DECIZIE Nr.
172 din 2 martie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 145 din Codul penal
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 167 din 16 martie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela Mincă - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 145 din Codul penal,
excepţie ridicată de Radu Albu în Dosarul nr. 6.930/231/2006 al
Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală.
La apelul nominal lipsesc părţile,
faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată,
preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public,
care pune concluzii de respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate ca nefondată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 22 aprilie 2009,
pronunţată în Dosarul nr. 6.930/231/2006, Curtea de Apel
Galaţi - Secţia penală a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 145 din Codul penal, excepţie ridicată de Radu
Albu.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorul acesteia
susţine că prevederile art. 145 din Codul penal, care explică
înţelesul termenului „public", sunt în contradicţie cu
dispoziţiile art. 136 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora
proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege
şi aparţine statului sau unităţilor
administrativ-teritoriale, precum şi cu dispoziţiile alin. (3) al
aceluiaşi articol, în care sunt enumerate bunurile ce fac obiectul
exclusiv al proprietăţii publice, printre care, arată autorul
excepţiei, nu se regăsesc bunurile ce constituie patrimoniul unei
societăţi comerciale. Se mai afirmă totodată că „art.
145 din Codul penal este în contradicţie şi cu dispoziţiile art.
44 alin. (2) din Constituţia României, care prevăd că
proprietatea privată este ocrotită în mod egal, indiferent de
titular. Aceste prevederi sunt încălcate, în opinia autorului
excepţiei, şi de dispoziţiile art. 248 din Codul penal, care
instituie o pedeapsă mai gravă pentru abuzul în serviciu, în
funcţie de natura proprietăţii: publică sau privată.
Or, în cazul societăţilor comerciale cu capital de stat trebuie
să se vorbească de proprietatea privată a statului".
Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală
opinează că excepţia de
neconstituţionalitate este nefondată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului,
pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată, sens
în care face trimitere la jurisprudenţa existentă în materie.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului şi Guvernul nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie dispoziţiile art. 145 din Codul penal, cu denumirea
marginală „Public", care au următorul conţinut: „Prin
termenul de «public» se înţelege tot ce priveşte
autorităţile publice, instituţiile publice, instituţiile
sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau
exploatarea bunurilor proprietate publică, serviciile de interes public,
precum şi bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes
public."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost
supuse controlului de contencios constituţional, prin raportare la critici
similare. Astfel, prin Decizia nr. 139 din 5 octombrie 1999, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 4 noiembrie 1999, Curtea
Constituţională a respins ca nefondată excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 145 din Codul penal, prilej
cu care a statuat că prin reglementarea criticată legiuitorul nu
şi-a propus să explice noţiunea de „proprietate
publică", ci înţelesul termenului „public", raportat nu
numai la noţiunea de „proprietate", ci şi la „tot ce
priveşte autorităţile publice, instituţiile publice,
instituţiile sau alte persoane juridice de interes public,... serviciile
de interes public,...". De aceea, dispoziţiile art. 145 din Codul
penal nu contravin prevederilor art. 44 alin. (2) din Legea fundamentală,
potrivit cărora „Proprietatea privată este garantată şi
ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular", şi nici
celor ale art. 136 alin. (1) din Constituţie, care stabilesc că
„Proprietatea este publică sau privată".
Distincţia între proprietatea publică şi
cea privată nu prezintă vreun interes pentru calificarea faptei
săvârşite, ca infracţiune prevăzută la art. 248 din
Codul penal. Abuzul în serviciu contra intereselor publice reprezintă
însă cea mai gravă formă a abuzului în serviciu, deoarece este
fapta unui funcţionar public şi lezează activitatea unei
persoane juridice de interes public, producând fie o tulburare deosebit de
gravă a activităţii acesteia, fie o pagubă patrimoniului
ei. Aşadar, infracţiunea există chiar dacă prin fapta
săvârşită nu s-a produs o pagubă.
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente
noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe,
considerentele deciziei mai sus amintite îşi păstrează
valabilitatea şi în cauza de faţă.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al
art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 145 din Codul penal, excepţie ridicată de
RaduAlbuîn Dosarul nr. 6.930/231/2006 al Curţii de Apel Galaţi -
Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 2 martie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru