor şi tinerilor.

In susţinerea excepţiei se invocă art. 16, art. 21 şi art. 24 din Constituţie privind egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie şi, respectiv, dreptul la apărare. Se invocă, totodată, prevederile art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un recurs efectiv.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Dispoziţiile criticate, care stabilesc regimurile de executare a pedepselor privative de libertate, nu stabilesc privilegii sau discriminări. Astfel, prin reglementarea unor limite şi condiţii cu privire la exercitarea drepturilor de către persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate nu înseamnă că se realizează o discriminare a acestor subiecte de drept, sau se încalcă liberul acces la justiţie, respectiv dreptul la apărare al acestora.

Nu se poate reţine nici încălcarea liberului acces la justiţie şi nici a dreptului la apărare, deoarece condamnatul are dreptul să se adreseze instanţei de judecată după ce nemulţumirile sale au fost examinate de judecătorul delegat cu executarea pedepselor, şi, în acest cadru, beneficiind de toate garanţiile unui proces echitabil, să formuleze toate apărările pe care le consideră necesare.

In ceea ce priveşte susţinerile vizând modul de interpretare şi aplicare a legii în raport cu situaţia concretă în care se află condamnaţii, acestea sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti, în cadrul căilor de atac prevăzute de lege, iar nu a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22-28 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie invocată de Gheorghe Nechifor şi, respectiv, de Neculai Ciobanu în dosarele nr. 4.611/302/2008 şi nr. 7.660/302/2008 ale Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 februarie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta