DECIZIE Nr. 175 din 15 aprilie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 din
Legea sindicatelor nr. 54/2003
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 440 din 17 mai 2004

Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ioan Vida - judecator
Dana Titian - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 28 din Legea sindicatelor nr. 54/2003, exceptie ridicata de
Societatea Comerciala "Filty" - S.A. din Timisoara in Dosarul nr.
601/C/2004 al Tribunalului Timis - Sectia civila.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare este legal indeplinita.
Presedintele dispune a se face apelul si in dosarele nr. 106D/2004, nr.
115D/2004 si nr. 125D/2004, care au ca obiect aceeasi exceptie de
neconstitutionalitate ridicata de Societatea Comerciala "Filty" -
S.A. din Timisoara in dosarele nr. 604/C/2004, nr. 603/C/2004 si, respectiv,
nr. 611/C/2004 ale Tribunalului Timis - Sectia civila.
La apelul nominal, in Dosarul nr. 106D/2004, raspunde, pentru partea
Sindicatul Liber Filty din Timisoara, avocat Cristina Banciu, cu delegatie la
dosar, lipsa fiind celelalte parti fata de care procedura de citare este legal
indeplinita.
La apelul nominal, in dosarele nr. 115D/2004 si nr. 125D/2004, se constata
lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
Curtea, din oficiu, pune in discutie conexarea dosarelor sus-mentionate,
avand in vedere continutul identic al exceptiilor de neconstitutionalitate
ridicate.
Aparatorul Sindicatului Liber Filty din Timisoara, precum si reprezentantul
Ministerului Public arata ca sunt de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, in temeiul dispozitiilor art. 16 din Legea nr. 47/1992,
republicata, precum si ale art. 164 alin. 1 si 2 din Codul de procedura civila,
dispune conexarea dosarelor nr. 106D/2004, nr. 115D/2004, nr. 125D/2004 la
Dosarul nr. 100D/2004, care este primul inregistrat.
Cauza fiind in stare de judecata, se da cuvantul partilor.
Aparatorul Sindicatului Liber Filty din Timisoara solicita respingerea
exceptiei ca neintemeiata, aratand ca dreptul la petitionare, reglementat de
art. 51 din Constitutia republicata, presupune o procedura administrativa
necontencioasa, diferita de accesul la justitie, procedura contencioasa
reglementata de art. 21 din Constitutie, republicata, la care se raporteaza
dispozitiile legale criticate. In concluzie, sindicatele pot actiona in
justitie in numele propriilor membri, priviti individual, acest drept fiind in
deplina concordanta cu dispozitiile art. 217 din Codul muncii si garantat
totodata de art. 9 si 21 din Constitutie, republicata.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate, aratand ca dispozitiile art. 28 din Legea nr. 54/2003
prevad atat posibilitatea sindicatelor de a formula actiune in justitie, in
numele membrilor lor, cat si dreptul acestora de a dispune continuarea sau
renuntarea la actiunea formulata, fiind astfel in conformitate cu prevederile
art. 9 si 21 din Constitutie, republicata.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, retine urmatoarele:
Prin incheierile din 13 februarie 2004, 10 februarie 2004, 25 februarie
2004 si 23 februarie 2004, pronuntate in dosarele nr. 601/C/2004, nr.
604/C/2004, nr. 603/C/2004 si, respectiv, nr. 611/C/2004, Tribunalul Timis -
Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 din Legea sindicatelor nr.
54/2003, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Filty" - S.A. din
Timisoara in cadrul unor litigii de munca, introduse de catre Sindicatul Liber
Filty din Timisoara, in numele unor membri ai sai, impotriva autoarei
exceptiei.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca
dispozitiile art. 28 din Legea nr. 54/2003 care acorda organizatiilor sindicale
dreptul sa adreseze petitii exclusiv in numele membrilor lor, priviti
individual, sunt contrare prevederilor art. 51 alin. (2) din Constitutie,
republicata, care statueaza ca organizatiile legal constituite au dreptul sa
formuleze actiuni in justitie doar in numele colectivelor pe care le
reprezinta. Se arata ca admiterea exceptiei ar duce la respingerea actiunii in
justitie promovata de sindicat, ca fiind introdusa de o persoana fara calitate
procesuala activa.
Tribunalul Timis - Sectia civila apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece sesizarea instantelor
judecatoresti nu poate fi privita ca un aspect al dreptului de petitionare,
acesta concretizandu-se doar in "cereri, reclamatii, sesizari si propuneri
in legatura cu rezolvarea unor probleme personale sau de grup ce nu presupun
calea justitiei", asa cum a statuat Curtea Constitutionala prin Decizia
nr. 39 din 7 iulie 1993. Organizatiile sindicale legal constituite sunt
subiecte de drept cu structura determinata, patrimoniu propriu distinct, care
urmaresc realizarea unui scop licit si care reprezinta colectivul de indivizi
din care sunt alcatuite. Din aceasta perspectiva, art. 51 din Constitutie,
republicata, limiteaza dreptul de petitionare numai la apararea intereselor
acestui colectiv. Scopul sindicatelor este insa cel cuprins in art. 9 din
Constitutie, republicata, care nu se refera exclusiv la apararea drepturilor si
la promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale
colectivitatii, ci la membrii sindicatelor priviti individual. Dispozitiile
constitutionale ale art. 9 se reflecta in art. 217 din Codul muncii si sunt in
concordanta cu dispozitiile cuprinse in art. 11 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si cu cele ale art.
22 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor
doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de
vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in
conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile
ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Avocatul Poporului considera ca prevederile art. 28 din Legea nr. 54/2003
sunt constitutionale, reprezentand o concretizare a accesului liber la
justitie, prevazut de art. 21 din Constitutie, republicata. In acest sens se
invoca Decizia nr. 39/1993 prin care Curtea Constitutionala a statuat ca
"dreptul fundamental la petitionare, reglementat de art. 51 din
Constitutie, se concretizeaza in cereri, reclamatii, sesizari si propuneri in
legatura cu rezolvarea unor probleme personale sau de grup ce nu presupun calea
justitiei, la care autoritatile au obligatia de a raspunde in termenele si
conditiile stabilite potrivit legii. Sesizarea instantelor judecatoresti pentru
valorificarea unui drept subiectiv, nesocotit ori incalcat, sau pentru
realizarea unui interes care se poate obtine numai pe calea justitiei, este un
aspect al accesului liber la justitie, reglementat de art. 21 din Constitutie,
si nu al dreptului la petitionare". Dreptul de petitionare nu este identic
cu accesul la justitie, "fiecare dintre aceste drepturi avand determinari
specifice si exclusive". Cererea in justitie se rezolva in cadrul unei
proceduri jurisdictionale, iar petitia se rezolva in cadrul unei proceduri
administrative, avand specific necontencios, in acest sens Curtea
Constitutionala pronuntandu-se prin Decizia nr. 18/1997.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat
punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului,
raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente,
concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, precum si ale art.
1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
28 din Legea sindicatelor nr. 54/2003, care au urmatorul continut:
"Art. 28. - (1) Organizatiile sindicale apara drepturile membrilor
lor, ce decurg din legislatia muncii, statutele functionarilor publici,
contractele colective de munca si contractele individuale de munca, precum si
din acordurile privind raporturile de serviciu ale functionarilor publici, in
fata instantelor judecatoresti, organelor de jurisdictie, a altor institutii
sau autoritati ale statului, prin aparatori proprii sau alesi.
(2) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) organizatiile
sindicale au dreptul de a intreprinde orice actiune prevazuta de lege, inclusiv
de a formula actiune in justitie in numele membrilor lor, fara a avea nevoie de
un mandat expres din partea celor in cauza. Actiunea nu va putea fi introdusa
sau continuata de organizatia sindicala daca cel in cauza se opune sau renunta
la judecata."
