DECIZIE   Nr. 173 din 28 februarie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 303 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 301 din 4 aprilie 2006

Ioan Vida                              - preşedinte

Nicolae Cochinescu              - judecător

Aspazia Cojocaru                 - judecător

Acsinte Gaspar                     - judecător

Kozsokar Gabor                   - judecător

Petre Ninosu                         - judecător

Ion Predescu                        - judecător

Marinela Mincă                     - procuror

Marieta Safta                        - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 303 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Mădălina Voiculescu în Dosarul nr. 7.558/2005 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, referindu-se la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Incheierea din 5 decembrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 7.558/2005, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 303 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Mădălina Voiculescu în dosarul menţionat.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece „nu dau posibilitatea inculpatului de a solicita suspendarea judecăţii decât în situaţia apariţiei unei boli grave, constatată pe baza unei expertize medico-legale". Se apreciază că ar trebui să se poată dispune suspendarea judecării cauzei penale şi în alte situaţii.

Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile legale criticate nu încalcă prevederile constituţionale, cauzele de suspendare fiind limitativ prevăzute de lege, dat fiind specificul domeniului ramurii de drept.

In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor   celor   două   Camere   ale   Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 303 din Codul de procedură penală sunt constituţionale. Arată totodată că autoarea excepţiei invocă neconstituţionalitatea textului de lege criticat din perspectiva unei omisiuni de reglementare. Or, Curtea Constituţională nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 303 din Codul de procedură penală, care prevede: „Când se constată pe baza unei expertize medico-legale că inculpatul suferă de o boală gravă, care îl împiedică să participe la judecată, instanţa dispune, prin încheiere, suspendarea procesului penal până când starea sănătăţii inculpatului va permite participarea acestuia la judecată.

Dacă sunt mai mulţi inculpaţi, iar temeiul suspendării priveşte numai pe unul dintre ei şi disjungerea nu este posibilă, se dispune suspendarea întregii cauze.

Incheierea dată în primă instanţă prin care s-a dispus suspendarea cauzei poate fi atacată separat cu recurs. Recursul nu suspendă executarea.

Procesul penal se reia din oficiu de îndată ce inculpatul poate participa la judecată.

Instanţa este obligată să se informeze periodic dacă mai subzistă cauza care a determinat suspendarea procesului penal.

Instanţa suspendă, prin încheiere motivată, judecata şi în cazul în care a fost ridicată o excepţie de neconstituţionalitate. Suspendarea se dispune până la soluţionarea de către Curtea Constituţională a excepţiei. Dacă inculpatul este arestat, se aplică în mod corespunzător prevederile art. 3002, iar dacă faţă de acesta s-a dispus măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau măsura obligării de a nu părăsi ţara, se aplică, în mod corespunzător, art. 145 şi 1451. Incheierea este supusă recursului în termen de 5 zile de la data pronunţării."

In motivarea excepţiei se susţine că aceste prevederi legale sunt contrare dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16, privind egalitatea în drepturi, în art. 21 referitoare la liberul acces la justiţie, în art. 24 privind dreptul la apărare, în art. 57 privind exercitarea drepturilor şi a libertăţilor şi în art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, cu raportare la prevederile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale cuprinse în art. 6, care reglementează dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepţia astfel cum a fost formulată, Curtea constată că autorul acesteia solicită în realitate modificarea soluţiei legislative consacrate de textul de lege criticat, în sensul reglementării posibilităţii suspendării procesului penal şi în alte situaţii decât cele prevăzute de ipoteza normei legale. O asemenea critică nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii, care, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „[...] se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

Pentru considerentele arătate, în temeiul art.  146 lit. d) şi al art.  147 alin.  (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA    CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 303   din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Mădălina Voiculescu în Dosarul nr. 7.558/2005 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 februarie 2006.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta