DECIZIE   Nr. 172 din 22 martie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) si alin. 9 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 343 din 22 aprilie 2005

    Ioan Vida               - presedinte
    Nicolae Cochinescu      - judecator
    Aspazia Cojocaru        - judecator
    Constantin Doldur       - judecator
    Acsinte Gaspar          - judecator
    Kozsokar Gabor          - judecator
    Petre Ninosu            - judecator
    Ion Predescu            - judecator
    Serban Viorel Stanoiu   - judecator
    Nicoleta Grigorescu     - procuror
    Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) si alin. 9 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Paul Cezar Gherghisan si Marian Radu in Dosarul nr. 672/2004 al Judecatoriei Constanta.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public arata ca, desi exista diferente intre faza de urmarire penala si faza de cercetare judecatoreasca, ambele sunt guvernate de aceleasi principii, inclusiv de cel al garantarii dreptului la aparare. Nu se poate sustine ca instanta investita potrivit art. 278^1 din Codul de procedura penala se antepronunta, deoarece procesul este deschis oricarei solutii, atat de condamnare, cat si de achitare, iar partea nemultumita are posibilitatea de a contesta hotararea pronuntata. Pe cale de consecinta, nu sunt incalcate dispozitiile referitoare la dreptul la aparare.
    Prevederile art. 23 din Legea fundamentala nu au incidenta in cauza, iar art. 126 din Constitutie nu poate fi invocat, deoarece tocmai in virtutea acestuia se infaptuieste actul de justitie referitor la plangerile formulate impotriva solutiilor de netrimitere in judecata dispuse de procuror.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 17 decembrie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 672/2004, Judecatoria Constanta a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) si alin. 9 din Codul de procedura penala.
    Exceptia a fost ridicata de Paul Cezar Gherghisan si Marian Radu in dosarul cu numarul de mai sus, avand drept obiect solutionarea unei cauze penale.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin ca, potrivit textului legal criticat, persoanele cercetate au fost lipsite de drepturile specifice fazei de urmarire penala, deoarece, necunoscand in concret acuzatia, nu li s-a oferit posibilitatea efectiva de a se apara.
    De asemenea, deoarece in situatia data rechizitoriul este inlocuit cu plangerea petentului, rezulta ca acesta din urma exercita atributii de acuzare specifice Ministerului Public, iar instanta de judecata se substituie procurorului, ca, mai apoi, tot ea sa fie aceea care infaptuieste justitia.
    Judecatoria Constanta opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece, pe parcursul urmaririi penale, invinuitului i-a fost adusa la cunostinta invinuirea, fiindu-i garantat totodata si dreptul la aparare. De altfel, chiar daca instanta retine cauza spre judecare, are obligatia de a aplica dispozitiile privind judecata in prima instanta, ceea ce presupune, printre altele, si obligatia de a aduce la cunostinta inculpatului ca are dreptul de a se apara.
    Desi dupa retinerea cauzei spre judecare invinuitul dobandeste calitatea de inculpat, aceasta noua calificare nu este de natura sa inlature prezumtia de nevinovatie, fiindu-i respectate toate drepturile si garantiile procesuale. Potrivit textului legal criticat, actul de sesizare a instantei il constituie plangerea formulata impotriva solutiei de netrimitere in judecata. Aceasta posibilitate este insa in deplin acord cu dispozitiile constitutionale ale art. 126 alin. (2), potrivit carora competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt stabilite prin lege.
    Admiterea plangerii nu echivaleaza cu o antepronuntare, deoarece, in urma administrarii probelor conform regulilor de la judecata in prima instanta, este posibila pronuntarea oricarei solutii, inclusiv a uneia similare cu cea pronuntata initial de procuror.
    Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul Romaniei apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece, o data cu admiterea plangerii si retinerea cauzei spre judecare, urmarirea penala este redeschisa. Or, anterior, pe parcursul acesteia, invinuitului i-a fost adusa la cunostinta invinuirea, i s-a garantat dreptul la aparare, a fost audiat in aceasta calitate, avand posibilitatea de a propune orice probe in aparare, fiindu-i respectate toate garantiile procesuale. Desi dupa retinerea cauzei spre judecare invinuitul dobandeste calitatea de inculpat, acesta se bucura de prezumtia de nevinovatie, fiindu-i respectate libertatea individuala si dreptul la aparare.
    Totodata, in temeiul dispozitiilor constitutionale ale art. 126 alin. (2), legiuitorul este unica autoritate competenta de a reglementa procedura de judecata, cu respectarea celorlalte norme constitutionale. De asemenea, prin posibilitatea instantei de a retine cauza spre judecare, nu se aduce atingere infaptuirii justitiei, intrucat aceasta posibilitate nu poate constitui in sine o prezumtie de impartialitate a judecatorului.
    Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece textul legal criticat nu aduce atingere dreptului la aparare si nici principiului constitutional care consacra unicitatea, egalitatea si impartialitatea justitiei, cata vreme aceste reguli se aplica in mod egal tuturor persoanelor aflate in situatii similare. De asemenea, prevederile art. 278^1 alin. 8 lit. c) si alin. 9 din Codul de procedura penala sunt conforme cu dispozitiile constitutionale ale art. 126 alin. (2) si art. 129.
    Dispozitiile art. 23 alin. (1) din Constitutie nu au incidenta in cauza.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 278^1 alin. 8 lit. c) si alin. 9 din Codul de procedura penala, cu urmatorul continut: "Instanta pronunta una dintre urmatoarele solutii: [...]
    c) admite plangerea, prin incheiere, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si, cand probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei, retine cauza spre judecare, dispozitiile privind judecarea in prima instanta si caile de atac, aplicandu-se in mod corespunzator.
    In cazul prevazut la alin. 8 lit. c), actul de sesizare a instantei, ca prima instanta, il constituie plangerea persoanei la care se refera alin. 1."
    Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate dispozitiile constitutionale ale art. 23 alin. (1) referitoare la inviolabilitatea libertatii individuale, ale art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la aparare, ale art. 124 alin. (2) referitoare la unicitatea, impartialitatea si egalitatea justitiei, ale art. 126 alin. (2) referitoare la competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata si ale art. 131 referitoare la Rolul Ministerului Public.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca sustinerea autorului exceptiei privind contrarietatea dintre dispozitiile legale atacate si prevederile art. 24 din Constitutie sunt nefondate, deoarece procedura de judecare a plangerilor impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata, prevazuta de art. 278^1 din Codul de procedura penala, este o procedura contradictorie, in care toate partile, inclusiv persoana acuzata de comiterea unei fapte penale, au posibilitatea de a se apara si de a cere fie mentinerea solutiei procurorului, fie investirea instantei cu judecarea infractiunii reclamate. In aceasta din urma ipoteza, inculpatul beneficiaza, se intelege, de toate mijloacele de aparare si de toate garantiile procesuale prevazute de lege.
    Nu se poate retine nici sustinerea privind incalcarea dispozitiilor art. 131 din Constitutie, privind Rolul Ministerului Public, intrucat judecarea cauzei de catre instanta dupa desfiintarea rezolutiei sau ordonantei de netrimitere in judecata implica participarea procurorului la judecarea cauzei in calitate de titular al actiunii publice si exercitarea tuturor atributiilor decurgand din aceasta calitate.
    In ceea ce priveste sustinerea autorilor exceptiei referitoare la incalcarea dispozitiilor art. 23 alin. (1) din Constitutie, privind libertatea individuala, Curtea constata ca aceasta este nefondata, deoarece dobandirea pozitiei procesuale de inculpat nu atinge principiul prezumtiei de nevinovatie, avand in vedere ca, in cadrul procedurii de solutionare a plangerilor intemeiate pe art. 278^1 din Codul de procedura penala, instanta nu solutioneaza fondul cauzei, ci se pronunta asupra legalitatii si temeiniciei rezolutiilor ori ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata dispuse in faza de urmarire penala.
    De asemenea, nu se poate retine ca textul de lege atacat ar contraveni dispozitiilor constitutionale ale art. 124, prin care se consacra principiile infaptuirii justitiei, si ale art. 126 referitoare la competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata, deoarece intreaga procedura de solutionare a plangerilor impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata se desfasoara in limitele acestor principii constitutionale.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) si alin. 9 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Paul Cezar Gherghisan si Marian Radu in Dosarul nr. 672/2004 al Judecatoriei Constanta.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 22 martie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Afrodita Laura Tutunaru