DECIZIE Nr. 175 din 18 iunie 2002
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 79 si 80
din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 539 din 24 iulie 2002
Nicolae Popa - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 79 si 80 din Legea nr. 168/1999, exceptie ridicata de Dan
Balas in Dosarul nr. 4.028/2000 al Tribunalului Bihor.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare este legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public, avand in vedere jurisprudenta Curtii
Constitutionale, solicita respingerea exceptiei ca fiind neintemeiata.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 2 februarie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 4.028/2000,
Tribunalul Bihor a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 79 si 80 din Legea nr. 168/1999,
exceptie ridicata de Dan Balas.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile
legale criticate "restrang liberul acces la justitie pentru apararea unor
drepturi fundamentale ale cetateanului, limitand la doua grade de jurisdictie
procedura de judecata a litigiilor de munca". De asemenea, se mai sustine
ca prevederile art. 79 si 80 din Legea nr. 168/1999 "instituie o
inegalitate intre cetateni prin aceea ca o parte dintre ei au acces la doua cai
de atac impotriva hotararilor judecatoresti, in vreme ce altii au la dispozitie
o singura cale de atac, incalcandu-se prin aceasta dispozitiile art. 16 alin.
(1) din Constitutie".
Tribunalul Bihor considera ca exceptia este neintemeiata, deoarece
"indiferent ca legea recunoaste doua sau trei grade de jurisdictie,
accesul la justitie este deschis, iar atata vreme cat legea este in vigoare,
toate litigiile de munca sunt supuse aceluiasi regim". Totodata, se arata
ca "exceptia invocata nici nu-si gaseste aplicabilitate in cauza, intrucat
litigiul se afla pe rol in cel de-al treilea grad de jurisdictie, respectiv in
recurs, dupa ce s-a pronuntat in cauza o hotarare in prima instanta si o
decizie in apel".
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Presedintele Camerei Deputatilor considera ca exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 79 si 80 din Legea nr. 168/1999 este
neintemeiata. Se apreciaza ca "instituirea regulilor de desfasurare a
procesului in fata instantelor judecatoresti si a modalitatilor de exercitare a
cailor de atac este, potrivit art. 125 alin. (3) si art. 128 din Constitutie, de
competenta exclusiva a organului legislativ". Se considera, de asemenea,
ca textele de lege criticate sunt constitutionale si in raport cu prevederile
art. 16 alin. (1) din Legea fundamentala, deoarece "acestea se aplica
tuturor persoanelor ce au calitatea de subiect al raportului juridic de munca,
fara nici o discriminare".
Guvernul, tinand seama si de jurisprudenta Curtii Constitutionale,
considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
Presedintele Senatului nu a trimis punctul sau de vedere asupra exceptiei
de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei
Deputatilor si Guvernului, raportul judecatorului-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si
ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992,
republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
79 si 80 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie
1999, dispozitii care au urmatorul continut:
- Art. 79: "(1) Hotararile instantei de fond sunt definitive.
(2) Hotararile motivate ale instantei de fond se redacteaza si se comunica
partilor in termen de cel mult 15 zile de la pronuntare.";
- Art. 80: "Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicarii
hotararii pronuntate de instanta de fond."
Autorul exceptiei sustine ca aceste dispozitii legale contravin
principiului egalitatii in drepturi, consfintit prin art. 16 alin. (1) din
Constitutie, potrivit caruia "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari", precum si celui
al accesului liber la justitie, consacrat la art. 21 alin. (1) din Constitutie,
care arata ca "Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea
drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime".
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca
dispozitiile legale criticate nu contravin normelor cuprinse in art. 16 si 21
din Constitutie. Dispozitiile art. 79 si 80 din Legea nr. 168/1999 instituie
reguli procedurale de imediata aplicare. De altfel, Curtea Constitutionala a
statuat constant ca "este de competenta exclusiva a organului legislativ
instituirea regulilor de desfasurare a procesului in fata instantelor
judecatoresti si a modalitatii de exercitare a cailor de atac, iar principiul
accesului liber la justitie presupune tocmai posibilitatea celor interesati de
a le exercita". In acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 45 din 23
martie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 222 din
20 mai 1999. Ca urmare, accesul liber la justitie este asigurat in conditii de
egalitate pentru toti cetatenii care sunt parti ale unui conflict de drepturi
si, in consecinta, nu este ingradit prin normele procedurale instituite de
dispozitiile art. 79 si 80 din Legea nr. 168/1999. Accesul liber la justitie presupune
accesul la mijloacele procedurale prin care se infaptuieste justitia, iar
instituirea regulilor de desfasurare a procesului in fata instantelor
judecatoresti este de competenta exclusiva a legiuitorului, care, asigurand
posibilitatea de a se ajunge in fata instantelor judecatoresti in conditii de
egalitate, poate stabili reguli deosebite in situatii deosebite, cum sunt cele
legate de asigurarea celeritatii solutionarii cererilor privind conflictele de
drepturi. In sensul celor prezentate mai sus este si jurisprudenta Curtii
Constitutionale, care, prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994 privind
liberul acces la justitie al persoanelor in apararea drepturilor, libertatilor
si intereselor lor legitime, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 69 din 16 martie 1994, a statuat ca "Accesul la structurile
judecatoresti si la mijloacele procedurale, inclusiv la caile de atac, se face
cu respectarea regulilor de competenta si procedura de judecata stabilite de
lege". De asemenea, prin Decizia nr. 60 din 14 octombrie 1993, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 12 din 19 ianuarie 1994, si
prin Decizia nr. 38 din 26 februarie 1998, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 177 din 13 mai 1998, Curtea Constitutionala a statuat
ca accesul liber la justitie nu presupune in toate cazurile "accesul la
toate structurile judecatoresti - judecatorii, tribunale, curti de apel, Curtea
Suprema de Justitie - si la toate caile de atac prevazute de lege, deoarece
competenta si procedura de judecata sunt stabilite de legiuitor, iar acesta,
asigurand posibilitatea de a ajunge in fata instantelor judecatoresti, in
conditii de egalitate, poate stabili reguli deosebite".
In aceste conditii exceptia de neconstitutionalitate urmeaza sa fie
respinsa ca fiind neintemeiata.
Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin.
(2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c),
al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 79 si 80
din Legea nr. 168/1999, exceptie ridicata de Dan Balas in Dosarul nr.
4.028/2000 al Tribunalului Bihor.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 18 iunie 2002.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Florentina Geangu