DECIZIE   Nr. 17 din 23 ianuarie 2002

cu privire la constitutionalitatea dispozitiilor art. I pct. 3 si ale art. II din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 104 din  7 februarie 2002

    I. Curtea Constitutionala a fost sesizata, in temeiul dispozitiilor art. 144 lit. a) din Constitutie, in vederea declansarii controlului de constitutionalitate asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, de catre un grup de 58 de deputati, si anume: Gheorghe Albu, Mihai Baciu, Gheorghe Barbu, Radu Mircea Berceanu, Anca Daniela Boagiu, Emil Boc, Vasile Bran, Costica Canacheu, Ion Cirstoiu, Teodor Cladovan, Sorin Frunzaverde, Paula Maria Ivanescu, Victor Sorin Lepsa, Mircea Man, Alexandru-Liviu Mera, Nicolae Nan, Gheorghe-Liviu Negoita, Bogdan Nicolae Niculescu-Duvaz, Vasile Nistor, Ioan Oltean, Ioan Onisei, Alexandru Peres, Stefan-Marian Popescu-Bejat, Romeo-Marius Raicu, Alecu Sandu, Alexandru Sassu, Mihai Stanisoara, Mircea Nicu Toader, Adriean Videanu, Marin Anton, George Crin Laurentiu Antonescu, Victor Babiuc, Cornel Boiangiu, Andrei Ioan Chiliman, Viorel-Gheorghe Coifan, Victor Paul Dobre, Ovidiu-Virgil Draganescu, Liviu Iuliu Dragos, Valeriu Gheorghe, Titu-Niculae Gheorghiof, Puiu Hasoti, Anton Ionescu, Ion Luchian, Catalin Micula, Ioan Mogos, Monica Octavia Musca, Gheorghe-Eugen Nicolaescu, Dinu Patriciu, Napoleon Pop, Cornel Popa, Grigore Dorin Popescu, Catalin Popescu-Tariceanu, Dan-Radu Rusanu, Nini Sapunaru, Dan Coriolan Simedru, Cornel Stirbet, Valeriu Stoica si Radu Stroe.
    Sesizarea a fost transmisa prin Adresa nr. 51/1.093 din 27 decembrie 2001 a secretarului general al Camerei Deputatilor si a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 4.427 din 27 decembrie 2001, formand obiectul Dosarului nr. 442A/2001.
    Prin sesizare se solicita sa se constate neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 9 si ale art. II din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, intrucat contravin dispozitiilor art. 139 alin. (4) din Constitutia Romaniei.
    Autorii sesizarii arata ca prin art. 9 din legea criticata pentru neconstitutionalitate "se prevede ca numarul consilierilor de conturi care alcatuiesc plenul Curtii de Conturi sa se reduca de la 25 la 18, in timpul exercitarii mandatului". In acelasi timp se arata ca dispozitiile art. II din aceeasi lege stabilesc ca "In vederea incadrarii in numarul de posturi prevazut de art. 9, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, Parlamentul va proceda la numirea noilor membri ai Curtii de Conturi potrivit procedurii prevazute la art. 104 - 105 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata."
    In motivarea sesizarii adresate Curtii Constitutionale se mentioneaza ca "actuala conducere a Curtii de Conturi a fost numita de Parlament, la sfarsitul lunii martie a anului 1999, pentru un mandat de 6 ani, respectandu-se intocmai prevederile legii". Se sustine, de asemenea, ca "situatiile si motivele care determina incetarea mandatului de membru al Curtii de Conturi sunt prevazute la art. 104 din Legea nr. 94/1992, neexistand - pana in prezent - nici un element care sa conduca la o asemenea decizie".
    Se considera ca dispozitiile legale criticate pentru neconstitutionalitate afecteaza inamovibilitatea si independenta magistratilor Curtii de Conturi, prevazute la art. 139 alin. (4) din Constitutie, "prin incalcarea principiului competentelor autoritatilor publice, reglementate prin Constitutie, si a atributiilor organelor abilitate cu competenta specifica in domeniul controlului financiar-fiscal". Potrivit aprecierii autorilor sesizarii de neconstitutionalitate se va crea "un precedent extrem de periculos in baza caruia legea de organizare si functionare a Curtii de Conturi va fi modificata ori de cate ori interesele partidului aflat la putere pot fi satisfacute in acest fel", intrucat situatia actuala, determinata de prevederile criticate, "va duce la numirea pe criterii politice a conducerii Curtii de Conturi, in timpul exercitarii mandatului parlamentar, prin incalcarea Legii fundamentale si poate insemna manipularea controalelor Curtii de Conturi in scop politic".
    In conformitate cu prevederile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicata, sesizarea de neconstitutionalitate a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a prezenta, in scris, punctele lor de vedere.
    Presedintele Senatului, in punctul sau de vedere, apreciaza ca sesizarea de neconstitutionalitate este neintemeiata pentru urmatoarele motive:
    - Autorii sesizarii pretind ca ar fi trebuit sa fie mentinute "forme si functii care nu se mai regasesc si nu au baze de organizare in noua structura organizatorica a Curtii de Conturi", fara sa tina seama de faptul ca legea criticata a reconsiderat integral organizarea si functionarea acesteia, a structurilor sale centrale si din teritoriu.
    - Desfiintandu-se, prin lege, sectia de control financiar preventiv, au ramas doar Sectia de control financiar ulterior si Sectia jurisdictionala, astfel incat se impunea ca aceste sectii sa aiba numai numarul necesar de consilieri de conturi, adica 18, stabilit de art. 9 din legea criticata. Prevederile art. 11 alin. (2) si (3) stabilesc repartizarea numerica pe sectii, dupa cum urmeaza: 9 consilieri la Sectia de control financiar ulterior si 7 consilieri la Sectia jurisdictionala, "la care se adauga presedintele si vicepresedintele Curtii de Conturi".
    - Dispozitiile constitutionale ale art. 58 alin. (1) si (2) din Constitutie "consacra dreptul absolut si de necontestat al Parlamentului de a legifera si de a reglementa prin lege toate institutiile statului", iar cele ale art. 139 alin. (1) din Legea fundamentala prevad ca structura si competenta Curtii de Conturi se reglementeaza prin lege organica, cele ale alin. (2) si (3) ale aceluiasi articol stabilesc subordonarea fata de Parlament a Curtii, iar cele ale alin. (4) prevad statutul membrilor Curtii de Conturi numiti de Parlament.
    - Constitutia nu prevede numarul membrilor Curtii de Conturi si nici modul de organizare si repartizarea lor pe sectii. Stabilirea numarului consilierilor de conturi si reglementarea structurii organizatorice si functionale a Curtii de Conturi reprezinta atributul exclusiv al Parlamentului. Atunci cand legiuitorul constituant a vrut sa reglementeze structura organizatorica a unei institutii a facut-o in mod expres, ca de exemplu in cazul Curtii Constitutionale.
    - Reducerea numarului de consilieri de conturi s-a impus intrucat numarul acestora este strans legat de structura organizatorica si de competentele stabilite. Se precizeaza ca in mod similar s-a procedat si in cazul Curtii Supreme de Justitie, in temeiul art. 151 alin. (2) din Constitutie.
    - Se apreciaza ca sesizarea este motivata "de pe pozitie politica", iar din punct de vedere juridic nu este fondata, deoarece nu se precizeaza principiul sau textul din Constitutie incalcat prin modificarea art. 9 din lege si prin introducerea art. II, motivarea sesizarii de neconstitutionalitate intemeindu-se pe incalcarea dispozitiilor art. 104 si 105 din lege.
    Presedintele Camerei Deputatilor, in punctul sau de vedere, arata ca sesizarea este neintemeiata, invocandu-se, in esenta, urmatoarele motive:
    - Prevederile art. 9 din legea criticata, referitoare la reducerea numarului consilierilor de conturi de la 25 la 18, nu contravin dispozitiilor art. 139 din Constitutie, deoarece acestea nu prevad numarul de membri ai Curtii de Conturi, ci se limiteaza doar la a le stabili statutul, care le confera independenta si inamovibilitate, in conditiile legii. Legea in ansamblul ei a urmarit, in concordanta cu modificarea si completarea competentelor de control si jurisdictie, revizuirea structurii organizatorice a Curtii de Conturi, in general, precum si a plenului sau, in special.
    - Reducerea numarului consilierilor de conturi trebuie sa fie privita in corelatie cu modificarile operate in lege in ceea ce priveste "modul de lucru al organelor de conducere, in scopul eficientizarii procesului decizional al plenului Curtii de Conturi si, respectiv, al comitetului de conducere".
    - Dispozitiile art. II din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi nu incalca prevederile art. 139 alin. (4) din Constitutie, pentru argumentele prezentate in sustinerea constitutionalitatii art. 9 din lege, ale carui prevederi se coreleaza cu cele ale art. II, iar acestea din urma sunt corelate cu dispozitiile art. 104 si 105 din aceeasi lege.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca obiectia de neconstitutionalitate este nefondata, argumentand dupa cum urmeaza:
    - In ceea ce priveste dispozitiile art. 9 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, se arata ca era necesar ca modificarile aduse in structura Curtii de Conturi, impuse de eliminarea unor atributii, sa se reflecte in reducerea corespunzatoare a numarului consilierilor de conturi de la 25 la 18. Astfel, in forma sa initiala, Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi prevedea ca numarul consilierilor de conturi era de 24, iar Curtea era compusa din "sectia de control preventiv, sectia de control ulterior, colegiul jurisdictional al curtii, camerele de conturi judetene si secretariatul general (art. 9). Activitatea Curtii de Conturi se desfasura pe trei directii: control financiar preventiv, control financiar ulterior si activitate jurisdictionala. Structura Curtii de Conturi a fost modificata prin Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, care, printre altele, a desfiintat sectia de control preventiv (art. XII pct. 3), abrogand totodata prevederile din Legea nr. 94/1992 referitoare la aceasta activitate (art. XII pct. 11)". Atributiile de control preventiv ale Curtii de Conturi au fost preluate de catre Ministerul Finantelor, in temeiul Ordonantei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul public intern si controlul financiar preventiv. Nu a fost insa redus corespunzator si numarul consilierilor de conturi, ci, dimpotriva, a fost marit la 25 prin Legea nr. 204/1999 pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi. Pentru a justifica mentinerea acestui numar mare de consilieri, s-a prevazut ca in componenta Curtii sa intre doua sectii de control ulterior in loc de una si, cu toate ca diviziunile structurale ale Curtii de Conturi au fost stabilite dupa criteriul tipului de activitate desfasurata, totusi cele doua sectii aveau atributii identice. Aceasta "situatie inacceptabila" este remediata prin legea criticata pentru neconstitutionalitate, care prevede in structura Curtii de Conturi o singura sectie de control financiar ulterior, reducand, asadar, si numarul consilierilor de conturi in mod corespunzator. Aceasta reducere nu contravine prevederilor constitutionale, prevederi care nu fac referire nici la structura interna a Curtii de Conturi si nici la numarul consilierilor de conturi si care pot fi modificate prin lege organica.
    - Cu privire la critica ce vizeaza dispozitiile art. II din legea criticata se sustine ca aceasta ar putea fi privita ca fiind justificata numai in situatia in care s-ar fi "stirbit", prin lege, statutul constitutional al consilierilor de conturi, potrivit caruia acestia sunt independenti si inamovibili. In cazul in care se dispune prin lege intreruperea mandatului, "invocarea inamovibilitatii nu prezinta nici o relevanta, deoarece, aceasta se dobandeste prin actul de numire a membrilor Curtii de Conturi de catre Parlament, in limita locurilor stabilite prin lege".
    - Nu poate fi primita nici critica potrivit careia actul normativ afecteaza inamovibilitatea si independenta magistratilor Curtii de Conturi prin incalcarea principiului competentelor autoritatilor publice, reglementate prin Constitutie, si a atributiilor organelor de control financiar fiscal, deoarece, potrivit art. 58 din Constitutie, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii, "iar masura incetarii mandatului nu este dispusa de Guvern sau de Presedinte". Solutia legislativa a dispozitiilor art. II este echitabila si constitutionala, deoarece, daca s-ar proceda la o eliberare din functie pe cale administrativa a consilierilor ale caror posturi s-au desfiintat, aceasta ar putea da nastere unor suspiciuni privitoare la criteriul selectiei. In conditiile art. 104 din Legea nr. 94/1992, republicata, care permite reinnoirea mandatului membrilor Curtii de Conturi, noii membri ar putea fi numiti si dintre cei care au exercitat anterior aceasta functie.

    CURTEA,
examinand sesizarea de neconstitutionalitate, punctele de vedere ale presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, dispozitiile Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, retine urmatoarele:
    Curtea a fost legal sesizata si este competenta in temeiul dispozitiilor art. 144 lit. a) din Constitutie, precum si ale art. 2, 12 si 17 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa se pronunte asupra sesizarii de neconstitutionalitate.
    Prin sesizarea formulata sunt criticate pentru neconstitutionalitate dispozitiile art. 9 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 116 din 16 martie 2000, intrucat prevad reducerea numarului consilierilor Curtii de Conturi de la 25 la 18, precum si dispozitiile art. II ale aceleiasi legi.
    Curtea, examinand Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, observa ca autorii sesizarii au indicat eronat articolul 9 din lege, desi aceasta este structurata numai pe doua articole, numerotate cu cifre romane. In realitate, critica de neconstitutionalitate se refera la dispozitiile art. I pct. 3 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, prin care s-a stabilit noul cuprins al art. 9 din Legea nr. 94/1992.
    Asadar, obiectul sesizarii de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. I pct. 3 si ale art. II din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata, si anume:
    - Art. I pct. 3: "Articolul 9 va avea urmatorul cuprins:
    <<Art. 9
    Membrii Curtii de Conturi sunt consilieri de conturi, in numar de 18. Acestia alcatuiesc plenul Curtii de Conturi>>";
    - Art. II: "(1) In vederea incadrarii in numarul de posturi prevazut la art. 9, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, Parlamentul va proceda la numirea noilor membri ai Curtii de Conturi, potrivit procedurii prevazute la art. 104 si 105 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata.
    (2) Pe data numirii noilor membri mandatul actualilor membri ai Curtii de Conturi inceteaza de drept."
    In motivarea sesizarii de neconstitutionalitate se apreciaza ca aceste prevederi legale incalca dispozitiile art. 139 alin. (4) din Constitutie, conform carora "Membrii Curtii de Conturi, numiti de Parlament, sunt independenti si inamovibili, potrivit legii. Ei sunt supusi incompatibilitatilor prevazute de lege pentru judecatori".
    Critica de neconstitutionalitate se bazeaza, in esenta, pe sustinerea ca masura reducerii numarului de membri ai Curtii de Conturi, cu consecinta imediata a numirii de catre Parlament a noilor membri ai Curtii de Conturi si a incetarii de drept a mandatului actualilor membri, stabilite prin legea care face obiectul controlului de constitutionalitate, in timpul exercitarii mandatului membrilor in functie, "afecteaza inamovibilitatea si independenta magistratilor Curtii de Conturi, prin incalcarea principiului competentelor autoritatilor publice, reglementate prin Constitutie, si a autoritatilor organelor abilitate cu competenta specifica in domeniul controlului financiar fiscal".
    Fata de aceste sustineri Curtea Constitutionala observa ca pentru solutionarea sesizarii care formeaza obiectul prezentului dosar este esential sa se stabileasca daca masurile prevazute prin cele doua texte criticate ale Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 139 alin. (4) care consacra inamovibilitatea si independenta membrilor Curtii de Conturi.
    In legatura cu sesizarea de neconstitutionalitate Curtea retine ca, de principiu, inamovibilitatea constituie garantia de independenta recunoscuta pentru magistrati, precum si pentru unele categorii de functionari publici, de natura sa dea acestora siguranta ca nu vor fi demisi din functie sau mutati, chiar prin promovarea in functii superioare, fara acordul lor. In acelasi sens, chiar pentru tragerea la raspundere disciplinara a celor pentru care este prevazuta aceasta garantie, sunt stabilite, prin lege, proceduri speciale, de natura sa ii puna la adapost de arbitrariu si de incalcarea independentei lor, proceduri care prevad conditii diferite fata de cele ale dreptului comun disciplinar.
    Curtea Constitutionala constata ca masura incetarii mandatului membrilor Curtii de Conturi mai inainte de termen, ca urmare a reorganizarii activitatii si reducerii numarului de membri care compun aceasta Curte, masuri stabilite prin dispozitiile legii organice de modificare si completare a Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, nu incalca dispozitiile art. 139 alin. (4) din Constitutie cu privire la inamovibilitatea si independenta membrilor Curtii de Conturi. In acest caz masura stabilita prin art. II din lege reprezinta o cauza de incetare a mandatului inainte de termen, care se adauga la cele prevazute la art. 116 din Legea nr. 94/1992, republicata, text care de altfel a si fost modificat si completat in acest sens, conform art. I pct. 39 din legea care formeaza obiectul controlului de constitutionalitate.
    Curtea retine in acest sens ca dispozitiile textului constitutional invocat in sustinerea sesizarii, ca si celelalte dispozitii ale art. 139 din Constitutie, nu stabilesc nici numarul membrilor Curtii de Conturi si nici durata mandatului acestora. In aceste conditii dispozitiile cu privire la aceste aspecte sunt de nivelul legii organice de organizare si functionare a Curtii de Conturi, prevazuta la art. 72 alin. (3) lit. h) din Constitutie, lege care le si reglementeaza la art. 9 si 104. Or, Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi a fost adoptata cu respectarea prevederilor art. 74 alin (1) din Constitutie, care se refera la adoptarea legilor organice, astfel cum rezulta din mentiunea cuprinsa in partea finala a acestei legi.
    De altfel, Curtea retine ca insusi textul art. 139 alin. (4) din Constitutie trimite la lege, prevazand ca "Membrii Curtii de Conturi, numiti de Parlament, sunt independenti si inamovibili, potrivit legii. [...]"
    Pentru considerentele expuse mai sus Curtea Constitutionala constata ca nu poate fi retinut nici motivul de neconstitutionalitate a textelor criticate ale legii in cauza, constand in "incalcarea principiului competentelor autoritatilor publice, reglementate prin Constitutie, si a atributiilor organelor abilitate cu competenta specifica in domeniul controlului financiar-fiscal", invocat de autorii sesizarii.
    In ceea ce priveste sustinerile cuprinse in sesizarea de neconstitutionalitate referitoare la incalcarea, prin dispozitiile legale criticate, a unor prevederi ale Legii nr. 94/1992, republicata, se constata, de asemenea, ca nici acestea nu pot fi retinute, intrucat, pe de o parte, eventuala necorelare intre dispozitiile legii nu poate forma obiect al contenciosului constitutional, iar pe de alta parte, aceasta ar insemna insasi negarea prerogativei Parlamentului de a interveni cu modificari si completari asupra reglementarilor legiferate anterior, ceea ce contravine prevederilor cuprinse in art. 58 alin. (1) din Constitutie.
    De asemenea, Curtea nu retine nici argumentele cuprinse in sesizarea grupului de deputati, potrivit carora se creeaza "un precedent extrem de periculos in baza caruia Legea de organizare si functionare a Curtii de Conturi va fi modificata ori de cate ori interesele partidului aflat la putere pot fi satisfacute in acest fel", iar "situatia actuala determinata de prevederile art. II va duce la numirea pe criterii politice a conducerii Curtii de Conturi, in timpul exercitarii mandatului parlamentar, prin incalcarea legii fundamentale si poate insemna manipularea Curtii de Conturi in scop politic". Aceste sustineri, cu semnificatie in planul disputei politice, nu constituie motive de neconstitutionalitate, in realitate ele referindu-se nu la continutul textelor de lege criticate, prin raportare la dispozitiile art. 139 alin. (4) din Constitutie, a caror incalcare se invoca, ci la eventualitati, la posibile consecinte ale activitatii legislative care ar putea fi contrare literei si spiritului Constitutiei, situatii care insa nu pot constitui, in acest moment, obiect al controlului de constitutionalitate.
    Conform art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, "sunt neconstitutionale prevederile actelor normative [...] care incalca dispozitiile sau principiile Constitutiei". Or, asa cum rezulta din ansamblul considerentelor expuse, nu se poate retine lipsa de legitimitate constitutionala a dispozitiilor art. I pct. 3 si ale art. II din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi.

    Avand in vedere considerentele expuse in prezenta decizie, dispozitiile art. 107 alin. (2), ale art. 136 alin. (1), art. 137 si ale art. 144 lit. a) din Constitutie, precum si prevederile art. 2 alin. (3), art. 12, art. 13 alin. (1) lit. A.a), ale art. 17, 18, ale art. 19 alin. (1) si ale art. 20 din Legea nr. 47/1992, republicata,
    cu unanimitate de voturi in ceea ce priveste dispozitiile art. I pct. 3 din legea supusa controlului de constitutionalitate,
    cu majoritate de voturi in ceea ce priveste dispozitiile art. II din aceeasi lege,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Constata ca dispozitiile art. I pct. 3 si ale art. II din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi sunt constitutionale.
    Decizia se comunica Presedintelui Romaniei si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    Definitiva.
    Dezbaterea a avut loc la 23 ianuarie 2002 si la ea au participat: Nicolae Popa, presedinte, Costica Bulai, Nicolae Cochinescu, Constantin Doldur, Kozsokar Gabor, Petre Ninosu, Serban Viorel Stanoiu, Lucian Stangu si Ioan Vida, judecatori.

           PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat-asistent sef,
                              Claudia Miu

                          OPINIE SEPARATA

    Formularea prezentei opinii separate este determinata de convingerea ca sesizarea pentru exercitarea controlului a priori asupra unor dispozitii ale Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi este, in parte, fondata si ca se impune constatarea neconstitutionalitatii prevederilor art. II din legea examinata.
    Constitutia, la art. 139 alin. (1), (2) si (3), stabileste rolul si atributiile generale ale Curtii de Conturi, obligatia acestei autoritati publice de a prezenta "anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public national din exercitiul bugetar expirat, cuprinzand si neregulile constatate", precum si de a controla, la cererea Camerei Deputatilor sau a Senatului, "modul de gestionare a resurselor publice" si de a raporta despre cele constatate.
    In virtutea si in completarea acestor prevederi constitutionale, revine legiuitorului sarcina de a reglementa printr-o lege organica, potrivit dispozitiilor art. 72 alin. (3) lit. h) din Constitutie, "organizarea si functionarea [...] Curtii de Conturi". Aceasta reglementare s-a facut prin Legea nr. 94/1992.
    Fiind in atributia exclusiva a legiuitorului sa reglementeze, printr-o lege organica, organizarea si functionarea Curtii de Conturi, este evident dreptul exclusiv al autoritatii legiuitoare de a adopta modificari sau completari, printr-un nou act normativ cu aceeasi putere ca si legea initiala de organizare si functionare. Asemenea modificari sau completari pot viza, inclusiv, si numarul membrilor Curtii de Conturi, durata mandatului acestora, conditiile cerute pentru a fi numiti in functie, cazurile speciale de revocare sau incetare a mandatului si altele.
    Acelasi art. 139 prevede la alin. (4) ca "Membrii Curtii de Conturi, numiti de Parlament, sunt independenti si inamovibili, potrivit legii. Ei sunt supusi incompatibilitatilor prevazute de lege pentru judecatori".
    Inamovibilitatea membrilor Curtii de Conturi este formulata in aceiasi termeni ca si inamovibilitatea judecatorilor prevazuta la art. 124 alin. (1) teza intai din Constitutie, potrivit careia "Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili, potrivit legii".
    Nu putem accepta ideea ca inamovibilitatea nu are alta semnificatie decat o masura de protectie impotriva eventualelor acte abuzive din partea unor autoritati ale administratiei publice de inlaturare din functie sau de imixtiune ilegala in atributiile celor care se bucura de inamovibilitate. Principiul inamovibilitatii este opozabil erga omnes, inclusiv tuturor puterilor in stat. Inamovibilitatea este un atribut al statutului demnitarului ales sau numit intr-o functie prevazuta cu o asemenea protectie constitutionala.
    Sintagma "potrivit legii" nu inseamna ca prin lege pot fi anihilate continutul si efectele inamovibilitatii. Legea are menirea, in aceasta privinta, de a stabili garantiile inamovibilitatii, prin instituirea imunitatilor necesare, precum si prin stricta reglementare a cazurilor de exceptie cand o persoana numita intr-o functie in care se bucura de inamovibilitate poate fi revocata sau cand inceteaza mandatul inainte de expirare, fara a leza principiul inamovibilitatii. Inamovibilitatea prevazuta de Constitutie nu poate fi inlaturata nici chiar printr-o lege organica.
    Art. II din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, prevazand noua numire a tuturor membrilor Curtii de Conturi inainte de expirarea mandatului membrilor actuali si incetarea de drept a mandatului membrilor actuali pe data numirii noilor membri, incalca in mod flagrant principiul inamovibilitatii membrilor Curtii de Conturi, prevazut de art. 139 alin. (4) din Constitutie.
    Revocarea din functie a membrilor Curtii de Conturi sau incetarea inainte de termen a mandatului acestora nu poate fi conceputa decat ca o masura individuala luata in situatiile strict reglementate de lege. Consideram ca nici chiar printr-o lege organica nu se poate dispune incetarea inainte de termen a mandatului tuturor membrilor unei autoritati publice, compuse din persoane care se bucura, potrivit Constitutiei, de inamovibilitate.
    Este de necontestat dreptul legiuitorului de a modifica prin lege organica numarul membrilor Curtii de Conturi ori durata mandatului acestora, daca aceste probleme nu sunt reglementate de Constitutie. Observam insa ca, intrucat, potrivit prevederilor art. 15 alin. (2) din Constitutie, "Legea dispune numai pentru viitor", asemenea modificari, vizand chiar si o mai rationala si mai functionala organizare a autoritatii publice, nu pot atinge mandatele in curs de exercitare.
    Acceptand justificarea si oportunitatea optiunii legiuitorului pentru noile reglementari de reorganizare, credem ca prin lege se puteau gasi numeroase alte modalitati de reglementare a situatiei, in cadru constitutional. Retinem cu caracter exemplificativ: functionarea Curtii de Conturi cu un numar mai redus de membri incepand cu mandatul urmator; nenumirea de noi membri pe mandatele devenite vacante din diverse motive; revocarea din functie a unor membri, pana la numarul prevazut in noua organizare, prin procedura simetrica celei prevazute de art. 104 - 105 din Legea nr. 94/1992 pentru numirea membrilor Curtii de Conturi (propuneri din partea comisiilor permanente de specialitate ale Parlamentului si votul Parlamentului).
    Nu putem omite nici constatarea ca dispozitiile art. II din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, considerate de noi ca fiind neconstitutionale, sunt de natura sa creeze un precedent periculos, deschizand calea pentru a dispune prin lege, ca manifestare a vointei majoritatii parlamentare date, incetarea mandatelor tuturor membrilor inamovibili ai unei autoritati publice ca, apoi, procedandu-se la numirea noilor membri, sa fie eliminate persoanele considerate indezirabile. Precedentul creat fiind, o procedura similara s-ar putea aplica chiar si in cazul unor organe ale autoritatii judecatoresti.

                                Judecator,
                              Kozsokar Gabor