In sustinerea exceptiei, autorul acesteia apreciaza ca dispozitiile legale
criticate contravin prevederilor art. 51 alin. (1) si (2) din Constitutia
republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 767 din 31
octombrie 2003, prevederi care au urmatorul continut:
- Art. 51: "(1) Cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor
publice prin petitii formulate numai in numele semnatarilor.
(2) Organizatiile legal constituite au dreptul sa adreseze petitii exclusiv
in numele colectivelor pe care le reprezinta."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine
urmatoarele:
Pentru solutionarea cauzei in cadrul careia s-a ridicat exceptia de
neconstitutionalitate sunt determinate dispozitiile legale care reglementeaza
dreptul organizatiilor sindicale de a formula cereri in justitie in numele
membrilor lor pentru apararea drepturilor individuale ale acestora.
Ca atare, Curtea constata ca acest drept nu poate fi raportat la art. 51
din Constitutie, republicata, care reglementeaza "dreptul de
petitionare", diferit de dreptul de a introduce actiuni la instantele
judecatoresti, drept consacrat de art. 21 alin. (1) din Constitutie, republicata,
in sensul ca: "Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea
drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime."
Curtea retine ca sesizarea instantelor judecatoresti pentru valorificarea
unui drept subiectiv nesocotit ori incalcat sau pentru realizarea unui interes
care se poate obtine numai pe calea justitiei nu este un aspect al dreptului de
petitionare, reglementat de prevederile constitutionale ale art. 51. Dreptul de
petitionare se concretizeaza in cereri, reclamatii, sesizari si propuneri in
legatura cu rezolvarea unor probleme personale sau de grup ce nu presupun calea
justitiei, la care autoritatile publice au obligatia de a raspunde in termenele
si conditiile stabilite potrivit legii, in timp ce cererile de chemare in
judecata, care declanseaza procesul civil, se rezolva dupa reguli specifice,
proprii activitatii de judecata.
Constitutia nu reglementeaza conditiile in care persoana poate fi
reprezentata in justitie. Temeiul constitutional al reglementarii conditiilor
in care si a mijloacelor prin care organizatiile sindicale contribuie la
apararea drepturilor si a intereselor legitime ale membrilor lor se gaseste in
art. 9, potrivit caruia: "Sindicatele, patronatele si asociatiile
profesionale se constituie si isi desfasoara activitatea potrivit statutelor
lor, in conditiile legii. Ele contribuie la apararea drepturilor si la
promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale membrilor
lor." Conditiile legale de constituire si de desfasurare a activitatii
sindicatelor sunt prevazute de Legea sindicatelor nr. 54/2003, concretizate si
detaliate in statutele acestor organizatii.
Curtea constata ca nu exista nici o interdictie constitutionala pentru ca
legea si statutele organizatiilor sindicale sa prevada dreptul acestora de a
introduce actiuni in justitie in numele membrilor lor si de a-i reprezenta pe
acestia in cauzele al caror obiect este compatibil cu rolul sindicatelor,
respectiv de a apara drepturile sau interesele profesionale, economice si sociale
ale membrilor lor.
Totodata, Curtea retine ca, potrivit tezei finale a art. 28 alin. (2) din
Legea nr. 54/2003, actiunea in justitie nu va putea fi introdusa sau continuata
de organizatia sindicala daca cel in cauza se opune sau renunta la judecata, ceea
ce constituie o garantie a realizarii scopului sindicatelor, si anume apararea
drepturilor si intereselor profesionale, economice si sociale ale membrilor
sai.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 13 alin. (1)
lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992,
republicata, cu majoritate de voturi,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 din
Legea sindicatelor nr. 54/2003, exceptie ridicata de Societatea Comerciala
"Filty" - S.A. din Timisoara in dosarele nr. 601/C/2004, nr.
604/C/2004, nr. 603/C/2004 si nr. 611/C/2004 ale Tribunalului Timis - Sectia
civila.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 15 aprilie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Ioana Marilena Chiorean