DECIZIE   Nr. 175 din 18 iunie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 79 si 80 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 539 din 24 iulie 2002

    Nicolae Popa          - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Paula C. Pantea       - procuror
    Florentina Geangu     - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 79 si 80 din Legea nr. 168/1999, exceptie ridicata de Dan Balas in Dosarul nr. 4.028/2000 al Tribunalului Bihor.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public, avand in vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale, solicita respingerea exceptiei ca fiind neintemeiata.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 2 februarie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 4.028/2000, Tribunalul Bihor a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 79 si 80 din Legea nr. 168/1999, exceptie ridicata de Dan Balas.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile legale criticate "restrang liberul acces la justitie pentru apararea unor drepturi fundamentale ale cetateanului, limitand la doua grade de jurisdictie procedura de judecata a litigiilor de munca". De asemenea, se mai sustine ca prevederile art. 79 si 80 din Legea nr. 168/1999 "instituie o inegalitate intre cetateni prin aceea ca o parte dintre ei au acces la doua cai de atac impotriva hotararilor judecatoresti, in vreme ce altii au la dispozitie o singura cale de atac, incalcandu-se prin aceasta dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie".
    Tribunalul Bihor considera ca exceptia este neintemeiata, deoarece "indiferent ca legea recunoaste doua sau trei grade de jurisdictie, accesul la justitie este deschis, iar atata vreme cat legea este in vigoare, toate litigiile de munca sunt supuse aceluiasi regim". Totodata, se arata ca "exceptia invocata nici nu-si gaseste aplicabilitate in cauza, intrucat litigiul se afla pe rol in cel de-al treilea grad de jurisdictie, respectiv in recurs, dupa ce s-a pronuntat in cauza o hotarare in prima instanta si o decizie in apel".
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Presedintele Camerei Deputatilor considera ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 79 si 80 din Legea nr. 168/1999 este neintemeiata. Se apreciaza ca "instituirea regulilor de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti si a modalitatilor de exercitare a cailor de atac este, potrivit art. 125 alin. (3) si art. 128 din Constitutie, de competenta exclusiva a organului legislativ". Se considera, de asemenea, ca textele de lege criticate sunt constitutionale si in raport cu prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentala, deoarece "acestea se aplica tuturor persoanelor ce au calitatea de subiect al raportului juridic de munca, fara nici o discriminare".
    Guvernul, tinand seama si de jurisprudenta Curtii Constitutionale, considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
    Presedintele Senatului nu a trimis punctul sau de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul judecatorului-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 79 si 80 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, dispozitii care au urmatorul continut:
    - Art. 79: "(1) Hotararile instantei de fond sunt definitive.
    (2) Hotararile motivate ale instantei de fond se redacteaza si se comunica partilor in termen de cel mult 15 zile de la pronuntare.";
    - Art. 80: "Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicarii hotararii pronuntate de instanta de fond."
    Autorul exceptiei sustine ca aceste dispozitii legale contravin principiului egalitatii in drepturi, consfintit prin art. 16 alin. (1) din Constitutie, potrivit caruia "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari", precum si celui al accesului liber la justitie, consacrat la art. 21 alin. (1) din Constitutie, care arata ca "Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime".
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile legale criticate nu contravin normelor cuprinse in art. 16 si 21 din Constitutie. Dispozitiile art. 79 si 80 din Legea nr. 168/1999 instituie reguli procedurale de imediata aplicare. De altfel, Curtea Constitutionala a statuat constant ca "este de competenta exclusiva a organului legislativ instituirea regulilor de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti si a modalitatii de exercitare a cailor de atac, iar principiul accesului liber la justitie presupune tocmai posibilitatea celor interesati de a le exercita". In acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 45 din 23 martie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 222 din 20 mai 1999. Ca urmare, accesul liber la justitie este asigurat in conditii de egalitate pentru toti cetatenii care sunt parti ale unui conflict de drepturi si, in consecinta, nu este ingradit prin normele procedurale instituite de dispozitiile art. 79 si 80 din Legea nr. 168/1999. Accesul liber la justitie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se infaptuieste justitia, iar instituirea regulilor de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti este de competenta exclusiva a legiuitorului, care, asigurand posibilitatea de a se ajunge in fata instantelor judecatoresti in conditii de egalitate, poate stabili reguli deosebite in situatii deosebite, cum sunt cele legate de asigurarea celeritatii solutionarii cererilor privind conflictele de drepturi. In sensul celor prezentate mai sus este si jurisprudenta Curtii Constitutionale, care, prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994 privind liberul acces la justitie al persoanelor in apararea drepturilor, libertatilor si intereselor lor legitime, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, a statuat ca "Accesul la structurile judecatoresti si la mijloacele procedurale, inclusiv la caile de atac, se face cu respectarea regulilor de competenta si procedura de judecata stabilite de lege". De asemenea, prin Decizia nr. 60 din 14 octombrie 1993, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 12 din 19 ianuarie 1994, si prin Decizia nr. 38 din 26 februarie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 177 din 13 mai 1998, Curtea Constitutionala a statuat ca accesul liber la justitie nu presupune in toate cazurile "accesul la toate structurile judecatoresti - judecatorii, tribunale, curti de apel, Curtea Suprema de Justitie - si la toate caile de atac prevazute de lege, deoarece competenta si procedura de judecata sunt stabilite de legiuitor, iar acesta, asigurand posibilitatea de a ajunge in fata instantelor judecatoresti, in conditii de egalitate, poate stabili reguli deosebite".
    In aceste conditii exceptia de neconstitutionalitate urmeaza sa fie respinsa ca fiind neintemeiata.

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 79 si 80 din Legea nr. 168/1999, exceptie ridicata de Dan Balas in Dosarul nr. 4.028/2000 al Tribunalului Bihor.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 18 iunie 2002.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Florentina Geangu